Universul - Provincie, mai 1946 (Anul 63, nr. 98-121)
1946-05-09 / nr. 104
1 m. -rr^z*~rrr'Ti~r'■ r'-vyv-jc -'Vr«---' t T-r.-**- -«-av - w^ir-r r~ ^ ’'WstV -»ry *\ r'' '■mwimrn*mm »»“ K ^ T =r ODESFER Oficiul pentru desfacerea produselor de fier Re*. Com. Nr. 95/941 Este înainte da data susindicatt ORDINEA DE ZI ! L — Darea de Seamă a Consiliului de Administraţie asupra gestiunei Oficiului pe anul 1945 *1 raportul Cenzorilor. 2. — Aprobarea bilanţului (ri a contului de venituri şi cheltuieli Încheiate la 31 Decembrie 1945; descrcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa şi aprobarea raportului Censorilor. 5. — Alegerea a trei cenzori şi a pentru întreaga ţară Primim angajamente pentru excursiuni ♦ 4 4444-444444-4-444-04444 44 4 ♦ 4444 4-4-44~4444 4-4-4-4 ■♦♦♦♦■ FILODORMA Compus din 4 camere etaj plus 4 camere subsol, pod și magazie feminie, 2 telefoane, 2 birouri cu cristale, maşină scris cu carul mare „Continental", scaune, covor, măsuţă maşină scris, etajeră dosare etc. iti.. Mărfuri technice rămase Lei 110 milioane Adresaţi Sft Carol 32 — Telefon 3.88.39 vând caroserie 1 . Tip S.T.B. 20 de locuri ! Telefon 7.30.83 Orele 20—22 1 48 i t ♦ ♦ ♦ CARMEN -SYLVA (MOVILA ) Reţineri de camere de la 15 Iunie la 15 Septembrie, vili elegantă, confort moder, pensiune excelenţi, poziţie admirabilă, lângă cazinou telefon 4.44.14 și 3.64.76 38 « 4 »■ ■ ♦ ♦ ♦ ! ♦4444-44 SĂPĂTURI DEGAJARI DE MOLOZ executăm cu autocamioane proprii, în termen foarte scurt. dărâmări cumpărăm Adresați: telefon 3.45.19. Domnul Vasiloaie. 1 4-» ♦ ♦ ♦ ♦ mttntttt DE VÂNZARE Mașină de făcut asphalt pentru drumuri, cu forţă motrică de benzină, cu un conţinut interior de cca. 10—12 m/m, cu căptuşeala dublă, în stare de funcţionare, precum şi un cazan cu aburi pentru locomotive Adresa: Cluj, Piaţa Mihai Viteazul 2 Kohn 249 »4 4»4444 » t MFM 4 4 44 4444 VÂND SUFRAGERIE NEAGRA stare excepţională şi maşină gătit B-dul Domniţei 9, Et V ap. 15 7 locuri 5 cauciucuri bune Adresaţi Sub, Grand Hotel Magazinul Koffler 8—12 ♦.♦»»444-t ♦ 4 444444 Convocare Acţionarii Ofîldiului pentru Desfacera Produselor de Fier sunt convocaţi în Adunare Generală Ordinară în ziua de 31 mial 1946, orele ll şi m., la sediul acestui Oficiu din Bucureşti, strada Clemenceau Nr. 3. Toţi acţionarii care doresc a lua parte la această Adunare Generală Ordinară, se vor înscrie la sediul Oficiului până cel mai târziu cu trei Vac x I Vactiv Bilanţ încheiat la 31 Decembrie 1945 post LEI Cassa, numerar 178.618 678 Capitel 20.000.000 Bănci, disponibil 1.274.429.835 Uzine cont curent 139.505.424 Efecte publice 1.554.000 Diverși creditori 7.122.521.450 Mobilier 18.101.497 Excedent 234.825 Uzine cont curent 22165.426.164 Imobil 27.010.318 Materiale 65.264.043 Diverșidebitori 2.442.213.688 Conturi tranzitorii 20.743.475 7.282.261.697 7.282.261.697 ___________________ CONTURI DE ORDINE Diverși credite * * 2.000.000 Credite acordate " ——- - * 2.000.000 Impozite plătite: Cifra 1 led 5.072.799.875 Diverse uzine impozite plătite 7.890 220.70 Timbrul „ 2.817.424.832 780.220.707 Livrări uzine 4.428.977.597 Clienți uzine ' 4.428.977.597 Clienți uzine 7.243.238.600 Uzine avansuri 7.243.236.600 19.564.434.904 19.564.434 904 V_____ CHELTUELI ȘI VENITURI ............ Cheltueli'“ generale* ' ' 729 269.928 ínoEsats pentíu acoperirea 729.504.748 Excedent 234.820 cheltuelilor în regie 729.504.748 728.604.748 II' Președintele Consiliului de Administrație, O-ral Gr. ComMM» Director, Gh. Nicula&tu Serviciul financiar și contabilitaten, P. Gheorghiof* Verificat şi găsit conform cu registrele Cenzurii I. Raşca, expert contabil; V. Nicolau, expert contabil; A. Conac* :4 Hf+f+M ♦♦♦♦»»+»♦■»+»+■ »4 » 4. »♦♦♦♦ ♦ »♦♦♦444M44444 + 444444 4-4 Autobuze „Pullman Starck“ pleacă zilnic BRAȘOV-SIBIU Anunț Persoanele care vor cumpăra sau ştiu unde se găsesc un cap de maşină cusut marca Keiszler, un ceas argint de buzunar marca de la orele 6,30 dimineaţa din CAL. VICTORIEI 2 Reţineţi locuri. Telefoanel 14.66.74—5.65.90 — 4.8901. Cereţi_____________________ ______ ofertele noastre pentru autocamioane de orice tonaj şi turisme Lofigines şi un furtun TSSU Vând TEREN Str. Italiană jumătate indiviză din 460 m. p. Adresaţi telefon 523.542—1 p. m. Intermediari excluşi 22 Tânără pereche APARTAMENT 2—3 camere, hali şi dependinţe, la preţul zilei Telefonaţi 5.06.91 1900 M~M~4-M-4-M-4"4-M-4-M 4 4 4 44444 Vând TEREN Jianu (parcelarea) 600 m. p. fațada 40 m. Adresați telefon 5.23.54 2,4 p. m. Intermediari excluşi. 23 MOTOCICLETĂ superbă, N. S. U., 500 cmc. cauciucuri naturale noi, vând Telefon 1-3 p. m. 5.89.91 »♦■♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦-»♦♦^ »♦♦♦♦♦♦♦ FERMĂ FOARTE APROAPE BUCUREȘTI, vie, pomi, casă, animale cedez Telefon 5.14.66 ie Maşini I de Tricotat şi împletit de tot felul cumpăr chiar defecte şi cu lipsuri Telefon 6.12.58 bo K »4^-»4.4~44-4-444+-4-4t~4-4t~f+4 Carmen -Sylva găsiţi camere mobilate f confort Telefonral 3.14 28 60 CAUTA S. A. — Bucureşti trei censori mpleanţi A — Fixarea retribuţiilor Consiliului de Administraţie şi a Cenzorilor pe anul 1948. In cazul când la data de mai sus nu se vor fi Înscris numărul statutar de acţionari, adunarea se va amâna pentru data de 1 Iunie 1948, la aceeaşi oră şi in acelaş loc, când se va ţine cu numărul celor prezenţi şi cu aceeaşi ordine de zi, fără o nouă convocare CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE PASIV grosime 1 cm, lungime 10 m, furate în seara zilei de 5 Mai 1946, sunt rugate a anunţa pe D-l Tiru Dumitru, Calea Dudeşti 187, contra bună recompensării 44444444444444444444444 SOC. CENUŞA invită conf. art. 12 din statute pe membrii săi la adunarea generală anuală, care se va ţine la Crematoriu Joi 9 Mai ac. ora 19. In caz că adunarea nu este în număr, se amână pentru Sâmbătă 18 Mai, când se va ţine irevocabil cu orice număr de membri, în acelaş loc şi la aceeas oră. 36 44444 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦4444+■ Pendulă nuc veche (mobilă) marcând data și ziua, piesă colecționar, vinde ziar 82 0. 64 *4 444444444444 444 4444444 III (Iii) de stejar noi capacitatea 2000- 7000 litri vinde Telefon 4.23.99 444444444444444444444444 BUTOAE de fag noi standard 200 litri pentru orice scop vinde în cantități Telefon 4.23.99 65 44444444444444444444444 CUMPĂR Topolino perfectă stare funcționare şi cauciucuri. Telefon 1.11.80444 ♦♦ 44444444444444444 Caut pereche harnică și pricepută pentru fermă apropiere București, prezentarea zilnic 8—9 dimineața Strada Cavafii Vechi 19, Etaj 2 Ghinsberg »444444♦♦♦♦«♦4ft44444444 Vând Fermă model 15 pogoane, 12 km. Bucureşti vilă nouă nelocuită, grajd, garaj mare, locuinţe personal, crescătorie păsări, instalaţii complecte, vacă rasă, viţea, porci. Numai amatori serioşi, intermediari admişi telefon 5.91.80 dimineața 8.30—10, Ghinsberg ♦ ♦♦44444-4-44 44 4 44 4 44444 4 VÂND două Valtuiuri complecte pentru frământat cauciuc, unul cu suluri de 1.05 cm. lung. 40 cm. grosime, Unul cu suluri de 40 cm. lung. 20 grosime General Dragalina 84, Șos. Pantelimon lângă linia ferată •4-44-4-44-4-4 44-4 4-4 4-4-4-4 4-4--4 4-4-4-MICROSCOP medical 3 obiective, 3 oculare ocazie eftine Telefon 6.28.39. 4 4444 44-4-4-4-44444 4 4 4 44-444-* 66 t fill VERSUE PROCESUL ANTONEŞTILOR (Urmare din pag. 1I AC. ION ANTONESCU: Erau oamenii recomandaţi pue de către domnul Bratianu. tot sectorul economic era un sector al liberalilor pană la rebeliune şi doar după rebeliune, au intrat tot oameni cari reprezentau economia liberala PREŞEDINTELE, in altă ordine de idea, Dvs. aţi ordnat deportări şi masacre de populaţie. In ce Împrejurări aţi cut aceste ordine. AC. ION ANTONESCU: N’am ordonat masacre. Este un principiu militar ca In apropierea frontului populaţia trebue să fie deplasată. PREŞEDINTELE:Va să zică raţiunea militară. AC. ION ANTONESCU: Da. PREŞEDINTELE.* Altă întrebare: Dvs. intr’un consiliu de miniştri aţi spus ca împingeţi frontierele ţări pana in teritoriul Transaistriei. AC. ION ANTONESCU: Nu-mi aduc aminte să fi spus. Se poate însă să fi spus. In privinţa teritoriului nu-mi aduc aminte. Pot să fac dovada că declaraţiile noastre politice se limitau la frontiera de la Nistru. Am fost întrebat de germani in 1942, mi se pare, sau chiar în 1941, care sunt pretenţiunile noastre asupra teritoriului rusesc, răspunsul nostru a fost că nu putem da niciun răspuns definitiv până la scheerea păcii. Până atunci răspunsul nostru va depinde de situaţia politică în care se va găsi Rusia în acel moment. PREŞEDINTELE: Dvs. aţi oferit lui Hitler prin nişte scrisori armata română fără nicio condiţiune alta. Aţi făcut-o din proprie iniţiativă AC. ‘ ION ANTONESCU: N’am pus nici-o condiţiune specială. ACUZ PUBLIC V. STOICAN: Vă rog să binevoiţi a pune întrebarea acuzatului dacă nu avea intendunea să ocupe teritoriul sovietic, ce a căutat cu trupele până la Stalingrad? AC. ION ANTONESCU: Când o ţară se găseşte într’un război, armata acestei ţări trebue să meargă până în fundul pământului ca să câştige războiul. PREŞEDINTELE: Vasăzică explicaţia este de raţiune militară. AC. ION ANTONESCU: Da. ACUZ. PUBLIC. V. STOICAN: Ce măsuri aţi luat de a desminţi afirmaţiile Dvs. când s’a afirmat că a sosit momentul să împingem frontierele noastre până la Bug? AC. ION ANTONESCU: Nu ştm cine a făcut această declaraţie ?* când s’a făcut. ODESSA PRESEDINTELE: In privinţa masacrelor de la Odesa ce ne puteţi spune? AC. ION ANTONESCU: De aceste masacre am aliat mult mai târziu, prin luna Iulie. Dl. general Pantazi are memorie, trebue sa ştie. A venit la mine In Iulie 1944 şi mi se pare mi-a spus: am luat măsuri să dispară cadavrele. ACUZ. PANTAZI: Nu este aşa. AC. ION ANTONESCU: Nu pot ţine minte pe din afară. Faptul este că a venit la mine şi mi-a vorbit de multe cadavre, dar nu despre masacru, şi l-am întrbat: ce înseamnă aceasta, Pantazi? Nu mi-ai vorbit despre acest lucru Când a sărit în aer emandamentul de la Odesa, mi-a cerut să aprob linele represaliii. Am aprobat să fac represaliile, am indicat cifrele și iau asupra mea această răspundere. D. ACUZATOR PUBLIC SARACU: Cine a semnat ordinul care prevedea pentru fiecare ofiţer 200 şi pentru fiecare soldat 100 de oameni ucişi? AC. ION ANTONESCU: Nu am ordonat. Am făcut multe legi represive care s’au făcut de toate Statele In timpul acela, care însă nu s’au aplicat. Nu sa executat nici un evreu, nu s’a executat nici un tâăr, ordin de represalii am dat dar de masacre nu. D. AC. PUBLIC SARACU: Dacă din cercetările făcute a reeşit că bombele au fost pus de populaţia civilă care avea dreptul să se apere? AC. ION ANTONESCU: Au fost puse de populaţia locală, pentrucă incidentul s'a petrecut mult timp după ce s’a retras armata şi nu putea să facă explozie după numeroasele zile ce au trecut după retragerea armatelor şi n’a fost numai o singură maşină, au fost mai multe. D. ACUZ. PUBLIC SARACU: Dacă înainte de a intra in această clădire au fost avertizaţi să nu Intre, că pot să fie ameninţaţi. PREŞEDINTELE: A fost anunţat generalul Glogojeanu? AC. ION ANTONESCU: Glogojeanu a fost avertizat de două ori. Nu intraţi In această casă, pentru că se întâmplă o nenorocire. PREŞEDINTELE: Atunci de ce aţi dat ordin de represalii? AC. ION ANTONESCU: Acest lucru l'am aflat mult mai târziu. PREŞEDINTELE: In ce priveşte jafurile ce s’au făcut in Transnistria, Dvs. le-aţi acoperit de bună credinţă? AC. ION ANTONESCU: Nu s'a făcut nici un jaf. Este dreptul ocupantului. AC. PUBLIC SARACU: Care era sursa de venituri a Consiliului de patronaj? AC. ION ANTONESCU: Sursa era întâi contribuţia publică. Erau apoi donaţiunile publice şi s’a făcut apel şi în Transnistria ca să se ajute Consiliul de Patronaj. Pe urmă erau donaţiile benevole. Am auzit chiar dela Domnul Alexianu că s'a primit ca donaţii benevole un miliard lei AC. PUBLIC SARACU- Acest miliard Tu trimes Centrala Evreilor. PREŞEDINTELE: Toate bunurile din Transnistria s'au luat bazându-se pe dreptul de ocupant şi ce este cu devalizarea Universităţii din Odesa şi a instituţiunilor culturale? AC. ION ANTONESCU: N'am aprobat acest lucru. AC. PUR. ȘEF STOICAN: Dacă în acelaș timp a dat ordin lui Alexianu să pregătească exploatarea Transnistriei pentru două milioane de ani. Ați dat un asemenea ordin? AC. ION ANTONESCU: Se poate să fi dat acest ordin. DESPĂRȚIREA DE GERMANIA PREŞEDINTELE: Ce aţi discutat cu Hitler la 6 August ? Acuz, ION ANTONESCU: La „domnul” Hitler se afla şi mareşalul Keitel care a asistat la Întrevedere împreună cu traducătorul domnul Schmidt, mi-a făcut o expunere a atentatului şi a represaliilor foarte groaznice pe care le luase In Germania in urma acestui atentat — era un avertisment. După aceia la concediat pe mareşalul Keitel şi Hitler mi-a spus foarte brutal, următoarea întrebare: „Vreau să ştiu dacă România ţo mareşalul Antonescu sunt decişi să meargă până la sfârşit cu Germania sau nu”. Surprins de această atitudine şi de această întrebare făcută in termeni cu desăvârşire neuzataţi, am răspuns: D-le Hitler ca să pot da un răspuns la această întrebare categorică trebue să mi se dea răspuns la următoarele Întrebări prealabile: in primul rând, care este atitudinea Ungariei. Hitler mi-a răspuns: Ungaria ne-a făcut până acum multe porcării, dacă îmi mai face încă una am să-i dau o pedeapsă pe care să nu o uite în veac. Era un avertisment de ce poate păţi România. A doua întrebare: Care este situaţia în Bulgaria — fiindcă noi aveam informaţiuni nu prea bune despre aceasta situaţie. Mi-a spus: Nu ştiu ce se întâmplă cu regenţii, insă poporul bulgar şi armată bulgară, pentru care am făcut atâtea sacrificii, îmi sunt credincioase. Şi sunt sigur că Bulgaria nu va face absolut nici un gest contra Germaniei. A treia chestiune: Ştiţi foarte bine că in România zilnic aproape se produc bombardamente masive anglo-americane, ne costă miliarde şi numeroase vieţi România nu are posibilitatea să se apere contra acestor atacuri. Germania s’a angajat să apere România, n’a făcut însă nimic în această privinţă. Răspunsul lui Hitler: Nu mai pot lua, superioritatea aerului, însă poporul român să facă ce face şi poporul german, să suporte şi să aştepte, fiindcă eu voi câştiga războiul, voi veni cu arme noi care vor duce la distrugerea, tuturor adversarilor noştri. A partra, şi ultima chestiune. Aţi garantat frontierele; aceste frontiere au fost trecute, deci, nu va fi ţinut de garanţie. Râspunsul a fost următor: am garantat şi am să garantez, am să fac câteva operaţiuni locale, ca să restabilesc frontul. Atunci am spus: Dar mi-aţi garantat şi altă dată şi am văzut ce s'a petrecut, şi cine îmi va spune că de astă dată vă veţi ţine de ansalament. Atunci s’a supărat Bineînţeles am ridicat şedinţa, fără să-mi dea răspuns la această ultimă Întrebare, dar nici eu nu am dat nici un răspuns la întrebarea categorică pe care mi-a pus'o. Când am venit la Bucureşti, pregăteam condiţiile pentru ieşire din război şi armistiţiu. PREŞEDINTELE: Pregăteaţi dv condiţiunile acestea ? Acuz. ION ANTONESCU: Domnule preşedinte, de un an şi jumătate, d. Mihai Antonescu făcea eforturi ca să găsim o platformă de înţelegere cu adversarii noştri, pentru că de la Stalingrad convingerea mea a fost — şi intimii mei au cunoscut-o că am pierdut războiul. Stalingrad a fost pentru războiul acesta ceea ce Verdun a fost pentru războiul trecut. PREŞEDINTELE : Aţi spus că aţi avut conversaţiuni după venirea de la Hitler şi că era vorba de anumite condiţiuni? ARMISTIŢIU CU NEGOCIERI Acuz. ION ANTONESCU: Domnule preşedinte nu-mi convenea să fac armistiţiu pentru urmatoarrele motive: îmi era frică să nu pierd beneficiul Chartei Atlanticului. Acum venea armistiţiul. Şi atunci oamenilor politici care imi cereau să fac armistiţiul... PREŞEDINTELE: cine v’a cerut ? Acuz. ION ANTONESCU: D. Maniu, d. Mihalache şi toţi oamenii politici cari veneam atunci. PREŞEDINTELE: Au vrut să-l faceţi chiar dv. armistiţiul ? Acuz. ION ANTONESCU: îmi cereau de mai multe ori să fac eu arm’.iţiiul şi eu am spus: nu pot face armistiţiul ,când sunt soldat. Nu pot să întorc armele împotriva celor lângă care am luptat şi le-am oferit — am documente — luaţi dv. puterea, faceţi ce vreţi, nu vă fac nici o opoziţie, vă dau tot concursul, devin soldat şi voi executa orice ordin dat. Nu pun persoana mea intre interesele Statului Român şi situata de război. M’am dat deoparte am spus, luaţi conducerea PREŞEDINTELE: Ce vi s’a răspuns ? Acuz. ION ANTONESCU: Negativ, toţi au susţinut că eu trebue să fac armistiţiul. Atunci am renunţat şi la acest lucru, dar le-am cerut o scrisoare de garanţie. Să-mi daţi o scrisoare prin care să mi se arate câ am căzut toţi de acord asupra condiţiilor armistiţiului. Dar nu am putut până la 23 August să obţin acest lucru. A venit şi d. Gheorghe Brătianu. L am găsit la d. Mihai Antonescu, în birou... Acuz. MIHAT ANTONESCU: Venit special... Acuz. ION ANTONESCU : Am spus: Iată domnule Brătianu, fac armistiţiu, dar îmi trebue această scrisoare de garanţie fiindcă era vorba de o răspundere istorică şi atunci luaţi-vă şi dv. această răspundere printr’un act scris, nu discuţiuni cari se pierd, cari pot fi negate mâine. Domnul Gheorghe Brătianu a răspuns: Mă duc să vă aduc scrisorile — era vorba de scrisorile d-lor Maniu şi Brătianu N’a venit. M'am dus la palat, am discutat cu M. S Regele, la 23 August, fiind de faţă d. Mihai Antonescu şi d. general Sănătescu, care, când am spus ca aştept scrisorile, a spus: Vi le aduc eu domnule mareşal. In seara zilei precedente discutam cu d. Clodius şi pentru prima oară era de faţă şi d. general Pantazi ca exponent, al armatei, să asiste la aceste discuţiuni. De obicei, nu băgăm pe nimeni, pe miniştri, la conversaţiile acestea, dar atunci mam băgat expres fiindcă armistiţiul era consecinţa înfrângerii pe front şi generalul Pantazi a asistat la aceste discuţiurul PREŞEDINTELE: Aveaţi intenţia să cereţi avizul Germaniei ? Acuz. ION ANTONESCU : Da, am cerut să ies din război, voiam să evit războiul între noi şi Germania. PREŞEDINTELE: D. Gheorghe Brătianu ştia că intenţionaţi să ieşiţi din război cu avizul Berlinului ? I-aţi exprimat punctul dv. de vedere ? Acuz. MIHAI ANTONESCU : Dacă mi-aţi Îngădui, în legătură cu avizul, fiindcă eu l-am chemat pe d. Clodius... Acuz ION ANTONESCU: Da, d. Clodius a stat mai multe ceasuri acolo; i-am spus de ieşirea din război și că vreau să am răspunsul Germaniei că mă autoriză să ies din război. PREȘEDINTELE: Ultimul consiliu dels. Palat când a avut loc ? Acuz ION ANTONESCU: Tn d'nvn°ofş z’lei de 23 August, eu m’am întors depe front in seara zilei d° 22 August, i-am văzut p? d Miha.'ache și P“ d. Clodius și am ven’t târziu acasă si a doua z dim’neata ew ph-v|Yvqi forje-pu de ministri restrâns de rar» ~». i-'-v-■ 3 erau mP’tari. Em u— *-nistliu care privea chestiunile de evacuare, PREȘEDINTELE: Acolo s’a discutat problema rezistenţei? Acuz. ION ANTONESCU: Da, domnule preşedinte, totul intra în cadrul principiilor de conducere a războiului, căci orice armistiţiu, ce ştie, se tratează cu un front stabil. PREŞEDINTELE: Nu se primise răspunsul dela Berlin? Acuz. ION ANTONESCU: Nu, era indiferent, tot ieşeam din război. Nu i-am dat termen de 24 de ore, dacă în 24 de ore nu primeam răspuns, eu ieşeam din război, îl avertizasem că nu am timp să-l aştept. PREŞEDINTELE: Înde consta rezistenţa ? Acuz. ION ANTONESCU: Pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, aveam să pregătim din timp linii de rezistenţă şi trupe, şi In aceiaşi situaţiune erau şi In Ardeal pregătite puncte în cazul unui război cu ungurii, dacă ne-ar fi atacat el. PREŞEDINTELE : Vasăzică a fost o chestiune de previziune militeră? Acuz. ION ANTONESCU: Absolut o chestiune de tehnică militară. Acuzator public STOICAN: In consiliul de miniştri la Sinagov s’a discutat, sau nu plecarea guvernului şi instituţiilor principale la Haţeg şi retragerea armatei pe o linie care mergea din Oltenia şi până în Bihor ? Acuz. ION ANTONESCU: Intra în cadrul problemei de care am vorbit mai înainte. PREŞEDINTELE: Dacă aveaţi intenţia mea să încheiaţi armistiţiu, mai concorda această hotărîre a dv. cu hotărlrea luată în consiliul de la Snagov ? Acuz. ION ANTONESCU: Dacă tratam armistiţiul aveam intenţia să negociez. Acuzator public 8TOTCAN: Să precizeze acuzatul dacă s’a discutat In amănunt cu şefii autorităţilor respective adică gen. Orezeanu, directorul general al căilor ferate şi ceilalţi şefi de instituţiuni Acuz. ION ANTONESCU: Vă Închipuiţi situaţiunea mea din acel moment. Să daru preciziiuni astăzi, nu pot, era datoria mea să discut această situaţiune. Acuzator public STOICAN: O întrebare, la care nu se dă răspuns evasiv: Dacă la consdlilul de miniştri dela 23 August au participat şi generalii Crezeanu, Mardare, Arbore şi Dumitru Popescu ? Acuz ION ANTONESCU: Este probabil, nu ştim precis. Acuzator public STOICAN: Nu ştiţi ? Acuz. ION ANTONESCU: Evenimentele erau aşa de grave şi lucrurile s’au precipitat, atât de rapid încât nu ştiu preda dacă au fost sau nu de faţă. D-lor, de pe această bancă, afirmă că au fost. Acuzat CRISTESCU: Să spumă d. Antonescu dacă eu personal am avut o serie întreagă de acţiuni politice, dacă am avut un rol politic intre dv .şi alţi oameni politici români pentru încheerea armistiţiului Acuz. ION ANTONESCU: Desigur. Din ordinul meu şi dictat de mine aţi scris ce întrebări să pună anumitor oameni. Şi le-am spus: Domnul mareşal Antonescu va oferă conducerea Statului, să încheiaţi imediat armistiţiul şi vă roagă să-mi daţi un răspuns. Ulterior mi-a spus că a luat un magistrat militar cu care s’a dus acolo şi i-a cetit ceea ce i-am dictat eu, cerând răspuns. Nu i s’a dat răspunsul. Şi atunci d-lui a spus acelui om politic: Eu nu pot pleca de aici decât cu un răspuns categoric şi scris. I s’a dat acest răspuns cu care a venit la mine. Răspunsul era şi nu era. Acuzat CRISTESCU: Răspunsul era o serie întreagă de condiţiuni care nu îndeplineau -un răspuns. PREŞEDINTELE: Care era omul politic ? Acuzat CRISTESCU: D. Maniu. Nu am dus răspunsul. PREŞEDINTELE: Din însărcinarea dv.? Acuz. ION ANTONESCU: Din însărcinare şi Iniţiativa mea. Nu am dictat nota scrisă de d. Cristescu. D. PREŞEDINTE: Dau cuvântul d-lui acuzator pentru punerea de întrebări. D ACUZATOR SEP: întreb pe acuzatul Ion Antonescu — suntem la capitolul zonei militare germane — dacă misiunea germană a fost adusă In ţară numai cu scornii de a instrui armata română, dece s’a simţit nevoie ca în două consilii de miniştri să se ceară să se iniţieze şi să se facă propagandă in ţară pentru mascarea caracterului de ocupaţie germană in România şi pentru a se acredita în opinia publică falsa ipoteză în care se situa această misiune germană? D. PREŞEDINTE: Pentru ce aţi cerut aceasta ? Acuz. ION ANTONESCU: Pentru simplul motiv că se făcea o contra propagandă D. ACUZATOR 'ŞEF: Dacă aceasta misiune, aşa cum spune d-lul, a venit in ţară în urma documentului care poartă titlul semnat de acuzatul Ion Antonescu sau poartă titlul de propunere guvernului român pentru trimiterea unei misiuni militare germane din 17 Septembrie 1940, propuneri făcute de guvernul român guvernului Reichului German de către general Antonescu, generalului german. AC. ION ANTONESCU: Este exact. Am făcut propuneri pentru că nu s'a făcut alte propuneri. AC. ȘEF: Dar unde sunt propunerile germane? ACUZ. ION ANTONESCU: Propunerile erau verbele. ŞEF ACUZATOR PUBLIC: In legătură cu războiul contra Uniunii Sovietice atât acuzatul Ion Antonescu, cât şi scuzatul Mihai Antonescu- li întreb pe amândoi dacă au făcut aspre observaţiuni la Moscova şi Berlin care îşi permisese să aibă discuţiuni cu Uniunea Sovietică şi în care Uniunea Sovietică îşi arăta buna ei intenţie faţă de Românie. Este adresă scrisă observator către ambasadori în care se spune: Nu veţi face discuţiuni şi nu veţi lua contact cu acest popor, întrucât noi suntem alături de germani şi nu vrem să fim suspectaţi de duplicitate. ACUZ. ION ANTONESCU: Nu-mi aduc aminte. Nefiind Ministru de Externe nu puteam să fac astfel de adrese. MASACRELE DE LA IAŞI PREŞEDINTELE: Ştiţi de un ordin dat de Generalul Şteflea puţin înainte de a se petrece pogromul de la Iaşi în care se vorbea de strângerea evreilor pentru măsuri speciale ce se vor da la momentul oportun? ACUZATUL ANTONESCU: Germanii au cerut ca pe toţi evreii din Moldova să-i pună în ghetouri. PREŞEDINTELE: Prin Generalul Şteflea aţi făcut vreo legătură? ACUZATUL ANTONESCU: Nu cunosc. ACUZATORPUBLIC STOICAN. După acest masacru, deci după ce pretinde că cunoştea situaţia, a spus că reclamă Fuehrerului şi a pedepsit un ofiţer. Dacă a dat un comunicat în care a spus că la Iaşi deşi ştia că au fost omorâţi zece mii, s-a deciamat că au fost împuşcaţi 500 în deosebi comunişti care au tras în armată? ACUATUL ANTONESCU: Nu am ştiut niciodată decât din actul (Continuare in pag. 3-a) ♦4-4444 44 ♦♦♦♦♦44-44444 44 44 STUDENŢI ai UNIVERSITĂŢII din TIMIŞOARA Aş dori să fac un schimb de întreţinere cu un student din Bucureşti, ofer locuinţă şi întreţinere familiară, în centrul Timişoarei. Să vă adresaţi D-na J. Iancovici .Salonul Jolly” Str. Constantin Nanu, et IV, ap. 14, telefon: 1,26.8? rl»■Wi 1—ww . »■"’ INFORMAŢII • Direcţiunea, generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului că în urma restabilirii comunicaţiilor între Austria şi Germania, începând de la 7 Mai a. c., se va admite la prezentare corespondenţă poştală pentru Germania. • Direcţiunea generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului, că a reluat schimbul de colete poştale cu Elveţia. Se pot expedia colete până la greutatea, de 20 kg., cu autorizaţia Comisariatului general al comerţului exterior şi îndeplinirea formalităţilor vamale. Tragerea din 6 Mai 1946 IUI IUI IUI UI ED In urma trierii buletinelor jucate nu s’a găsit nici un buletin câştigător. Jocul fiind închis suma de lei 5*478.300 se va adroga la suma ce se va juca pentru tragerea viitoare de Luni 13 Mai 1946 11 • Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 16 Mai a. c., la ora 15.30. D. Ion I. Nistor va face o comunicare despre Condica Androneşttllor. Dr. IGNAT ANDEL Boli Interne, VENERICI, Pernei Tratamente Rapide şi Avantajoase Str. Calomfirescu 2 colţ Cal Moşilor 8« Consult 4 8 Lângă Piaţa Sf. Gheorghe ■ Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreeşti din România va prăznui ziua de 10 Mai, ora 10 a m., printr’un Te-Deum oficiat la Templul Corel din str. Sf. Vineri. Dr. GH. L V E R C A mamos Fost medic-şef de sanatoriu chirurgical BOU DE FEMEI Mavrogheni 11 (Piaţa Sft. Gheorghe). Consult, şi tratamente 40 7 Telefon 4.36.35. 230 ■ Sindicatul vulcanizatorilor din Bucureşti, cu sediul în luL Take Ionescu 18 (Autoregom) convoacă pe membrii săi în adunare generală la 19 Mai a. c. orele 9 dim. pentru prima şedinţă, iar a doua şedinţă în aceeaş zi la orele 11, şi care se va ţine cu orice număr de membri. STILOURI Cumpără vinde primeşte în consignaţie „CARTEA MEA” Calea Victoriei 26 + Funcţionarii din Sindicatul ministerului artelor şi al instituţiilor anexe, Casa artiştilor, muzeele de artă plastică, Academia de arte frumoase şi Academia regală de muzică, se întrunesc în adunare plenară, azi, Miercuri, orele 12:30, în sala de festivităţi a liceului de fete „Robescu” din str. General Berthelot, spre a se discuta situaţia creată prin procesul marilor criminali de război. ■ Astăzi, Miercuri, orera 17, vor începe la Institutul de Cultură italiană (calea Victoriei, 196) lecturile săptămânale din Dante, d. prof. Mario Forte citind şi comentând cântul al XIV din Infern. La orele 18,30 d. prof. Luigi Dini va deschide im ciclu de lecţii , asupra poetului Ugo Betti. ■ Sunt invitaţi să se prezinte de îndată la Tribunalul Poporului Bucureşti, pabimetul 4, d. Subit, rezervă Dumitrescu C. Vasile şi Alexandru Serşciuc roşti la Odesa. ■ Miercuri, 8 Mai crt., orele 17, în cadrul secţiei Agricultură şi Cooperaţie, va avea loc la sediul Asociaţiei din str. O. A. Rosetti 5, conferinţa d-lui Drum Mihăilescu , cu subiectul: Problemele actuale ale agriculturii româneşti. ■ Societatea politechnică ţine la sediul său din calea Victoriei 118 desi următoarele conferinţe tech- nice, la orele 17: 8 Mai, g-ral ing. V. Năsturaş: „Societatea Politehnică factor de studii şi impuls pentru progresul ţării”, 15 Mai Ing. X. Leahu: „Guri de canal şi legături cu canalizarea oraşului". I 29 Mai, ing. S. Constantinescu Cătuneşti: „Noutăţi în betonul armat'*. ■ Pertru primirea marelui violonist Jehudl Menuhim, s'a con»« tituit un comitet compus din d-alt Mircea Bârsan, directorul general al Muzicii, din partea Ministerului Artelor; George Ivaşcu, directorul Relaţiilor Culturale cu străinătatea, din partea Ministerului Informaţiilor; Emanoil Climac, directorul Filarmonicei; Matei Socor, directorul Societăţii Române de Radiodifuziune; Mândricu, din partea Societăţii Compozitorilor Romaâtic, Al. Phillippide, din partea Societăţii Scriitorilor Români şî Andrei Tu-*dor, din partea Sindicatului Ziariştilor profesionişti din Bucureşti Organizarea concertelor şi distribuirea invitaţiilor şi a biletelor a revenit, conform hotărîrii d-le Ministru al Artelor Filarmonicei. ■ Societatea medicală a spitalelor din Bucureşti va ţine şedinţă ştiinţific şi azi, Miercuri, orele 18,30 diin amfiteatrul vitalului Colţea. * STUDENŢEŞTI ■ Studenţi restanţieri ai anului II de la facultatea de medicină din Bucureşti sunt convocaţi au, Miercuri, ora 10, în localul Societăţii studenţilor în medicină, pentru a se lua hotărâri importanta cu privire la situaţia lor şcolară.■ In curând va apare STUDENTUL ROMAN, revista studenţimii democrate. ■ Studenţii facultăţii de arhitectură cer Încadrarea lor în contractele colective ale întreprinderilor de construcţii pe şantierele cărora îşi fac practica. El solicită în acest scop sprijinul Confederaţiei Generale a Muncii. ŞCOLARE ■ Se aduce la cunoştinţa candidaţilor la examenul de capacitate, specialitate principala română, că potrivit cu instrucţiunile publicate în broşura privitoare la programa analitică, trebuesc citiţi în întregime autorii : Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Al.. Vlahuţă şi O. Coşbuc. Candidaţii pentru examenul de capacitate, specialitate principală limba latină, încep proba lecţiilor practice pe ziua de 15 Mai, ora 9 ,la liceul Cantemir Vodă. EXPOZIŢII ■ Astăseară se închide expoziţia de pictură a d-nei Emilia Sărăţeanu, de la Dalles. Persoanele cari au reţinut tablouri sunt rugate sâ şi le ridice în cursul zilei de astăzi. BIBLIOGRAFII A apărut In editura Dacia Traîană de Mîhajiul Roller: „Ana Ipăteseni” femeia româncă luptătoare în anul 1848 pentru progres şi democraţie în România, De vânzare în toarte librăriile din ţară. ---------$♦`?`-------- 3 Obligaţiunile împrumutului de înzestrare eşite la sorţi La tragerea de la 1 Mai 1946, aici eşti la sorţi : 43 obigaţîuni cu premii mari. 1 premiu a lei 3.000.000 ; 2.077 563. 2 premii a lei 1.000.000 fiecarei 1.448.720; 1.969.128. 3 premii a lei 500.000 fiecare i 50.634 . 706 196; 1.448.711, 4 premii a lei 250.000 fiecarei 2.611.887 ; 2.828.115 ; 2.997.995 ; 8.724.488. De asemeni an eşlt ia sorţi 33 premii a lel 100000 fiecare. ---------p*o-------- De la Teatrul National Sf. Sava „Turneu în provincie” de Duda Demetrius, spectacol de mare montare, comedie dramatică elogiată de întreaga presă ce Joacă în continuă serie de succes pe scena Teatrului Naţional Sf. Sava in zilele de Miercuri seara (ora 7) Vineri 10 Mai (ora 2,30) Din ora 10 dim. şi Dum. seara ora 7,30 in acelaş excelentă distribuţie de la premieră : d-na Nelly Sterian, Madeleine Andronescu, Raluca Zamfirescu, Lulu Cruceanu, Mara Isaia, Emil Botta, I Meicu, Heiban, G. Ciprian, Petre Dragoman, L Isaia. La Teatrul National Studio, se vaprezintă in zilele de : Vineri 10 Maimatineu ora 2:30 ţo Duminică ora 10 dim., marele succes „MADONA” în distribuţia de la premieră. Toate aceste spectacole în direcţia de scenă a d-lui Nicolae Gh Kirilov ---------©#o-----— AZI LA BĂNEASA-TRAP In principala alergare a zile. Pr. Brome Hill, se întâlnesc câţiva patru ani de bună calitate. Alergarea e încadrată de alergări de condiţie şi record şi handicapuri, in care sa vor întruni numeroşi pattanţi PRONOSTICURI I. Pajiştea, Călţunaş. II. Avioneta, Bătălia. III. Barcelona, Dacia. IV. Ospăţ, Szalvator. V. Cozia. Potecuţa B. VI. Baltazar, Harnica. VII. Felix, Serenada. ECONOMICE-FINANCIARE 7 Mai 1946 SURSA EFECTE OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE Consolidare 46; Refacerii 52; 51 3/4; 51 7/8; 54; Reg. 71 U; Ap. Naţională 52; R-ta 1933 67; Urbane Buc. 5% noi 52. ACŢIUNI OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE B-ca Nat. a României 55.000; 54.000; 55.000; 54.000; Banca Românească 4000: 3950 5900; Creditul Industrial 3300; Banca de Credit Român 6000; Banca de Scont 4500; Astra Română 200000; 204000; Creditul Minier em. XII 6700; 6600; 65501 Creditul Minier em. XI 6500; Steaua Română 57 000; Concordia 35.000 ; Prahova 16.600; 16 500; I. R. D P. 7.100. 7000; Gaz Metan 13 200; 13.300; Mica 16.000 ; Letea 5400 ; 5500 ; 5500 ; 5450 ; 5500 ; Reşia neopt. 10.000 ; 9500; Reşiţa cpt. 6500; 6600; 6700; Telefoane 42.000; S . R. 5900; 5350; S. R. D. 28 000 28.500; Radio 4200; 4100 ; Nitrogen 9000; 9200; 9500; Locuințe Eftine 5200 ; 5150 ; 5200; 5250; Cartea Românească optate 7100 ; Cartea Românească pul 7100 ; Aur optate 2000; Clădirea Românească 18.000. CURSURI INFORMATICE SCRISURI PUNCTARE Expropriere 50; Consolidare 41 ; Reîntregire 69 ; Unificare 4 și la sută 58 ; înzestrare (mare) 891; 46 3/4; Urbane București 5 % 56 ; 47 3/4; Urbane Bucureşti 10“/ 68 ; Rurale 40% 83; Rurale nepreschimbate 5 of„ 67; Rurale preschimbate 5% 73 ; Refacerea (Buc.) 48 jum. OBLIGAŢIUNI Judeţene 4g nv. 82; Judeţene 5% 87; Casa Rurala 7% 52; Locuinţe eftina 5% 68; BANCAR» Banca Naţională a României 54.000; Banca de Credit Român 6000; Banca de Scont 4200; Banca Comerț Craiova 3300; Banca Română 3800; B-ca Corn Rom 1090; 800; B-ca Com. Ital şi Rom. 72o; B-ca Cerealiștilor 550; Banca Nouă a Moldovei 550 ; Banca Albina Sibiu 6oo; B-ca Urbană 16oo ; Banca Vultur 3.500; Banca Ilfov 4.350; Banca Oituz 525; Banca Pambuliu 150; Banca Creditul Tâi’.l Pitești 000; B-ca .Central^ de Credit 650; •'’NJjt- 7*- A tttaafe *■ :■ »6 Banaa Marmorosch Blank 8500 ; Banca Poporului 500 PETROLIFERE Astra Română 204.000; Creditul Minier opt. 6400 ; emisiunea XI 6800; I. R D. P. 7000; Concordia 155.000; Prahova 14.000; Redevenţa 17.000; Steaua Română 87.000 ; Petrol Govora 4300; Petrol Block 6650. ASIGURARI Dacia România 13.500; Generala 2700; Duma Vatra 680; Steaua României 900; Franco-Română 600; Naţionala 1250; Agricola Pondera 600; Asigurarea Romanească 1200. DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 25 500; Cartea Românească 7100 ; Casa Rurală 8500 ; Aur optate Şi pui 2000; Credit Carbonifer 1500 ; Clădirea Românească 18 000; Locuinţe Eftine opt şi pui 5850; Creditul Industrial 3300; Letea 5450; Zărneşti opt. 4200; Govora Călimăzieşti 5100; Nitrogen 9400; Marile Hoteluri 20 000; S.TR. optate 5800 S. R D. 28 500;; Reşiţa neopt. 9500; opt. 6700; Telefoane 48.000; Nitrogen 5.800; Mica 16.Oft); Radio 4100; Leonida 800 ; Drajna 5800; Gaz Metan 13.500. Azi, primul bon din cartela nouă de pâine Szt. Miercuri 8 Mai lSdR este valabil bonul nr. 1 (ambele jumătăţi) din cartela nouă pentru 300 grame pâine. Ne-au sosit 20 vagoane cu seminţe de sfeclă de zahăr Citim în „GRAIUL NOU”. La Galaţi şi Iaşi au sosit din U.R.S.S., 20 de vagoane cu seminţe de sfeclă de zahăr. S-au luat măsuri ca această sămânţă să fie transportată şi urgent distribuită agricultorilor români. Acest stoc de seminţe de sfeclă de zahăr va acoperi complet nevoile însămânţărilor. 41a geest an. '•‘»dDffSjgyftg .'f«* t **■*• •'. VFV.