Universul, august 1940 (Anul 57, nr. 209-239)
1940-08-02 / nr. 210
r * asigurarea FRANC© - ROMÂNA4 Riiniri»«tî. firmitfti 22 Bucureşti, Griviţei 23ASIGURAŢII CU DREPT DE SFERT DE LOZ CADOU: Achitând rata lunei August, vor primi 2 sferturi de loz cu drept ,le Participare la tragerea tranşei din 15 August 1940 — unul pentru luna Iulie (tragerea amânată) şi altul pentru luna August 1040. 8. ASIGURAȚII CU DREPT DE OPTIME DE LOZ CADOU : Achitând rata lunei August, vor primi un sfert de loz cu drept de participare la tragerea tranşei din 15 August 1940, una optime loz din 15 Iulie (tragerea amânată) și una optime din 15 August a. c In total un sfert de lez 3. SUMELE DE MAI SUS URMEAZA SA FARINE SOCIETAREI PANA IN CURSUL ZILEI DE 10 AUGUST A. C. INCLUSIV. A Asiguraţii cari au primit imprimatele pentru transformare Sunt rugaţi a le complecta şi înapoia de urghiţă. mi diefcil .&l*. url; SCRIITORI SI ASOCIAŢII (Urmare din pag. l-a) „Nu crede Societatea Scriitorilor Români că o selecţie severă a membrilor ei se impune ?“. Sub formă de întrebare, d. prof. Motru aduce astfel un răspuns anticipat. Pentru d-sa, asigurarea cerută constă în selecţia severă pe care scriitorii ar urma s’o facă între membrii Societăţii lor. Astfel pusă chestiunea, articolul d-lui prof. Motru cuprinde două puncte care trebuesc lămurite şi două erori care trebuiesc rectificate. Să începem cu erorile întâia: Societatea Scriitorilor Români nu se bucură de privilegii. E drept că ea primeşte din partea Statului, sub formă de subvenţii, un sprijin bănesc, destinat să acopere chiria unui foarte modest local şi cheltuelile curente (luminat, încălzit, serviciu, etc...). Acest sprijin bănesc nu constituie o excepţie în favoarea scriitorilor români, adică un privilegiu. De astfel de subvenţii se bucură, pe o scară mult mai ridicată, numeroase societăţi culturale, ştiinţifice, istorice, filologice, sau chiar filozofice, ba chiar unele publicaţiuni de sine stătătoare. Dau un singur exemplu : revista „Viaţa Românească" are de mai multă vreme, dela Ministerul propagandei naţionale o subvenţie lunară de lei 25.000 (douăzeci şi cinci de mii), iar Societatea Scriitorilor Români primeşte, numai din Noembrie trecut, o subvenţie de lei30.000 (treizeci de mii). Exemple aş putea cita mult mai numeroase, şi foarte instructive. A doua eroare (care este dublă), priveşte Casa de Pensiuni a Scriitorilor, înfiinţată anul trecut. Mai întâi, această Casă de Pensiuni nu aparţine Societăţii Scriitorilor Români, ci Ministerului muncii, care o administrează printr’un consiliu. Societatea noastră conferă numai calitatea de scriitor. Dreptul’ de a acorda sau a refuza pensiuni, fixând și quantum-ul, îl are numai Casa de Pensiuni dela Ministerul muncii. Apoi, pensiunile scriitorilor nu se plătesc, cum afirmă d. prof. Motru, din bugetul Statului, ceiace ar fi constituit, după d-sa, încă un „privilegiu". Statul nu dă casei de pensiuni a scriitorilor nici un leu. Veniturile necesare sunt realizate prin mijloace pe care le-am denumit cu alt prilej, demne și morale. Fie-mi iertat să repet ceea ce am spus nu de mult.) Aceste mijloace sunt demne, fiindcă o parte a fondurilor o dă o taxă asupra contractelor de editură, cât şi asupra ediţiilor scriitorilor morţi, ale căror opere au căzut în domeniul public. Scriitorii români, aşadar, în viaţă şi după moarte, pot alimenta, din produsul muncii lor, Casa de pensii. Pildă frumoasă de solidaritate în spirit. Morale, fiindcă o altă parte, însemnată, o dă un timbru de librărie asupra periodicelor străine care se citesc în România. Publicul nu știe poate, dar trebuie să afle acum acest lucru, că multe dintre revistele străine se vând la noi, fiecare în parte, mai multe decât toate revistele româneşti la un loc. Este moral ca tot acel delicios coconet monden, care se topeşte din picioare, dacă nu citeşte: Marie Claire, Marianne Modes et Travaux, Je suis partout, Die neue Linie, etc..., sa plătească, pe lângă cei 12, 15, 20, 50 sau 100 lei, cât costă revista Străină, şi un timbru de unu sau doi lei. Scumpele noastre fandosite datorează această contribuţie creatorilor de suflet şi frumos românesc. Prin urmare, nu poate fi vorba, deocamdată, de ,,privilegii" ale Societăţii Scriitorilor Români. Dimpotrivă, societatea noastră a trebuit să lupte, uneori, cu o adevărată desconsiderare (voi avea poate prilejul, în curând, să arăt cum a înţeles să „trateze" această societate un ministru al Educaţiei Naţionale). Să trecem aum la chestiunea „selecţiei severe", în legătură cu care vom da cele două lămuriri anunţate. Intrebându-ne dacă nu socotim că o asemenea selecţie a membrilor Societăţii Scriitorilor Români se impune, d. prof. Motru a formulat o critică ; după d-sa, această selecţie severă nu s’a făcut la Societatea Scriitorilor. Iată de ce este necesară o primă explicaţie, asupra caracterului Societăţii noastre. Societatea Scriitorilor Români realizează o formulă de mijloc, între un Sindicat şi o Academie. Nu este o Academie, fiindcă nu este alcătuită numai din valorile consacrate ale literaturii, ci a înţeles să deschidă porţile şi scriitorilor tineri; e deajuns să amintim că S. S. R. numără, pe tot întinsul ţării, vreo două sute de membri. Nu este însă nici un sindicat, fiindcă nu oricine scrie literatură poate fi membru al Societăţii noastre. Spre a deveni membru al ei, se cer anumite condiţiuni (şi aci începe selecţia discutată): un număr de volume tipărite (cel puţin două); un număr oarecare de ani de activitate; un vot al comitetului de conducere şi, în fine, un vot al adunării generale. Aşa încât, a fi membru al Societăţii Scriitorilor Români, constitue totuşi un început de consacrare. Deci, o selecţie s’a făcut întotdeauna. Nu însă o selecţie „severă“, adică intransigentă, fiindcă o astfel de selecţie nu se poate realiza decât: a) sau pe temeiul valorii absolute, — dar atunci să ni se arate ce juriu, în orice ţară din lume, poate decreta cu seninătate, pentru scriitori în viaţă şi în plină producţie, cine este „mare" şi cine nu este; b) sau pe temeiul unui criteriu de şcoală literară sau de credinţă estetică, — dar Societatea noastră a urmărit tocmai să reunească în sânul ei toate feluritele curente şi direcţii ale literaturii româneşti. Căci aşa a fost concepută Societatea Scriitorilor Români, ca o asociaţie a tuturor scriitorilor ţării, indiferent de vârstă şi indiferent de şcoala căreia aparţin, ca un organism plin de viaţă şi de vigoare, capabil să reprezinte scrisul românesc în toată diversitatea li, şi nu ca expresie a unei singure generaţii sau a unui singur cenaclu. Şi, in fapt, toţi scriitorii români în viaţă sunt membrii Societăţii. Timpul, marele judecător, va arăta mai târziu care dintre noi a fost „mare", sau numai mijlociu, sau mic! Judecata contimporanilor trebuie să se mulţumească, în chip fatal, a fi ceva mai relativă. In fine, ultima lămurire: de ce s’au oprit scriitorii la forma pe care am explicat-o mai sus, când au purces să creeze Societatea lor ? Desigur, şi fiindcă aşa îi povăţuia experienţa altora. Aceasta e formula cea mai practică şi cea mai raţională din câte s’au experimentat, în decursul vremii, în toate ţările, pentru asociaţiile de scriitori. Formula aceasta a fost socotită necesară chiar în ţările unde există una sau mai multe Academii literare" (Italia, Franţa, Germania, etc...). Ea era singura posibilă la noi, unde asemenea academii nu există. Singura academie a ţării noastre, „Academia Română", nu are caracter literar. In adevăr, compusă din 45 de membri, împărţiţi în trei secţiuni: una literară, una istorică şi una ştiinţifică, Academia Română numără, la secţia literară, 5 (cinci) scriitori (doi poeţi şi trei prozatori), şi 1 (un) critic. Deci, un total de şase reprezentanţi ai literaturii, din 45 de membri. Se va recunoaşte că un astfel de criteriu, dacă ar fi fost adoptat de Societatea Scriitorilor Români, era nu numai păgubitor, dar şi nedrept. Astăzi, scriitori dintre cei mai citiţi şi mai admiraţi de public, nu sunt la Academie. In trecut, Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc, n’au fost membri ai Academiei Române. Ştiu că şi punctul de vedere al Academiei se poate susţine; eu unul sunt gata să-i recunosc legitimitatea. Numai că aceste două asociaţii, „Academia" şi „Societatea Scriitorilor Români", au pornit de la concepţii diferite şi au rosturi diferite în viaţa noastră publică. Preşedintele Academiei Române trebuie să recunoască şi d-sa legitimitatea punctului nostru de vedere. Este adevărat că Societatea Scriitorilor Români se bucură acum de o recunoaştere oficială. Această recunoaştere n’a venit însă prea devreme. Căci Societatea Scriitorilor Români a intrat în al 32-lea an de viaţă, şi pentru o ţară cu instituţii tinere, cum este a noastră, 32 de ani înseamnă o tradiţie. Iar mersul ascendent al Societăţii, şi în viaţa ei lăuntrică, şi în conştiinţa publică şi în organizarea de Stat, arată că drumul pe care şi l-a tras de la început nu a fost greşit. Era singurul posibil. - 1) Vezi: „Revista Fundațiilor Regale“, 1 Iunie 1940, p. 515-525 Prof. N. I. HERESCU Universul Literar SEMNIFICAŢIA ÎMPLINIRII FĂGĂDUINŢELOR este titlul unui interesant articol, privitor la noua desvoltare a societăţii româneşti, pe care distinsul esseist Mircea Mateescu, îl publică în numărul de Sâmbătă 27 Iulie, 1940 al revistei „Universul literar“. In acelaş număr D. CONSTANTIN NOICA, unul dintre cei mai valoroşi gânditori ai generaţiei literare, pune problema voinţei de afirmare a neamului, sub titlul ISTORIA ROMÂNEASCĂ ŞI ROMÂNIA VIE Printre ceilalţi colaboratori remarcăm pe d. Şefan Cuciureanu, care scrie un substanţial articol despre Papini, poetul remarcabil care este Radu Gyr, d-ra Coca Farago şi d. Neagu Rădulescu, reprezentând nuvela, d. Traimiss Andreescu, punând problema semiţilor în cultura noastră, etc. etc. Victor Popescu. Tot d-sa mai semnează un articol intitulat: Cronicile sunt susţinute de d-nii Romeo Alexandrescu, C. Fântâneru, Costin Murgescu, Ştefan Baciu şi DESPRE ALEŞII CONDUCERII POPULARE Ilustraţiile sunt datorite lui Voinescu. Preţul 5 let rWU3BMMM^IUi!fBUBNWWBKWtJlJigPBaBBgn CuU&trdcvs* JOI, 1 AUGUST Ortodox : Scoaterea Sfintei Cruci. Catolic: Lanţul Sfântului Petru. Protestant : Lanţul Sfântului Petru. Evreesc: 26 Tamuz 5700. Mahomedan: 26 Gemadi-el-Ahir 1359. Răsăritul soarelui 5.3 . Apusul soarelui 19.41. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI I August 1850. — A debutat în Bucureşti, în sala Slătineannu, actorul moldovean Matei Millo cu piesele „Baba Hârca” şi „Cucoana Chiuita'’. Interpretarie cu destul succes, pentru vremea aceea, multă lume se îmbulzea să vadă aceste piese de teatru; boierii doritori de distracţii, veniau şi ei dela moşiile lor, iar Vodă cu Doamna au venit dela Câmpina ca să asiste la teatru lui Matei Millo. 1868. — Domnitorul Carol I asistă la punerea pietrei fundamentale a şcoalei de agricultură dela Herăstrău. Cu acest prilej Panaite Dornice, ministrul agriculturii şi lucrărilor publice, spuse printre altele: „Poporul român, după sacoli de suferinţă, renaşte sub augusta dinastie a Măriei Voastre; instituţiile sale se reconstituesc, fundamentele clădirilor sale, puse de augusta mână a Măriei Voastre, vor atesta generaţiilor viitoare epoca preatrice a regimului Măriei Voastre. Ospiciuri, şcoale, drumuri de fier, poduri, instituţiiuni industriale (toate răsar pretutindeni® şi atestă lumii care ne priveşte că a sosit ziua învierii poporului român, anul cel binecuvântat de Domnul. Astăzi, Măria Voastră puneţi piatra fundamentală a şcoalei secundare de agricultură, ţara întreagă va tresări de bucurie, văzând suflidliudinea Domnitorului ei pentru răspândirea luminilor şi pentru desvoltarea acestei mari industrii, acestui nesecat isvor al bogăţiei şi al prosperităţii noastre”. GEORGE DINCA (%lcu£L0- EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —Ora românească!. — 18.45: DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afară de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02m.-25,51m.) 20.15: BARI I (283,3m.) 2030 : DUNAREA (325,4m.) 21.35: BELGRAD (49,18m.) 22.15: DUNĂREA (325.4m) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.-49.59 m.-41,49 m.) 23 : ZEESEN (31.38m.) 1 JOI 1 AUGUST I RADIO - EXPERIMENTAL 6.45: Ora dimineţii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şii igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri aristice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Orchestra Victor Predescu; Mi-e dor, mi-e dor de tine şi Ca să-ţi cânt dintr’o chitară, romanţe de Neile Manzatti; Floarea României, potpuriu de Paschili; Doină şi De când sunt în ostăşie, cântec românesc de Liliana Delescu; Vânt de seară de Manzatti şi Nu mai plânge inimioară de Nicuşor Predescu; Poem de Liliana Delescu. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Victor Predescu: Vals din opereta „Sânge polonez“ de Nebbal; Selecţiuni din opereta „Floarea din Stambul“ de Fall; Vals din opereta „Gospodăria poloneză“ de Gilbert. 15.00: înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. UNIVERSAJE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora, HAENDEL, de Gh. D. Mugur. 20.15: Muzică de Haendel (discuri); Allemande şi Courante (clavecin: Rudolph Dolmetsch); Te Deum (vioară); Suita în re minor (pian: Edw. Fischer); Sonată pentru vioară vn la major (vioară: Carl Flesch, pian: Felix Dyck). 20.40: Radio-jurnal (I). 21.00: Muzică de Haendel (discuri); Allegro din „Concertul pentru orgă No. 1“ (orgă: Alfred Sittard şi orch. filarm. din Berlin); Adagio din „Concertul pentru orgă No. 4 (orgă: Alfred Sittard şi orch. filarm. din Berlin); Arioso din „Cantata con strumenti“ (voce: Emmi Leisner); Finalul din „Concertul pentru clavecin şi orchestră“ (clavecin: Roesgen-Champion şi orch. dirij. de Piero Coppolla); Balet din „Alcina" (orch. filarm. din Berlin); Arie din „Aeis şi Galateea“ (voce: Walter Widopp); Muzica apei (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski); Două coruri din „Messia“. 22.00: Radio - jurnal (II); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate In limbile: germană, italiană, franceză și engleză. 22.40—23.30: Poeme simfonice (discuri): Vânătorul blestemat de Cesar Frank (arch. Covent Garden, dirij. de Eugene Goossens); Vârtelniţa Omfalei de Saint Saëns (orch. filarm. din New-York, dirij. de Willem Mengelberg); Sărbătoare la Sevilla de Albeniz (orch. sumf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky); Martirul Sf. Sebastian de Debussy (orch. Conservatorului dirij. de Piero Coppola). VINERI 2 AUGUST RADIO- EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO-ROMANIA 1857 ni. 16 hHz. 150 kw. RADIO-BUCIREŞT1 364,5 m. 823 hHz. 12 kw. 6 45 . ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI3. Ora; Jurnal cultural : Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturae şi pulicaţii ; Ştiri artistice şi culturale ; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Taraful Ion Matache : Când toca la Radu-Voda şi Trecut printre zorele ; Dragostea ca la Teleorman şi Teişeneşti; Hora Hora de la Câmpulung ; Doina ardelenească şi învârtită ; Simianca, joc; Sârba amestecată; Bugcanu. 13.40 Cânte italiene şi spaniole (discuri): Seviliana de Longas (voce: Tito Shipa) ; Melodie spaniolă de Mostazo (voce: Estrellita Castro şi Miguel Ligero); Melodie italienească de Flavis (voce: Enzo de Muro Lomanto); Frumoasă Granada de Mignone (voce: Cristina Maristany); Mai trist de Crescerzo (voce Beniamino Gigii); Melodie de Benedict (voce Galli- Curei). 14. Radio-jurnal. 14.30: Muzică vieneză (discuri): Fetele din Viena, vals de Zdozier; Cântec vienez de Johann Strauss (voce: Erma Sack); In Prater înfloresc din nou pomii de Stolz; Cântec vienez de Dostal (voce : Lillie Caus); Potpuriu din operete vieneze ; Cântecul birjarului de Pick şi Melodii de Lorenz (voce: Paul Hörbiger). 15 . înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50; Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Personalitatea poporului Român de Grigore Tăuşanu. 20.15: Valsul şi Boleroul de Ravel (discuri); Bolero de Ravel (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg); Valsul de Ravel (arch. Lamoureux). 20.45: Radio-jurnal (1). 21.05: Seară de operă: „Manón Lescaut“, operă în 4 acte de Puccini (disc.). DISTRIBUŢIA Manón Lescaut Maria Zamboni Cavalerul des Grieux’ Francesco Merii Un muzicant Ana Masetti-Bassi Lascaut Lorenzo Conati Gerontc Attiiio Bordonali Orchestra şi Corul Operei Scala, dirij. de Lorenzo Molajoli. După act. II (22-10—22.25): Radio jurnal (II). Sport. După act. III (22.45—23.05): Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză și engleză. . . Examenul de admitere in cursul superior la şcoala tehnică a aeronauticei din Mediaş In şcoala technică a aeronauticei din Mediaş, pentru anul şcolar 1940- 1941, sunt vacante 100 locuri în cursul superior. Şcoala technică a aeronauticei, cu caracter de liceu industrial, are menirea să formeze maeştri militari şi ofiţeri mecanici pentru aeronautică. Pentru ocuparea locurilor vacante în cursul superior se va ţine un examen de admitere. Examenul va avea loc în ziua de 15 August la Şcoala technică a aeronauticei Mediaş. La examen se pot prezenta numai absolvenţii gimnaziilor industriale, cu secţia metale, având etatea de cel puţin 15 ani şi cel mult 19 ani împliniţi la 1 Septembrie. Cererea de înscriere se va înainta Şcoalei technice a aeronauticei din Mediaş, până cel mai târziu la data de 10 August a. c., însoţită de actele specificate în deciziaministerială nr. 314/1940, publicată în ,,Monitorul Oficial“ nr. 156 din 9 iulie 1940. Examenul de admitere va consta din : vizita medicală şi câte o probă scrisă la materiile : 1. Română, istoria României şi geografia României; 2. Chimie şi technologie ; 3. Matematică şi fizică ; 4. Desen geometric şi industrial; probe orale din aceleaşi materii ; o probă practică pentru lucru în atelierele de forjaj, ajustaj şi strungărie. Toate probele se dau după programa gimnaziului industrial, secţia metale. In şcoala technică a aeronauticei toţi elevii sunt bursieri, primind întreţinerea şi îmbrăcămintea de la şcoală. In timpul şcolii elevii fac serviciul militar. Absolvenţii dobândesc titlul de maeştri militari şi sunt încadraţi în aeronautică. Corpul maeştrilor este bine retribuit şi organizat printr-o lege specială a ministerului Aerului şi Marinei. Absolvenţii care s-au distins în timpul şcoalei au dreptul să se prezinte la examenul de admitere în şcoala pregătitoare de ofiţeri mecanici în aeronautică. Şcoala aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în mod excepţional, anul acesta, pentru clasa I-a nu se vor mai ține examene de admitere. In mimăm! al revistei fii „Universul A f Copiilor“ utr ili ca copiii găsesc cele mei Spumoase și mai minunate povestiri. — Un exemplar, lei 5 — rggggggi fMgta/.rru. al 57-lea Nr. 210 Vineri 2 August 1940 CRONICA SPORTURILOR VOLLEY , demonstraţia la „Telefon Cluj“ Din iniţiatiava d-rei prof. Corina Hodung, se va organiza Sâmbătă 3 August, o demonstraţie de basket şi volleyball feminin, pe terenurile „Telefon Clubului“, de pe marginea lacului Herăstrău. Federaţia Română de Basket şi Volleyball, care asigură buna organizare a acestei demonstraţii, convoacă pentru aceste jocuri, următoarele jucătoare : Annie Agapie, Nelli Tipătescu, Florenţa Gabriela Marinescu, Magda Grigorescu, Solange D’Herbez, Leanţa Dumitrescu, Coca Trandafirescu, Stela Bucşescu, Sofie Ungureanu, Mioriţa Popescu, Simone Petrovanu, Niki Caralulis, Leni Tomescu, Laura Săulescu, Lulu Cristescu, Marie Popeea, Athena Negulescu. Jucătoarele de mai sus, sunt rugate să fie prezente la ora 16, pe terenul Telefon Club, care este lângă ștrandul Floreasca. DEMONSTRAŢIA DE LA BRAŞOV Din iniţiativa Federaţiei, Duminică 4 August, se va organiza o demonstraţie de volleyball feminin, în cadrul campionatelor de atletism feminin, ce se vor ţine pe stadionul Municipal din Braşov. La această demonstraţie îşi vor da concursul jucătoarele de volleyball care se găsesc pe Valea Prahovei. La această demonstraţie vor lua parte toţi oficialii Federaţiei Române de Basket şi Volleyball D-LUI PROFESOR MIHAIL MANOILESCU, MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE (Urmare din pag. I-a) A aduce în cadrul Statului românesc pe toţi românii din afară de hotarele lui dela Miazăzi şi dela Apus, fără a lăsa niciun român în afară de hotare, şi a micşora în cea mai largă măsură posibilă numărul minoritarilor din România, iată două măsuri ideale pen- ,4tru împlinirea cărora orice străduință este bine venită și orice mijloc este potrivit. CURIER JUDICIARDECLARAŢIILE Banda Aladar Deutsch & Comp. la parchet Am scris la timp şi pe larg despre interesanta captură operată deunăzi de organele poliţiei judiciare printre cei — neînchipuit de numeroşi şi vaste aderenţe şi proptele — cari trafica, masiv, cu valuta naţională şi cu devize pe seama creditului şi intereselor economice, ale Ţării. Se ştie astfel că încă o constelaţie, din sistemul întinsei piraterii, a ajuns la parchet. Este vorba de banda ovreiului ungur, de foarte recentă provenienţă pe... piaţa românească şi instalaţi, in ultimul timp, la hotel „Ambasador“. Parchetul in baza cercetărilor desăvârşite, a deschis Marţi acţiune publică — cu concluzii de arestare — numai contra căpeteniilor întreprinderii; Aladar Deutsch, Mayer (zis Max) Scheuermann, din str. Boteanu 3, etaj. IV, şi Solomon Lupu zis Comisioneru, de fel din Bacău, domiciliat în Capitală, str. Lipscani 100, arhistruit în cronica judiciară din procesele faimoaselor incendii puse pentru spolierea societăţilor de asigurări. Aceştia organizau concentrarea achiziţiilor de lei şi devize de prin bursele clandestine şi expediau stocurile la Budapesta, în chipul relatat de noi în dările de seamă anterioare, adică în firidele practicate,, par’că anume, de destubtul oglinzilor înşurubate în cabinetele de toaletă ale vagoanelor internaţionale. Preţioasa marfă era interceptată, ’ în drum — în preajma capitalei Ungariei de agenta specială a asociaţiei Mantzi Woll, tot evreică, suspectată şi de poliţia maghiară, dar nesupărată, de nimeni până acum. Mantzi Woll, cu tovarăşii încă neidentificaţi de acolo, plasau apoi valorile, tot prin „bursa neagră“ din Budapesta), recoltând în schimb dolari „buni“, nu falşi, şi pengoe, pe care îi expedia in ţară, cu acelaş mijloc, al firidei din cabinetul de toaletă. Aci, in apropiere de Gara de Nord — şi anume ,la ultima sau penultima staţiune —, adăstau ceilalţi complici, primitorii, Radu Kreinberger, cu domiciliu încă necunoscut; Siegfried Scharaga, din str. Schitul Maicilor 29, vechiil specialist în materia traficurilor de devize ; Mirza Lupu Comisioneru, soţia co-directorului tovărăşiei şi Moritz Tannenbaum, cu domiciliu necunoscut, cari — sub conducerea lui Scheuermann şi sub supravegherea Mitzei Lupu... recepţionau caietele şi le expediau, tăinuitorilor. Trib. Ilfov a primiturmătoa- rele apeluri făcute de comierci- ■ anţii mai jos notaţi contra cărţilor de’ judecată ale instanţelor speciale de reprimarea speculei şi speculanţilor, prim cari au fostcondamnaţi, astfel: 1. Gh. Gh. Grigore, consumul „Gică Grigorescu”, din şos. ştefan cel Mare 58, — la 15 mii lei amendă pemtru speculă la mezeluri; 2. Digran Haşmanian, coloniale, din str. Silvestru 35, — tot la 15 mii lei amendă pentru speculă şi fiindcă la verificarea ce i s’a făcut s’a dovedit căa „umflat” preţurile dim factură, prin fals, ca să sporească costul mărfii; 3. Niculae Petrescu, măcelar, din piaţa aviator Beller, f. n. — la 15 mii lei amendă, pentru că a vândut carnea de vacă în condiţiuni de îndrăznaeţă speculă; 4. Societatea „Ardeleana” prin... David Henig, din str. Framolim 11, — la. 10 mii lei amendă fiindcă n’a afişat preţurile la săpunuri; 5. Dumitru Gheorghe, mace- ( Iar, dim calea Dorobanţilor 120, S’a deschis, deci, şi împotriva acestor acţiune publică — dar fără concluziuni de arestare pentru complicitate la traficurile de valute şi devize, precum şi pentru fals comis prin aceea că au procurat agenţilor de legătură ai bandei şi în special coinculpaţilor Solomon Lupu şi Mayer Scheuermann certificate de botez false din care să rezulte că sunt creştini get beget şi să poată obţine astfel dela prefectura poliţiei Capitalei, care nu avea de unde să le cunoască adevărata personalitate, paşapoartele trebuitoare pentru circulaţia peste frontiere. Die asemenea, prin acelaş rechizitor, s’a pornit urmărirea penală, fără concluziuni de arestare, contra altor ajutoare îndepărtate ale piraţilor: Linder Felix, din str. Spezoianu 38, etajul IV; Solomon Wetner, încă negăsit de poliţie şi „Traian” Schor, din bd. Ferdinand 141, pentru infracţiuni la legea devizelor, precum şi contra Reghinei Tonnenbaum, din bd. Carol. 47, etajul VII, pentru tăinuirea sumei de lei 10 mii, primită de la Scheuermann, cu... atenţie, deşi îi ştia provenienţa delictuoasa. In fine, s’a dat deocamdată caz de neurmărire penală în privinţa bănuliţilor de până ieri: Carol Hollender, Marcel Ellenbogen, Elena Theodorescu, I. Weltmann şi Margareta Reischer, implicaţi în cealaltă latură a afacerii, negoţul clandestin de bijuterii, fiindcă s’a socotit că faptul nu cade sub prevederile legii penale; s’a dispus însă să fie sesizate organele fiscale, spre a-i sancţiona, conform legii, fiindcă au făcut operaţiile negustoreşti încriminate fără să emită facturi timbrate. Afacerea s-a trimis apoi în cercetarea cabinetului o instrucţie, iar act, d. preşedinte a emis mandate de încarcerare contra primilor trei, urmând să păşească azi la interogarea celorlalţi. Parchetul a semnalat magistratului anchetator că Aladar Deutsch a mai fost implicat intr’o afacere similară, de devize şi traficuri de valute şi aur, imstrumentată la cabinetul 7 instrucţie, din care cutezătorul infractor a scăpat de puşcărie ca prin urechea acului. Dosarul cauzei ar putea conţine însă elemente, de interes, în cauza nouă. De aceea, s’a sugerat ideea reluării cercetărilor şi pe linia precedentei anchete, — la 15 mii lei amendă, pentrucă a pretins preţuri de speculă la slănină şi carne . 5. Eduard Marcichian, coloniale, „La Mielul Alb”, — la 6000 lei amendă, fiindcă a vândut săpun de rufe cu 84 lei kgr; 7. Sotir Atanasiu, consumul „Batistei”, str. Batistei Nr. 22,— la 6000 lei amendă, fiindcă a folosit lămâiile ca să le vândă pe sponci, cu orice preţ; 8. Eug. Mikloş, măcelar, calea Dorobanţilor 132, — la 6000 lei amemdă, pentru speculă; 9. Safta Ciuvăț, măcelărie, din str. Romamă 123, — la 6000 lei amendă, idem; 10. Al. Corlea, coloniale, din str. Maica Domnului 22, — la 5000 lei amendă, pentru că n’a afișat prețurile mărfurilor de prima necesitate ; 11. Gr. Constantinescu, măcelar, din calea Dorobanților 176, — la 5000 lei amendă, idem; 12. Matache Const., din str. Maica Domnului 20, — la 5000 lei amendă, pentru speculă; 13. C. Vasilescu, măcelar, din str. Romană 126, — la 5000 lei amendă, idem. Speculanții Au fost trimişi in judecată Parchetul a trimis Marţi deadreptul în judecata tribunalului corecţional pe următorii infractori : 1. Gheorghe S. Constantines eu, din şos. Chitilei 39, pentru escrocherie şi fals, făptuite prin aceea că, pe când servea în contabiltatea societăţii Skoda Industrială Română, din str. Regală 20, şi-a însuşit suma de lei 126.728 din fondul de regulare a impozitelor la percepţii, plăsnuind chitanţele de vărsări; 2. Filip Ieronim zis Galbenu, din str. Cărămidari 17 şi Gh. Marinescu, din str. Domniţa, Elena 8, pentru omor prin imprudenţă. Inculpaţii sunt învinuiţi că au îmbrâncit prosteşte, la o glumă în lacul Herăstrău, pe amicul lor Boris Gheorghieff, cu care se plimbau, in faţa restaurantului Pescăruş. Bietul om nu ştia insă să înnoate, aşa că s’a dus deadreptul la fund. „ROMÂNIA A ROMÂNILOR ŞI NUMAI A ROMÂNILOR ” Pe de altă parte trebue să precizez categoric convingerea Guvernului nostru că ţara nu poate căpăta o petrofectă omogenitatea românească şi românii nu pot ajunge să se simtă, aşa cum ar dori, stăpâni la ei acasă, decât dacă se rezolvă prin măsuri categorice şi hotărîtoare problema elementului evreesc dela noi. In acest sens suntem hotărîţi să venim cu măsuri serioase şi bine studiate cari vor fi aplicate cu acea sinceritate şi cu acel spirit de ho ■ tărîre ce caracterizează actele Guvernului nostru. Pe toate aceste căi ne vom apropia, mai mult ca niciodată în cursul istoriei noastre, de lozinca veche a naţionalismului românesc: România a Românilor şi numai a Românilor. De la Curtea Criminală Acuzatul Eugen Sava, trimis în judecata Curţii criminale din Bucureşti s. I-a, prin decizia Camerei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti nr. 66 diin 16 Februarie 1940, pentru faptele de delapidare de banii publici şi fals în acte publice, este invitat a se prezenta la această Curte, cunoscând că în caz contrar va fi judecat în lipsă. CUM POATE PROGRESA ŢARA ? (Urmata din pag. 1-a) Ori, în ajutorul acestei majorităţi a populaţiei ţărei, nu se vine cu preţuri maximale şi taxe de tot felul pe produsul muncei sale; acestei populationi nu-i servesc nici construcţiile grandioase sau palatele somptuoase clădite prin oraşe sau, multe din ele, chiar pe la sate, de pildă sanatoriile şi institutele — splendide e drept, dar foarte costisitoare — ridicate în diferite părţi ale ţărei şi în locul cărora era mai bine să se fi înfiinţat dispensare în fiecare comună şi să li se fi dat mijloacele să-şi procure medicamentele necesare, de pildă, chinina care lipseşte aproape complet şi care ar scăpa de suferinţe atâtea zeci de mii de malariei ce se întâlnesc pretutindeni, etc. In ajutorul agricultorilor, deci în ajutorul majoritâţei populaţie ţărei, se poate veni, în primul rând: Cu preţuri remuneratorii pentru munca sa, pentru produsul muncii sale; cu drumuri bune şi mijloace de transport suficiente şi convenabile; cu maşini şi unelte agricole; cu seminţe selecţionate; cu reproducători de rasă; cu o asistenţă medicală eficace în fiecare comună; cu o instrucţiune publică şi o cultură adaptată poporului, aceasta din urmă aşa cum a şi început din fericire să se răspândească, mai ales prin stăruinţa şi imboldul M. S. Regelui Carol II şi cu o administraţie dreaptă şi cinstită. Să nu se mai stăruiască în greşala trecutului de a se socoti orice înlesnire făcută de Stat agriculturei, ca făcută pentru câţiva mari proprietari. Să fie convinşi conducătorii de azi, că orice uşurare s’ar aduce agriculturei, aceasta s’ar răsfrânge asupra ţărei întregi, ştiut fiind că peste 80% din populaţiunea ei se îndeletnicesc cu agricultura şi creşterea vitelor. Din programul de guvernământ al Domnului Prim Ministru actual, D. Ing. I Gigurtu, am luat cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie că preocuparea de căpetenie a guvernului său, va fi propăşirea agriculturei, deci propăşirea imensei majorităţi a populaţiei ţărei, care se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. Acord toată încrederea — şi ca mine sunt desigur foarte mulţi care acordă aceeaşi încredere — d-lui Gigurtu, şeful guvernului, şi colaboratorilor săi şi în special ministrului Economiei Naţionale, d-lui Prof. G. N. Leon. Ii rog însă foarte cuviincios să ne dovedească solicitudinea lor pentru agricultori — deci, pentru majoritatea populaţiii ţării — acum la stabilirea pre-ţurilor recoltei anului acesta, ca l la început să se strângă şi din o nefericire atât de anemică — ţi- . nând seama de recomandarea ce mi-am permis să le fac şi prin rândurile de faţă şi prin cele publicate acum... de a pune faţă în faţă specialiştii ministe- • relor cu producătorii şi a vedea * că anul acesta preţul de cost — de pildă al unui vagon de grâu — observând cantitatea şi can-itatea produsului, trece de una , sută mii lei. !. Să nu cadă în greşala vechilor guverne de a refuza să sporească preţul pâinei cu un leu doi, ori al cărnei cu câţiva lei la kilogram, spre a nu nemulţumi o prea mică minoritate din populaţiunea ţărei, năpăstuind astfel marea majoritate, aproape totalitatea ei. Dacă se va continua şi azi în greşeala trecutului, voiu mai striga şi eu încă odată alături de Prof. Siseşti, că: „Statul care găseşte că este permis să se scumpească aurul, devizele, tarifele pe C. F. R., curentul electric şi diferitele produse industriale, nu găseşte că este permis să se scumpească grâul, carnea şi celelalte produse agricole. De aci vine toată disproporţia, toată mizeria, toată decadenţa plugărimei“, închei d. Prof. Siseşti. Eu voiu adăuga — fără teamă de desminţiire — că numai din această cauză progresează atât de încet țara românească. VIRGIL ALIMANESTIANU SFINŢIREA CRUCILOR BISERICE! „PARCUL DOMENIILOR“ La biserica „Parcul Domeniilor“ — în construcţie — de lângă Arcul de triumf, se va desfăşura azi, 1 August, la ora 11 dim., în prezenţa înalţilor dregători bisericeşti şi laici, solemnitatea ridicării şi sfinţirii crucilor pe cele cinci cupole. Noul locaş de închinăciune este o lucrare de proporţii arhitectonice monumentale şi se anunţă ca una din cele mai autentice isbutiri artistice de după război, semn de bogată cinstire a credinţei strămoşeşti şi de reînviere în spiritul marilor tradiţii ctitoriceşti din trecut. Acest monument nou va fi o rară şi preţioasă podoabă a Capitalei, dominând prin înălţimea ei de aproape 50 de metri toată partea de Nord a metropolei. Prin aşezarea-i topografică, în cadrul cel mai pitoresc de la intrările Bucureştilor, la porţile lacurilor înflorite din sectorul Parcului Naţional „Regele Carol al II-lea“ şi la întretăierea b-dului Mărăşti, care deschide perspectivele înghirlandate ale străzilor şi vilelor din Parcul Domeniilor, noul locaş va fi o fe- fricită îmbinare a măestriei artistice şi a pitorescului naturii, cu cele mai făgăduitoare desvoltărri în viitor. Biserica „Parcul Domeniilor“ va fi şi biserica „Străjei Ţării“, unde tinerii — nădejdea neamului — îşi vor mirui sufletele în credinţa şi slava lui Dumnezeu, pentru întărirea lor ca ostaşi ai Domnului, ai ţării şi ai Regelui. N. B. Sf. Sa părintele paroh roagă cu acest prilej pe toţi drept credincioşii enoriei să cinstească cu prezenţa lor sobra solemnitate de mâine. Biserica „Parcul Domeniilor”, (In. construcţie) 1