Universul, august 1940 (Anul 57, nr. 209-239)

1940-08-02 / nr. 210

r *­ asigurarea FRANC© - ROMÂNA4 Riiniri»«tî. firm­itfti 22 Bucureşti, Griviţei 23­­­ASIGURAŢII CU DREPT DE SFERT DE LOZ CADOU: Achitând rata lunei August, vor primi 2 sferturi de loz cu drept ,le Participare la tragerea tranşei din 15 August 1940 — unul pentru luna Iulie (tragerea amânată) şi altul pentru luna August 1040. 8. ASIGURAȚII CU DREPT DE OPTIME DE LOZ CADOU : Achitând rata lunei August, vor primi un sfert de loz cu drept de participare la tragerea tranşei din 15 August 1940, una optime loz din 15 Iulie (tragerea amânată) și una optime din 15 August a. c In total un sfert de lez 3. SUMELE DE MAI SUS URMEAZA SA FARINE SOCIETA­REI PANA IN CURSUL ZILEI DE 10 AUGUST A. C. INCLUSIV. A Asiguraţii cari au primit im­primatele pentru transformare Sunt rugaţi a le complecta şi înapoia de urghiţă. mi diefcil .&l*. u­rl­; SCRIITORI SI ASOCIAŢII (Urmare din pag. l-a) „Nu crede Societatea Scriitori­lor Români că o selecţie severă a membrilor ei se impune ?“. Sub formă de întrebare, d. prof. Motru aduce astfel un răs­puns anticipat. Pentru d-sa, asi­gurarea cerută constă în selecţia severă pe care scriitorii ar ur­ma s’o facă între membrii Socie­tăţii lor. Astfel pusă chestiunea, articolul d-lui prof. Motru cu­prinde două puncte care trebuesc lămurite şi două erori care tre­­b­ui­esc rectificate. Să începem cu erorile­ întâia: Societatea Scriitorilor Români nu se bucură de privi­legii. E drept că ea primeşte din partea Statului, sub formă de subvenţii, un sprijin bănesc, des­tinat să acopere chiria unui foar­te modest local şi cheltuelile cu­rente (luminat, încălzit, serviciu, etc...). Acest sprijin bănesc nu constituie o excepţie în favoa­rea scriitorilor români, adică un privilegiu. De astfel de subven­ţii se bucură, pe o scară mult mai ridicată, numeroase socie­tăţi culturale, ştiinţifice, istorice, filologice, sau chiar filozofice, ba chiar unele publicaţiuni de sine stătătoare. Dau un singur exem­plu : revista „Viaţa Românea­scă" are de mai multă vreme, de­­la Ministerul propagandei naţio­nale o subvenţie lunară de lei 25.000 (douăzeci şi cinci de mii), iar Societatea Scriitorilor Ro­mâni primeşte, numai din Noem­­brie trecut, o subvenţie de lei­­30.000 (treizeci de mii). Exemple aş putea cita mult mai nume­roase, şi foarte instructive. A doua eroare (care este du­blă), priveşte Casa de Pensiuni a­ Scriitorilor, înfiinţată anul trecut. Mai întâi, această Casă de Pensiuni nu aparţine Socie­tăţii Scriitorilor Români, ci Mi­nisterului muncii, care o admi­nistrează printr’un consiliu. So­cietatea noastră conferă numai calitatea de scriitor. Dreptul’ de a acorda sau a refuza pensiuni, fixând și quantum-ul, îl are nu­mai Casa de Pensiuni dela Mi­nisterul muncii. Apoi, pensiunile scriitorilor nu se plătesc, cum afirmă d. prof. Motru, din bugetul Statului, ceia­­ce ar fi constituit, după d-sa, în­că un „privilegiu". Statul nu dă casei de pensiuni a scriitorilor nici un leu. Veniturile necesare sunt realizate prin mijloace pe care le-am denumit cu alt pri­lej, demne și morale. Fie-mi ier­tat să repet ceea ce am spus nu de mult.­­) Aceste mijloace sunt demne, fiindcă o parte a fondu­rilor o dă o taxă asupra con­tractelor de editură, cât şi asu­pra ediţiilor scriitorilor morţi, ale căror opere au căzut în do­meniul public. Scriitorii români, aşa­dar, în viaţă şi după moarte, pot alimenta, din produsul mun­cii lor, Casa de pensii. Pildă fru­moasă de solidaritate în spirit. Morale, fiindcă o altă parte, însemnată, o dă un timbru de librărie asupra periodicelor stră­ine care se citesc în România. Publicul nu știe poate, dar tre­buie să afle acum acest lucru, că multe dintre revistele străine se vând la noi, fiecare în parte, mai multe decât toate revistele româ­neşti la un loc. Este moral ca tot acel delicios coconet monden, care se topeşte din picioare, dacă nu citeşte: Marie Claire, Marianne Modes et Travaux, Je suis par­tout, Die neue Linie, etc..., sa plătească, pe lângă cei 12, 15, 20, 50 sau 100 lei, cât costă revista Străină, şi un timbru de unu sau doi lei. Scumpele noastre fando­site datorează această contribuţie creatorilor de suflet şi frumos românesc. Prin urmare, nu poate fi vor­ba, deocamdată, de ,,privilegii" ale Societăţii Scriitorilor Ro­mâni. Dimpotrivă, societatea noastră a trebuit să lupte, une­ori, cu o adevărată desconsiderare (voi avea poate prilejul, în cu­rând, să arăt cum a înţeles să „trateze" această societate un ministru al Educaţiei Naţionale). Să trecem aum la chestiunea „selecţiei severe", în legătură cu care vom da cele două lămuriri anunţate. Intrebându-ne dacă nu socotim că o asemenea selecţie a membrilor Societăţii Scriitorilor Români se impune, d. prof. Mo­tru a formulat o critică ; după d-sa, această selecţie severă nu s’a făcut la Societatea Scriitori­lor. Iată de ce este necesară o primă explicaţie, asupra caracte­rului Societăţii noastre. Societatea Scriitorilor Români realizează o formulă de mijloc, între un Sindicat şi o Academie. Nu este o Academie, fiindcă nu este alcătuită numai din valorile consacrate ale literaturii, ci a înţeles să deschidă porţile şi scriitorilor tineri; e deajuns să amintim că S. S. R. numără, pe tot întinsul ţării, vreo două sute de membri. Nu este însă nici un sindicat, fiindcă nu oricine scrie literatu­ră poate fi membru al Societăţii noastre. Spre a deveni membru al ei, se cer anumite condiţiuni (şi aci începe selecţia discutată): un număr de volume tipărite (cel puţin două); un număr oarecare de ani de activitate; un vot al comitetului de conducere şi, în fine, un vot al adunării gene­rale. Aşa încât, a fi membru al Societăţii Scriitorilor Români, constitue totuşi un început de consacrare. Deci, o selecţie s’a făcut în­totdeauna. Nu însă o selecţie „se­veră“, adică intransigentă, fiind­că o astfel de selecţie nu se poa­te realiza decât: a) sau pe te­meiul valorii absolute, — dar a­­tunci să ni se arate ce juriu, în orice ţară din lume, poate decre­ta cu seninătate, pentru scrii­tori în viaţă şi în plină pro­ducţie, cine este „mare" şi cine nu este; b) sau pe temeiul unui criteriu de şcoală literară sau de credinţă estetică, — dar Societa­tea noastră a urmărit tocmai să reunească în sânul ei toate felu­ritele curente şi direcţii ale lite­raturii româneşti. Căci aşa a fost concepută Societatea Scriitorilor Români, ca o asociaţie a tuturor scriitorilor ţării, indiferent de vârstă şi indiferent de şcoala că­reia aparţin, ca un organism plin de viaţă şi de vigoare,­ capabil să reprezinte scrisul românesc în toată diversitatea l­­i, şi nu ca expresie a unei singure generaţii sau a unui singur cenaclu. Şi, in fapt, toţi scriitorii români în viaţă sunt membrii Societăţii. Timpul, marele judecător, va a­­răta mai târziu care dintre noi a fost „mare", sau numai mijlo­ciu, sau mic! Judecata contimpo­ranilor trebuie să se mulţumea­scă, în chip fatal, a fi ceva mai relativă. In fine, ultima lămurire: de ce s’au oprit scriitorii la forma pe care am explicat-o mai sus, când au purces să creeze Societatea lor ? Desigur, şi fiindcă aşa îi povăţuia experienţa altora. A­­ceasta e formula cea mai practi­că şi cea mai raţională din câte s’au experimentat, în decursul vremii, în toate ţările, pentru a­­sociaţiile de scriitori. Formula a­­ceasta a fost socotită necesară chiar în ţările unde există una sau mai multe Academii literare" (Italia, Franţa, Germania, etc...). Ea era singura posibilă la noi, unde asemenea academii nu există. Singura academie a ţării noastre, „Academia Română", nu are caracter literar. In adevăr, compusă din 45 de membri, îm­părţiţi în trei secţiuni: una li­terară, una istorică şi una ştiin­ţifică, Academia Română numă­ră, la secţia literară, 5 (cinci) scriitori (doi poeţi şi trei proza­tori), şi 1 (un) critic. Deci, un total de şase reprezentanţi ai li­teraturii, din 45 de membri. Se va recunoaşte că un astfel de criteriu, dacă ar fi fost adoptat de Societatea Scriitorilor Ro­mâni, era nu numai păgubitor, dar şi nedrept. Astăzi, scriitori dintre cei mai citiţi şi mai admi­raţi de public, nu sunt la Aca­demie. In trecut, Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc, n’au fost membri ai Academiei Ro­mâne. Ştiu că şi punctul de vedere al Academiei se poate susţine; eu unul sunt gata să-i recunosc legitimitatea. Numai că aceste două asociaţii, „­Academia" şi „Societatea Scriitorilor Români", au pornit de la concepţii diferite şi au rosturi diferite în viaţa noastră publică. Preşedintele Academiei Române trebuie să recunoască şi d-sa legitimitatea punctului nostru de vedere. Este adevărat că Societatea Scriitori­lor Români se bucură acum de o recunoaştere oficială. Această recunoaştere n’a venit însă prea devreme. Căci Societatea Scrii­torilor Români a intrat în al 32-lea an de viaţă, şi pentru o ţară cu instituţii tinere, cum este a noastră, 32 de ani înseamnă o tradiţie. Iar mersul ascendent al Societăţii, şi în viaţa ei lăuntri­că, şi în conştiinţa publică şi în organizarea de Stat, arată că drumul pe care şi l-a tras de la început nu a fost greşit. Era sin­gurul posibil. - 1) Vezi: „Revista Fundațiilor Regale“, 1 Iunie 1940, p. 515-525 Prof. N. I. HERESCU Universul Literar SEMNIFICAŢIA ÎMPLINIRII FĂGĂDUINŢELOR este titlul unui interesant articol, privitor la noua desvoltare a societăţii ro­mâneşti, pe care distinsul esse­ist Mircea Mateescu, îl publică în numărul de Sâm­bătă 27 Iulie, 1940 al revis­tei „Universul literar“. In acelaş număr D. CONSTANTIN NOICA, unul dintre cei mai valoroşi gânditori ai generaţiei lite­rare, pune problema voinţei de afirmare a neamului, sub titlul ISTORIA ROMÂNEASCĂ ŞI ROMÂNIA VIE Printre ceilalţi colaboratori remarcăm pe d. Şefan Cuciureanu, care scrie un substanţial articol despre Papini, poetul remarcabil care este Radu Gyr, d-ra Coca Farago şi d. Neagu Rădulescu, reprezentând nu­vela, d. Tra­­imiss Andreescu, punând problema semiţi­lor în cultura noastră, etc. etc. Victor Popescu. Tot d-sa mai semnează un articol intitulat: Cronicile sunt susţinute de d-nii Romeo Alexandre­­scu, C. Fântâneru, Costin Murgescu, Ştefan Baciu şi DESPRE ALEŞII CONDUCERII POPULARE Ilustraţiile sunt datorite lui Voinescu. Preţul 5 let rWU3BMMM^IUi!fBUBN­WWBKWtJlJigPBaBBgn CuU&trdcvs* JOI, 1 AUGUST Ortodox :­­ Scoaterea Sfintei Cruci. Catolic: Lanţul Sfântului Petru. Protestant : Lanţul Sfântului Petru. Evreesc: 26 Tam­uz 570­0. Mahomedan: 26 Gemadi-el-Ahir 1359. Răsăritul soarelui 5.3 . Apusul soarelui 19.41. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI I August 1850. — A debutat în­ Bucureşti, în sala Slătineannu, actorul moldo­vean Matei Millo cu piesele „Baba Hârca” şi „Cucoana Chiuita'’. In­terpretarie cu destul succes, pentru vremea aceea, multă lume se îm­bulzea să vadă aceste piese de tea­tru; boierii doritori de di­stracţii, veniau şi ei dela moşiile lor, iar Vodă cu Doamna au venit dela Câmpina ca să asiste la tea­tru lui Matei Millo. 1868. — Domnitorul Carol I asistă la punerea pietrei fundamentale a şcoalei de agricultură dela Heră­strău. Cu acest prilej Panaite Dor­nice, ministrul agriculturii şi lu­crărilor publice, spuse printre al­tele: „Poporul român, după sacoli de suferinţă, renaşt­e sub augusta dinastie a Măriei Voastre; institu­ţiile sale se reconstituesc, funda­mentele clădirilor sale, puse de augusta mână a Măriei Voastre, vor a­testa generaţiilor viitoare epoca preatrice a regimului Măriei Voastre. Ospiciuri, şcoale, drumuri de fier, poduri, instituţiiuni indu­striale (toate răsar pretutindeni® şi atestă lumii care ne priveşte că a sosit zi­ua învierii poporului român, anul cel binecuvântat de Domnul. Astăzi, Măria Voastră puneţi piatra fundamentală a şcoalei se­cundare de agricultură, ţara în­treagă va tresări de bucurie, vă­zând suflid­liudinea Domnitorului ei pentru răspândirea luminilor şi pentru desvoltarea acestei mari industrii, acestui nesecat isvor al bogăţiei şi al prosperităţii­ noastre”. GEORGE DINCA (%lcu£L0- EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —­­Ora românească!. — 18.45: DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afa­ră de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02m.-25,51m.) 20.15: BARI I (283,3m.) 2030 : DUNAREA (325,4m.) 21.35: BELGRAD (49,18m.) 22.15: DUNĂREA (325.4m) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.-49.59 m.-41,49 m.) 23 : ZEESEN (31.38m.) 1 JOI 1 AUGUST I RA­DIO - EXPERIMENTAL 6.45: Ora dimineţii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şii igienice; Note culturale şi pu­blicaţii; Ştiri aristice şi cultu­rale; Radiofonice; Sport; Spec­tacole. 13.15: Orchestra Victor Prede­­scu; Mi-e dor, mi-e dor de tine şi Ca să-ţi cânt dintr’o chitară, romanţe de Neile Manzatti; Floarea României, potpuriu de Paschili; Doină şi De când sunt în ostăşie, cântec românesc de Liliana Delescu; Vânt de seară de Manzatti şi Nu mai plânge inimioară de Nicuşor Predescu; Poem de Liliana Delescu. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertu­lui Victor Predescu: Vals din o­­pereta „Sânge polonez“ de Neb­­bal; Selecţiuni din opereta „Floarea din Stambul“ de Fall; Vals din opereta „Gospodăria poloneză“ de Gilbert. 15.00: înştiinţări. RADIO ROMANIA 19­.50: Radio-jurnal în limba maghiară. UNIVERS­AJE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora, HAENDEL, de Gh. D. Mugur. 20.15: Muzică de Haendel (discuri); Allemande şi Cou­rante (clavecin: Rudolph Dol­metsch); Te Deum (vioară); Suita în re minor (pian: Edw. Fischer); Sonată pentru vioară vn la major (vioară: Carl Flesch, pian: Felix Dyck). 20.40: Radio-jurnal (I). 21.00: Muzică de Haendel (discuri); Allegro din „Concer­tul pentru orgă No. 1“ (orgă: Alfred Sittard şi orch. filarm. din Berlin); Adagio din „Con­certul pentru orgă No. 4 (orgă: Alfred Sittard şi orch. filarm. din Berlin); Arioso din „Can­tata con strumenti“ (voce: Em­mi Leisner); Finalul din „Con­certul pentru clavecin şi orche­stră“ (clavecin: Roesgen-Cham­­pion şi orch. dirij. de Piero Coppolla); Balet din „Alcina" (orch. filarm. din Berlin); Arie din „Aeis şi Galateea“ (voce: Walter Widopp); Muzica apei (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski); Două coruri din „Messia“. 22.00: Radio - jurnal (II); Sport. 22.20: Jurnal pentru străină­tate In limbile: germană, ita­liană, franceză și engleză. 22.40—23.30: Poeme simfonice (discuri): Vânătorul blestemat de Cesar Frank (arch. Covent Garden, dirij. de Eugene Goos­­sens); Vârtelniţa Omfalei de Saint Saëns (orch. filarm. din New-York, dirij. de Willem Men­­gelberg); Sărbătoare la Sevilla de Alben­iz (orch. su­mf. din Fila­delfia, dirij. de Leopold Stokow­­sky); Martirul Sf. Sebastian de Debussy (orch. Conservatorului dirij. de Piero Coppola). VINERI 2 AUGUST RADIO- EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO-ROMANIA 1857 ni. 16 hHz. 150 kw. RADIO-BUCIREŞT1 364,5 m. 823 hHz. 12 kw. 6 45 . ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞT­I3. Ora; Jurnal cultural : Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturae şi pulicaţii ; Ştiri artistice şi culturale ; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Taraful Ion Matache : Când toca la Radu-Voda şi Trecut printre zorele ; Dragostea ca la Teleorman şi Teişeneşti; Hora Hora de la Câmpulung ; Doina ar­delenească şi învârtită ; Simianca, joc; Sârba amestecată; Bugcanu. 13.40 Cânte italiene şi spaniole (discuri): Seviliana de Longas (voce: Tito Shipa) ; Melodie spa­­niolă de Mostazo (voce: Estrellita Castro şi Miguel Ligero); Melodie italienească de Flavis (voce: Enzo de Muro Lomanto); Frumoasă Granada de Mignone (voce: Cristi­na Maristany); Mai trist de Cres­­cer­zo (voce Beniamino Gigii); Me­lodie de Benedict (voce Galli- Curei). 14. Radio-jurnal. 14.30: Muzică vieneză (discuri): Fetele din Viena, vals de Zdozier; Cântec vienez de Johann Strauss (voce: Erma Sack); In Prater în­floresc din nou pomii de Stolz; Cântec vienez de Dostal (voce : Lillie Caus); Potpuriu din operete vieneze ; Cântecul birjarului de Pick şi Melodii de Lorenz (voce: Paul Hörbiger). 15 . înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50; Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Personalitatea poporului Ro­mân de Grigore Tăuşanu. 20.15: Valsul şi Boleroul de Ra­vel (discuri); Bolero de Ravel (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg); Valsul de Ravel (arch. Lamoureux). 20.45: Radio-jurnal (1). 21.05: Seară de operă: „Manón Lescaut“, operă în 4 acte de Puc­cini (disc.). DISTRIBUŢIA Manón Lescaut Maria Zamboni Cavalerul des Grieux’ Francesco Merii Un muzicant Ana Masetti-Bassi Lascaut Lorenzo Conati Gerontc Attiiio Bordonali Orchestra şi Corul Operei Scala, dirij. de Lorenzo Molajoli. După act. II (22-10—22.25): Ra­dio jurnal (II). Sport. După act. III (22.45—23.05): Jur­nal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză și en­gleză. . . Examenul de admitere in cursul superior la şcoala tehnică a aeronauticei din Mediaş In şcoala technică a aeronauticei din Mediaş, pentru anul şcolar 1940- 1941, sunt vacante 100 locuri în cursul superior. Şcoala technică a aeronauticei, cu caracter de liceu industrial, are me­nirea să formeze maeştri militari şi ofiţeri mecanici pentru aeronautică. Pentru ocuparea locurilor vacante în cursul superior se va ţine un exa­men de admitere. Examenul va avea loc în ziua de 15 August la Şcoala technică a aero­nauticei Mediaş. La examen se pot prezenta numai absolvenţii gimnaziilor industriale, cu secţia metale, având etatea de cel puţin 15 ani şi cel mult 19 ani împliniţi la 1 Septembrie. Cererea de înscriere se va înainta Şcoalei technice a aeronauticei din Mediaş, până cel mai târziu la data de 10 August a. c., însoţită de ac­tele specificate în decizia­­ministe­rială nr. 314/1940, publicată în ,,Mo­nitorul Oficial“ nr. 156 din 9 iulie 1940. Examenul de admitere va consta din : vizita medicală şi câte o probă scrisă la materiile : 1. Română, isto­ria României şi geografia României; 2. Chimie şi technologie ; 3. Matema­­tică şi fizică ; 4. Desen geometric şi­­ industrial; probe orale din aceleaşi materii ; o probă practică pentru lucru în atelierele de forjaj, ajustaj şi strungărie. Toate probele se dau după progra­ma gimnaziului industrial, secţia metale. In şcoala technică a aeronauticei toţi elevii sunt bursieri, primind în­­treţinerea şi îmbrăcămintea de la şcoală. In timpul şcolii elevii fac servi­ciul militar. Absolvenţii dobândesc titlul de maeştri militari şi sunt în­cadraţi în aeronautică. Corpul maeştrilor este bine retri­buit şi organizat printr-o lege spe­cială a ministerului Aerului şi Ma­rinei. Absolvenţii care s-au distins în­­ timpul şcoalei au dreptul să se pre­zinte la examenul de admitere în şcoala pregătitoare de ofiţeri me­canici în aeronautică. Şcoala aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în mod excepţional, a­­nul acesta, pentru clasa I-a nu se vor mai ține examene de admitere. In mimăm! al revistei fii „Universul A f­ Copiilor“ u­tr ili ca copiii găsesc cele mei Spumoase și mai minunate povestiri. — Un exemplar, lei 5 — rggggggi fMgta/.rru. al 57-lea Nr. 210 Vineri 2 August 1940 CRONICA SPORTURILOR VOLLEY , demonstraţia la „Telefon Cluj­“ Din iniţiatiava d-rei prof. Co­­rina Hod­ung, se va organiza Sâmbătă 3 August, o demonstra­ţie de basket şi volleyball femi­nin, pe terenurile „Telefon Clu­bului“, de pe marginea lacului Herăstrău. Federaţia Română de Basket şi Volleyball, care asigură buna organizare a acestei demonstra­ţii, convoacă pentru aceste jocuri, următoarele jucătoare : Annie A­­gapie, Nelli Tipătescu, Florenţa Gabriela Marinescu, Magda Gri­gorescu, Solange D’Herbez, Lean­­ţa Dumitrescu, Coca Trandafire­­scu, Stela Bucşescu, Sofie Ungu­­reanu, Mioriţa Popescu, Simone Petrovanu, Niki Caralulis, Leni Tomescu, Laura Săulescu, Lulu Cristescu, Marie Popeea, Athena Negul­escu. Jucătoarele de mai sus, sunt rugate să fie prezente la ora 16, pe terenul Telefon Club, care este lângă ștrandul Floreasca. DEMONSTRAŢIA DE LA BRAŞOV Din iniţiativa Federaţiei, Du­minică 4 August, se va organiza o demonstraţie de volleyball fe­minin, în cadrul campionatelor de atletism feminin, ce se vor ţine pe stadionul Municipal din Bra­şov. La această demonstraţie îşi vor da concursul jucătoarele de volleyball care se găsesc pe Va­lea Prahovei. La această demonstraţie vor lua parte toţi oficialii Federaţiei Române de Basket şi Volleyball D-LUI PROFESOR MIHAIL MANOILESCU, MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE (Urmare din pag. I-a) A aduce în cadrul Statului românesc pe toţi românii din afară de hotarele lui dela Mia­­ză­zi şi dela Apus, fără a lăsa niciun român în afară de ho­tare, şi a micşora în cea mai largă măsură posibilă numă­rul minoritarilor din România, iată două măsuri ideale pen- ,4t­­ru împlinirea cărora orice străduință este bine venită și orice mijloc este potrivit. CURIER JUDICIAR­­DECLARAŢIILE Banda Aladar Deutsch & Comp. la parchet Am scris la timp şi pe larg despre interesanta captură ope­rată deunăzi de organele po­liţiei judiciare printre cei — ne­închipuit de numeroşi şi vaste­­ aderenţe şi proptele — cari tra­fica, masiv, cu valuta naţională şi cu devize pe seama creditului şi intereselor economice, ale Ţării. Se ştie astfel că încă o con­stelaţie, din sistemul întinsei piraterii, a ajuns la parchet. Este vorba de banda ovreiu­lui ungur, de foarte recentă provenienţă pe... piaţa româ­nească şi instalaţi, in ultimul timp, la hotel „Ambasador“. Parchetul in baza cercetărilor desăvârşite, a deschis Marţi ac­ţiune publică — cu concluzii de arestare — numai contra că­peteniilor întreprinderii; Ala­dar Deutsch, Mayer (zis Max) Scheuermann, din str. Boteanu 3, etaj. IV, şi Solomon Lupu zis Comisioneru, de fel din Ba­cău, domiciliat în Capitală, str. Lipscani 100, arhi­struit în cro­nica judiciară din procesele fai­moaselor incendii puse pentru spolierea societăţilor de asigu­rări. Aceştia organizau concentra­rea achiziţiilor de lei şi devize­­ de prin bursele clandestine şi expediau stocurile la Buda­pesta, în chipul relatat de noi în dările de seamă anterioare, adică în firidele practicate,, par’că anume, de destubtul o­­glinzilor înşurubate în cabine­tele de toaletă ale vagoanelor internaţionale. Preţioasa marfă era intercep­tată, ’ în drum — în preajma capitalei Ungariei de agenta specială a asociaţiei Mantzi Woll, tot evreică, suspectată şi de poliţia maghiară, dar nesu­­părată, de nimeni până acum. Mantzi Woll, cu tovarăşii încă neidenti­ficaţi de acolo, plasau apoi valorile, tot prin­ „bursa neagră“ din Budapesta), recol­tând în schimb dolari „buni“, nu falşi, şi pengoe, pe care îi expedia in ţară, cu acelaş mij­loc, al firidei din cabinetul de toaletă. Aci, in apropiere de Gara de Nord — şi anume ,la ultima sau penultima staţiune —, adăstau ceilalţi complici, primitorii, Ra­d­u Kreinberger, cu domiciliu încă necunoscut; Siegfried Scharaga, din str. Schitul Mai­cilor 29, vechiil specialist în materia traficurilor de devize ; Mirza Lupu Comisioneru, soţia co-directorului tovărăşiei şi Mo­ritz Tannenbaum, cu domiciliu necunoscut, cari — sub condu­cerea lui Scheuermann şi sub supravegherea Mitzei Lupu... recepţionau caietele şi le expe­diau, tăinuitorilor. Trib. Ilfov a primit­­următoa-­­ rele apeluri făcute de comierci- ■ anţii mai jos notaţi contra căr­ţilor de’­ judecată ale instanţelor speciale de reprimarea speculei şi speculanţilor, prim cari au fost­­condamnaţi, astfel: 1. Gh. Gh. Grigore, consumul „Gică Grigorescu”, din şos. şte­fan cel Mare 58, — la 15 mii lei amendă pemtru speculă la mezeluri; 2. Digran Haşmanian, coloni­ale, din str. Silvestru 35, — tot la 15 mii lei amendă pentru speculă şi fiindcă la verificarea ce i s’a făcut s’a dovedit că­­a „umflat” preţurile dim factură, prin fals, ca să sporească cos­tul mărfii; 3. Niculae Petrescu, măcelar, din piaţa aviator Beller, f. n. — la 15 mii lei amendă, pentru că a vândut carnea de vacă în condiţiuni de îndrăznaeţă spe­culă; 4. Societatea „Ardeleana” prin... David Henig, din str. Framolim 11, — la. 10 mii lei a­­mendă fiindcă n’a afişat preţu­rile la săpunuri; 5. Dumitru Gheorghe, mace- ( Iar, dim calea Dorobanţilor 120, S’a deschis, deci, şi împotriva acestor acţiune publică — dar fără concluziuni de arestare­­ pentru complicitate la traficuri­le de valute şi devize, precum şi pentru fals comis prin a­­ceea că au procurat agenţilor de legătură ai bandei şi în spe­cial coinculpaţilor Solomon Lu­pu şi Mayer Scheuermann cer­tificate de botez false din care să rezulte că sunt creştini get beget şi să poată obţine astfel dela prefectura poliţiei Capita­lei, care nu avea de unde să le cunoască adevărata personali­tate, paşapoartele trebuitoare pentru circulaţia peste fron­tiere. Die asemenea, prin acelaş re­chizitor, s’a pornit urmărirea penală, fără concluziuni de a­­r­es­tare, contra altor ajutoare îndepărtate ale piraţilor: Lin­der Felix, din str. Spezoianu 38, etajul IV; Solomon Wetner, încă negăsit de poliţie şi „Tra­­ian” Schor, din bd. Ferdinand 141, pentru infracţiuni la legea devizelor, precum şi contra Re­­ghinei Tonnenbaum, din bd. Carol. 47, etajul VII, pentru tăi­nuirea sumei de lei 10 mii, pri­mită de la Scheuermann, cu... a­­tenţie, deşi îi ştia provenienţa delictuoasa. In fine, s’a dat deocamdată caz de neurmărire penală în privinţa bănuli­ţilor de până ieri: Carol Hollender, Marcel Ellen­bogen, Elena Theodorescu, I. Weltmann şi Margareta Reis­­cher, implicaţi în cealaltă latu­ră a afacerii, negoţul clandes­tin de bijuterii, fiindcă s’a so­cotit că faptul n­u cade sub pre­vederile legii penale; s’a dispus însă să fie sesizate organele fis­cale, sp­re a-i sancţiona, con­form legii, fiindcă au făcut ope­raţiile negustoreşti încriminate fără să emită facturi timbrate. Afacerea s-a trimis apoi în cercetarea cabinetului o instruc­ţie, iar act, d. preşedinte a emis mandate de încarcerare contra primilor trei, urmând să păşească azi la interogarea celorlalţi. Parchetul a semnalat magis­tratului anchetator că Aladar Deutsch a mai fost implicat in­­tr’o afacere similară, de devize şi traficuri de valute şi aur, ims­trumentată la cabinetul 7 ins­trucţie, din care cutezătorul in­fractor a scăpat de puşcărie ca prin urechea acului. Dosarul cauzei ar putea conţi­ne însă elemente, de interes, în cauza nouă. De aceea, s’a sugerat ideea re­luării cercetărilor şi pe linia precedentei anchete, — la 15 mii lei amendă, pentru­­că a pretins preţuri de speculă la slănină şi carne . 5. Eduard Marcichian, coloni­ale, „La Mielul Alb”, — la 6000 lei amendă, fiindcă a vândut săpun de rufe cu 84 lei kgr; 7. Sotir Atanasiu, consumul „Batistei”, str. Batistei Nr. 22,— la 6000 lei amendă, fiindcă a f­olosit lămâiile ca să le vândă pe sponci, cu orice preţ; 8. Eug. Mikloş, măcelar, calea Dorobanţilor 132, — la 6000 lei amemdă, pentru speculă; 9. Safta Ciuvăț, măcelărie, din str. Romamă 123, — la 6000 lei amendă, idem; 10. Al. Corlea, coloniale, din str. Maica Domnului 22, — la 5000 lei amendă, pentru că n’a afișat prețurile mărfurilor de prima necesitate ; 11. Gr. Constantinescu, măce­lar, din calea Dorobanților 176, — la 5000 lei amendă, idem; 12. Matache Const., din str. Maica Domnului 20, — la 5000 lei amendă, pentru speculă; 13. C. Vasilescu, măcelar, din str. Romană 126, —­ la 5000 lei amendă, idem. Specu­lanții Au fost trimişi in judecată Parchetul a trimis Marţi dea­­dreptul în judecata tribunalului corecţional pe următorii infrac­tori : 1. Gheorghe S. Constantines­ eu, din şos. Chitilei 39, pen­tru escrocherie şi fals, făptuite prin aceea că, pe când servea în con­­tabiltatea societăţii Skoda In­dustrială Română, din str. Re­gală 20, şi-a însuşit suma de lei 126.728 din fondul de regulare a impozitelor la percepţii, plăsnu­­ind chitanţele de vărsări; 2. Filip Ieronim zis Galbenu, din str. Cărămidari 17 şi Gh. Marinescu, din str. Domniţa, E­­lena 8, pentru omor prin impru­denţă. Inculpaţii sunt învinuiţi că au îmbrâncit prosteşte, la o glu­mă în lacul Herăstrău, pe ami­cul lor Boris Gheorghieff, cu care se plimbau, in faţa restau­rantului Pescăruş. Bietul om nu ştia insă să în­­noate, aşa că s’a dus deadreptul la fund. „ROMÂNIA A ROMÂNILOR ŞI NUMAI A ROMÂNILOR ”­ Pe de altă parte trebue să precizez categoric convinge­rea Guvernului nostru că ţara nu poate căpăta o petr­­o­f­ectă omogenitatea românea­scă şi românii nu pot ajunge să se simtă, aşa cum ar dori, stăpâni la ei acasă, decât dacă se rezolvă prin măsuri categorice şi hotărîtoare pro­blema elementului evreesc dela noi. In acest sens suntem hotă­rîţi să venim cu măsuri se­rioase şi bine studiate cari vor fi aplicate cu acea since­ritate şi cu acel spirit de ho ■ tărîre ce caracterizează ac­tele Guvernului nostru. Pe toate aceste căi ne vom apropia, mai mult ca nici­odată în cursul istoriei noa­stre, de lozinca veche a na­ţionalismului românesc: Ro­mânia a Românilor şi numai a Românilor. De la Curtea Criminală Acuzatul Eugen Sava, trimis în judecata Curţii criminale din Bu­cureşti s. I-a, prin decizia Came­rei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti nr. 66 diin 16 Fe­­­­bruarie 1940, pentru faptele de­­ delapidare de banii publici şi fals­­ în acte publice, este invitat a se­­ prezenta la această Curte, cuno­scând că în caz contrar va fi ju­­decat în lipsă. CUM POATE PROGRESA ŢARA ? (Urmata din pag. 1-a) Ori, în ajutorul acestei majo­rităţi a populaţiei ţărei, nu se vine cu preţuri maximale şi ta­xe de tot felul pe produsul mun­­cei sale; acestei populationi nu-i servesc nici construcţiile gran­dioase sau palatele somptuoase clădite prin oraşe sau, multe din ele, chiar pe la sate, de pil­dă sanatoriile şi institutele — splendide e drept, dar foarte costisitoare — ridicate în dife­rite părţi ale ţărei şi în locul cărora era mai bine să se fi în­fiinţat dispensare în fiecare co­mună şi să li se fi dat mijloa­cele să-şi procure medicamente­le necesare, de pildă, chinina ca­re lipseşte aproape complet şi care ar scăpa de suferinţe atâ­tea zeci de mii de malariei ce se întâlnesc pretutindeni, etc. In ajutorul agricultorilor, deci în ajutorul majori­tâţei popu­laţie ţărei, se poate veni, în pri­mul rând: Cu preţuri remuneratorii pen­tru munca sa, pentru produsul muncii sale; cu drumuri bune şi mijloace de transport suficiente şi convenabile; cu maşini şi u­­nelte agricole; cu seminţe selec­ţionate; cu reproducători de ra­să; cu o asistenţă medicală e­­ficace în fiecare comună; cu o instrucţiune publică şi o cultu­ră adaptată poporului, aceasta din urmă aşa cum a şi început din fericire să se răspândească, mai ales prin stăruinţa şi im­boldul M. S. Regelui Carol II şi cu o administraţie dreaptă şi cinstită. Să nu se mai stăruiască în greşala trecutului de a se soco­ti orice înlesnire făcută de Stat agriculturei, ca făcută pentru câţiva mari proprietari. Să fie convinşi conducătorii de azi, că orice uşurare s’ar aduce agricul­turei, aceasta s’ar răsfrânge a­­supra ţărei întregi, ştiut fiind că peste 80% din populaţiunea ei se îndeletnicesc cu agricultu­ra şi creşterea vitelor. Din programul de guvernă­mânt al Domnului Prim Minis­tru actual, D. Ing. I Gigurtu, am luat cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie că preocuparea de căpetenie a guvernului său, va fi propăşirea agriculturei, deci propăşirea imensei majori­tăţi a populaţiei ţărei, care se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. Acord toată încrederea — şi ca mine sunt desigur foarte mulţi care acordă aceeaşi încre­­dere — d-lui Gigurtu, şeful gu­­vernului, şi colaboratorilor săi şi în special ministrului Econo­miei Naţionale, d-lui Prof. G. N. Leon. Ii rog însă foarte cuviincios să ne dovedească solicitudinea­­ lor pentru agricultori — deci, pentru majoritatea populaţi­­ii ţării — acum la stabilirea pre-­­­ţurilor recoltei anului acesta, ca l l­a început să se strângă şi din o nefericire atât de anemică — ţi- . nând seama de recomandare­a ce mi-am permis să le fac şi prin rândurile de faţă şi prin cele publicate acum... de a pune faţă în faţă specialiştii ministe- • relor cu producătorii şi a vedea * că anul acesta preţul de cost —­­ de pildă al unui vagon de grâu­­ — observând cantitatea şi can­-it­­atea produsului, trece de una , sută mii lei. !. Să nu cadă în greşala vechilor guverne de a refuza să sporea­scă preţul pâinei cu un leu doi, ori al cărnei cu câţiva lei la ki­logram, spre a nu nemulţumi o prea mică minoritate din popu­laţiunea ţărei, năpăstuind ast­fel marea majoritate, aproape totalitatea ei. Dacă se va continua şi azi în greşeala trecutului, voiu mai striga şi eu încă odată alături de Prof. Siseşti, că: „Statul care găseşte că este permis să se scumpească aurul, devizele, ta­rifele pe C. F. R., curentul elec­tric şi diferitele produse indus­triale, nu găseşte că este permis să se scumpească grâul, carnea şi celelalte produse agricole. De aci vine toată disproporţia, toa­tă mizeria, toată decadenţa plu­­gărimei“, închei d. Prof. Siseşti. Eu voiu adăuga — fără teamă de desminţiire — că­ numai din această cauză progresează atât de încet țara românească. VIRGIL ALIMANESTIANU SFINŢIREA CRUCILOR BISERICE! „PARCUL DOMENIILOR“ La biserica „Parcul Domenii­lor“ — în construcţie — de lân­gă Arcul de triumf, se va desfă­şura azi, 1 August, la ora 11 dim., în prezenţa înalţilor dregă­tori bisericeşti şi laici, solemni­tatea ridicării şi sfinţirii crucilor pe cele cinci cupole. Noul locaş de închinăciune este o lucrare de proporţii arhitecto­nice monumentale şi se anunţă ca una din cele mai autentice isbutiri artistice de după război, semn de bogată cinstire a cre­dinţei strămoşeşti şi d­e reînvie­re în spiritul marilor tradiţii cti­­toriceşti din trecut. Acest monument nou va fi o rară şi preţioasă podoabă a Ca­pitalei, dominând prin înălţimea ei de aproape 50 de metri toată partea de Nord a metropolei. Prin aşezarea-i topografică, în­­ cadrul cel mai pitoresc de la in­trările Bucureştilor, la porţile lacurilor înflorite din sectorul Parcului Naţional „Regele Carol al II-lea“ şi la întretăierea b-dului Mărăşti, care deschide perspectivele înghirlandate ale­­ străzilor şi vilelor din Parcul Do­­­­meniilor, noul locaş va fi o fe- f­ricită îmbinare a măestriei ar­­tistice şi a pitorescului naturii, cu cele mai făgăduitoare desvol­­tărri în viitor. Biserica „Parcul Domeniilor“ va fi şi biserica „Străjei Ţării“, unde tinerii — nădejdea neamu­lui — îşi vor mirui sufletele în credinţa­ şi slava lui Dumnezeu, pentru întărirea lor ca ostaşi ai Domnului, ai ţării şi ai Regelui. N. B. Sf. Sa părintele paroh roagă cu acest prilej pe toţi drept credincioşii enoriei să cinstească cu prezenţa lor sobra solemnita­te de mâine. Biserica „Parcul Domeniilor”, (In. construcţie) 1

Next