Universul - Provincie, mai 1946 (Anul 63, nr. 98-121)

1946-05-09 / nr. 104

1 m.­ -rr^z*~rrr'Ti~r'■ r'-vyv-jc -'Vr«---' t T-r.-**- -«-av - w^ir-r r~ ^ ’'WstV -»ry *\ r'' '■mwimrn*­mm »­»“ K­ ^ T =r ODESFER Oficiul pentru desfacerea produselor de fier Re*. Com. Nr. 95/941 Este înainte da data susindicatt ORDINEA DE ZI ! L — Darea de Seamă a Consiliului de Administraţie asupra gestiunei Oficiului pe anul 1945 *1 raportul Cenzorilor. 2. — Aprobarea bilanţului (ri a con­tului de venituri şi cheltuieli În­cheiate la 31 Decembrie 1945; desc­­r­­carea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa şi aprobarea raportului Censorilor. 5. — Alegerea a trei cenzori şi a pentru întreaga ţară Primim angajamente pen­tru excursiuni ♦ 4 4444-444444-4-444-04444 44 4 ♦ 4444 4-4-44~4444 4-4-4-4 ■♦♦♦♦■ FILODORMA Compus din 4 camere etaj plus 4 camere subsol, pod și magazie feminie, 2 telefoane, 2 birouri cu cristale, maşină scris cu­ carul mare „Continental", scaune, co­vor, măsuţă maşină sc­ris, etajeră dosare etc. iti.. Mărfuri tech­­nice rămase Lei 110 milioane Adresaţi Sft­ Carol 32 — Telefon 3.88.39 vând caroserie­­ 1 . Tip S.T.B. 20 de lo­curi ! Telefon 7.30.83 Orele 20—22 1 48 i t ♦ ♦ ♦ CARMEN -SYLVA (MOVILA ) Reţineri de camere de la 15 Iu­nie la 15­ Septembrie, vili ele­gantă, confort moder, pen­siune excelenţi, poziţie admi­rabilă, lângă cazinou telefon 4.44.14 și 3.64.76 38 « 4 »■ ■ ♦ ♦ ♦ ! ♦4444-44 SĂPĂTURI DEGAJARI DE MOLOZ executăm cu autocamioane pro­prii, în termen foarte scurt. dărâmări cumpărăm Adresați: telefon 3.45.19. Domnul Vasiloaie. 1 4-» ♦ ♦ ♦ ♦ mttntttt DE VÂNZARE Mașină de făcut asphalt pentru drumuri, cu forţă motrică de benzină, cu un conţinut inte­rior de cca. 10—12 m/m, cu căptuşeala dublă, în stare de funcţionare, precum şi un cazan cu aburi pentru locomotive Adresa: Cluj, Piaţa Mihai Viteazul 2 Kohn 249 »4 4»4444 » t M­­­FM 4 4 44 4444 VÂND SUFRAGERIE NEAGRA stare excepţională şi maşină gătit B-dul Domniţei 9, Et V ap. 15 7 locuri 5 cauciucuri bune Adresaţi Sub, Grand Hotel Magazinul Koffler 8—12 ♦.♦»»444-t ♦ 4 444444 Convocare Acţionarii Ofîldiului pentru Desfa­­cera Produselor de Fier sunt con­vocaţi în Adunare Generală Ordi­nară în ziua de 31 mial 1946, orele ll şi m., la sediul acestui Oficiu din Bucureşti, strada Clemenceau Nr. 3. Toţi acţionarii care doresc a lua parte la această Adunare Generală Ordinară, se vor înscrie la sediul O­­ficiului până cel mai târziu cu trei Vac­­ x I Vactiv Bilanţ încheiat la 31 Decembrie 1945 post LEI Cassa, numerar 178.618 678 Capitel 20.000.000 Bănci, disponibil 1.274.429.835 Uzine cont curent 139.505.424 Efecte publice 1.554.000 Diverși creditori 7.122.521.450 Mobilier 18.101.497 Excedent 234.825 Uzine­­ cont curent 22165.426.164 Imobil 27.010.318­­ Materiale 65.264.043 Diverși­­debitori 2.442.213.688 Conturi tranzitorii 20.743.475 7.282.261.697 7.282.261.697 ___________________ CONTURI DE ORDINE Diverși credite * * 2.000.000 Credite acordate " ——- - * 2.000.000 Impozite plătite: Cifra 1 led 5.072.799.875 Diverse uzine impozite plătite 7.890 220.70­ Timbru­l „ 2.817.424.832 7­80.220.707 Livrări uzine 4.428.977.597 Clienți uzine­­ ' 4.428.977.597 Clienți uzine 7.243.238.600 Uzine avansuri 7.243.236.600 19.564.434.904 19.564.434 904 V_____ CHELTUELI ȘI VENITURI ............ Cheltueli'“ generale* ' ' 729 269.928 ínoEsats pentíu acoperirea 729.504.748 Excedent 234.820 cheltuelilor în regie 729.504.748 728.604.748 I­I' Președintele Consiliului de Administra­ție, O-ral Gr. ComMM» Director, Gh. Nicula&tu Serviciul financiar și contabilitaten, P. Gheorghiof* Verificat şi găsit conform cu registrele Cenzurii I. Raşca, expert contabil; V. Nicolau, expert contabil; A. Conac* :4 Hf+f+M ♦♦♦♦»»+»♦■»+»+■ »4 » 4. »♦♦♦♦ ♦ »♦♦♦444M44444 + 444444 4-4 Autobuze „Pullman Starck“ pleacă zilnic BRAȘOV-SIBIU Anunț Persoanele care vor cum­păra sau ştiu unde se gă­sesc un cap de maşină cusut marca Keiszler, un ceas ar­gint de buzunar marca de la orele 6,30 dimineaţa din CAL. VICTORIEI 2 Reţineţi locuri. Telefoanel 14.66.74—5.65.90 — 4.8901. Cereţi_____________________ ______ ofertele noastre pentru autocamioane de orice tonaj şi turisme­­ Lofigines şi un furtun TSSU Vând TEREN Str. Italiană jumătate indiviză din 460 m. p. Adresaţi telefon 523.54­2—1 p. m. Intermediari excluşi 22 Tânără pereche APARTAMENT 2—3 camere, hali şi dependinţe, la preţul zilei Telefonaţi 5.06.91 1900 M~M~4-M-4-M-4"4-M-4-M 4 4 4 4­4­4­4­4 Vând TEREN Jianu (parcelarea) 600 m. p. fațada 40 m. Adre­sați telefon 5.23.54 2,4 p. m. Intermediari excluşi. 23 MOTOCICLETĂ superbă, N. S. U., 500 cmc. cauciucuri naturale noi, vând Telefon 1-3 p. m. 5.89.91 »♦■♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦-»♦♦^ »♦♦♦♦♦♦♦ FERMĂ FOARTE APROAPE BUCU­REȘTI, vie, pomi, casă, animale cedez Telefon 5.14.66 ie M­aşini I de Tricotat şi împletit de tot felul cumpăr chiar defecte şi cu lipsuri Telefon 6.12.58 bo K »4^-»4.4~44-4-444+-4-4t~4-4t~f+4 Carmen -Sylva găsiţi camere mobilate f confort Telefonral 3.14 28 60 CAUTA S. A. — Bucureşti trei censori mpleanţi A — Fixarea retribuţiilor Consiliu­lui de Administraţie şi a Cenzorilor pe anul 1948. In cazul când la data de mai sus nu se vor fi Înscris numărul statu­tar de acţionari, adunarea se va a­­mâna pentru data de 1 Iunie 1948, la aceeaşi oră şi in acelaş loc, când se va ţine cu numărul celor prezenţi şi cu aceeaşi ordine de zi, fără o nouă convocare CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE PASIV grosime 1 cm, lungime 10 m, furate în seara zilei de 5 Mai 1946, sunt rugate a anunţa pe D-l Tiru Dumitru, Calea Dudeşti 187, contra bună recompensăr­ii 44444444444444444444444 SOC. CENUŞA invită conf. art. 12 din statute pe membrii săi la adunarea generală anuală, care se va ţine la Crematoriu Joi 9 Mai a­­c. ora 19. In caz că adunarea nu este în număr, se amână pentru Sâmbătă 18 Mai, când se va ţine irevocabil cu orice număr de membri, în acelaş loc şi la aceeas oră. 36 44444 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦4444+■ Pendulă nuc veche (mobilă) marcând data și ziua, piesă colecționar, vinde ziar 82 0. 64 *4 444444444­4­44 4­44 4444444 III (Iii) de stejar noi capacitatea 2000- 7000 litri vinde Telefon 4.23.99 444444444444444444444444 BUTOAE de fag noi standard 200 litri pentru ori­ce scop vinde în cantități Telefon 4.23.99 65 44444444444444444444444 CUMPĂR Topolino perfectă stare funcțio­nare şi cauciucuri. Telefon 1.11.80­­444 ♦♦ 444­444444­44444444 Caut pereche harnică și pricepută pentru fermă apropiere Bucu­rești, prezentarea zilnic 8—9 dimineața Strada Cavafii Vechi 19, Etaj 2 Ghinsberg »444444♦♦♦♦«♦4ft44444444 Vând Fermă model 15 pogoane, 12 k­m. Bucureşti vilă nouă nelocuită, grajd, garaj mare, locuinţe personal, crescătorie păsări, instalaţii complecte, vacă rasă, viţea, porci. Numai amatori serioşi, inter­mediari admişi telefon 5.91.80 dimineața 8.30—10, Ghinsberg ♦ ♦♦44444-4-44 44 4 44 4 44444 4 VÂND două Valtuiuri complecte pentru frământat cauciuc, unul cu suluri de 1.05 cm. lung. 40 cm. grosime, Unul cu suluri de 40 cm. lung. 20 grosime General Dragalina 84, Șos. Pantelimon lângă linia ferată •4-44-4-44-4-4 44-4 4-4 4-4-4-4 4-4--4 4-4-4-MICROSCOP medical 3 obiective, 3 oculare ocazie eftin­e Telefon 6.28.39. 4 4444 44-4-4-4-44444 4 4 4 44-444-* 66 t fill VERSUE PROCESUL ANTON­EŞTILOR (Urmare din pag. 1I AC. ION ANTONESCU: Erau oamenii recomandaţi pue de către domnul Bratianu. tot sectorul e­­conomic era un sector al liberali­lor pană la rebeliune şi d­oar după rebeliune, au intrat tot oameni cari reprezentau economia liberala PREŞEDINTELE, in altă ordine de idea, Dvs. aţi ordnat deportări şi masacre de populaţie. In ce Îm­prejurări aţi cut aceste ordine. AC. ION ANTONESCU: N’am ordonat masacre. Este un princi­piu militar ca In apropierea fron­tului populaţia trebue să fie de­plasată. PREŞEDINTELE:­­Va să zică ra­ţiunea militară. AC. ION ANTONESCU: Da. PREŞEDINTELE.* Al­tă întreba­re: Dvs. intr’un consiliu de miniş­tri aţi spus ca împingeţi frontie­rele ţări pana in teritoriul Tran­­saistriei. AC. ION ANTONESCU: Nu-mi aduc aminte să fi spus. Se poate însă să fi spus. In privinţa terito­riului nu-mi aduc aminte. Pot să fac dovada că declaraţiile noastre politice se limitau la frontiera de la Nistru. Am fost întrebat de germani in 1942, mi se pare, sau chiar în 1941, care sunt pretenţiu­­nile noastre asupra teritoriului rusesc, răspunsul nostru a fost că nu putem da niciun răspuns defi­nitiv până la scheerea păcii. Până atunci răspunsul nostru va depin­de de situaţia politică în care se va găsi Rusia în acel moment. PREŞEDINTELE: Dvs. aţi oferit lui Hitler prin nişte scrisori arma­ta română fără nicio condiţiune alta. Aţi făcut-o din proprie ini­­ţiativă AC. ‘ ION ANTONESCU: N’am pus ni­ci-o condiţiune specială. ACUZ PUBLIC V. STOICAN: Vă rog să binevoiţi a pune între­barea acuzatului dacă nu avea in­tend­unea să ocupe teritoriul so­vietic, ce a căutat cu trupele până la Stalingrad? AC. ION ANTONESCU: Când o ţară se găseşte într’un război, ar­mata acestei ţări trebue să mear­gă până în fundul pământului ca să câştige războiul. PREŞEDINTELE: Vasăzică ex­plicaţia este de raţiune militară. AC. ION ANTONESCU: Da. ACUZ. PUBLIC. V. STOICAN: Ce măsuri aţi luat de a des­minţi afirmaţiile Dvs. când s’a afirmat că a sosit momentul să împingem frontierele noastre până la Bug? AC. ION ANTONESCU: Nu ştm cine a făcut această declaraţie ?* când s’a făcut. ODESSA PRE­SED­INTELE: In privinţa masacrelor de la Odesa ce ne pu­teţi spune? AC. ION ANTONESCU: De a­­ceste masacre am aliat mult mai târziu, prin luna Iulie. Dl. general Pantazi are memorie, trebue sa ştie. A venit la mine In Iulie 1944 şi mi se pare mi-a spus: am luat măsuri să dispară cadavrele. ACUZ. PANTAZI: Nu este aşa. AC. ION ANTONESCU: Nu pot ţine minte pe din afară. Faptul este că a venit la mine şi mi-a vorbit de multe cadavre, dar nu despre masacru, şi l-am întrbat: ce înseamnă aceasta, Pantazi? Nu mi-ai vorbit despre acest lucru Când a sărit în aer emandamentul de la Odesa, mi-a cerut să aprob li­nele represaliii. Am aprobat să fac represaliile, am indicat cifrele și iau asupra mea această răspun­dere. D. ACUZATOR PUBLIC SA­­RACU: Cine a semnat ordinul care prevedea pentru fiecare ofi­ţer 200 şi pentru fiecare soldat 100 de oameni ucişi? AC. ION ANTONESCU: Nu am ordonat. Am făcut multe legi re­presive care s’au făcut de toate Statele In timpul acela, care însă nu s’au aplicat. Nu sa executat nici un evreu, nu s’a executat nici un tâăr, ordin de represalii am dat dar de masacre nu. D. AC. PUBLIC SARACU: Dacă din cercetările făcute a reeşit că bombele au fost pus de populaţia civilă care avea dreptul să se a­­pere? AC. ION ANTONESCU: Au fost puse de populaţia locală, pentrucă incidentul s'a petrecut mult timp după ce s’a retras armata şi nu putea să facă explozie după nume­roasele zile ce au trecut după re­tragerea armatelor şi n’a fost nu­mai o singură maşină, au fost mai multe. D. ACUZ. PUBLIC SARACU: Dacă înainte de a intra in această clădire au fost avertizaţi să nu In­tre, că pot să fie ameninţaţi. PREŞEDINTELE: A fost anun­ţat generalul Glogojeanu? AC. ION ANTONESCU: Glogo­­jeanu a fost avertizat de două ori. Nu intraţi In această casă, pen­tru că se întâmplă o nenorocire. PREŞEDINTELE: Atunci de ce aţi dat ordin de represalii? AC. ION ANTONESCU: Acest lucru l'am aflat mult mai târziu. PREŞEDINTELE: In ce priveşte jafurile ce s’au făcut in Tran­­snistria, Dvs. le-aţi­­ acoperit de­­ bună credinţă? AC. ION ANTONESCU: Nu s'a făcut nici un jaf. Este dreptul o­cupantului. AC. PUBLIC SARACU: Care era sursa de venituri a Consiliu­lui de patronaj? AC. ION ANTONESCU: Sursa era întâi contribuţia publică. E­­rau apoi donaţiunile publice şi s’a făcut apel şi în Transnistria ca să se ajute Consiliul de Patronaj. Pe urmă erau donaţiile benevole. Am auzit chiar dela Domnul Alexianu că s'a primit ca donaţii benevole un miliard lei AC. PUBLIC SARACU- Acest miliard Tu trimes Centrala Evre­ilor. PREŞEDINTELE: Toate bunurile din Transnistria s'au luat bazân­­du-se pe dreptul de ocupant şi ce este cu devalizarea Universităţii din Odesa şi a instituţiunilor cul­turale? AC. ION ANTONESCU: N'am aprobat acest lucru. AC. PUR. ȘEF STOICAN: Dacă în acelaș timp a dat ordin lui A­­lexianu să pregătească exploatarea Transnistriei pentru două milioane de ani. Ați dat un asemenea ordin? AC. ION ANTONESCU: Se poa­te să fi dat acest ordin. DESPĂRȚIREA DE GERMANIA PREŞEDINTELE: Ce aţi discu­tat cu Hitler la 6 August ? Acuz, ION ANTONESCU: La „domnul” Hitler se afla şi mare­şalul Keitel care a asistat la În­trevedere împreună cu traducăto­rul domnul Schmidt, mi-a făcut o expunere a atentatului şi a re­presaliilor foarte groaznice pe care le luase In Germania in urma a­­cestui atentat — era un avertis­ment. După aceia la concediat pe mareşalul Keitel şi Hitler mi-a spus foarte brutal, următoarea în­trebare: „Vreau să ştiu dacă România ţo mareşalul Antonescu sunt decişi să meargă până la sfârşit cu Ger­mania sau nu”. Surprins de această atitudine şi de această întrebare făcută in ter­meni cu desăvârşire neuzataţi, am răspuns: D-le Hitler ca să pot da un răspuns la această întrebare categorică trebue să mi se dea răspuns la următoarele Întrebări prealabile: in primul rând, care este atitudinea Ungariei. Hitler mi-a răspuns: Ungaria ne-a făcut până acum multe porcării, dacă îmi mai face încă una am să-i dau o pedeapsă pe care să nu o uite în veac. Era un avertisment de ce poate păţi România. A doua întrebare: Care este situaţia în Bulgaria — fiindcă noi aveam in­­formaţiuni nu prea bune despre aceasta situaţie. Mi-a spus: Nu ştiu ce se întâmplă cu regenţii, insă poporul bulgar şi armată bul­gară, pentru care am făcut atâtea sacrificii­, îmi sunt credincioase. Şi sunt sigur că Bulgaria nu va face absolut nici un gest contra Ger­maniei. A treia chestiune: Ştiţi foarte bine că in România zilnic aproape se produc bombardamente masive anglo-americane, ne costă miliarde şi numeroase vieţi Ro­mânia nu are posibilitatea­­ să se apere contra acestor atacuri. Ger­mania s’a angajat să apere Româ­nia, n’a făcut însă nimic în acea­stă privinţă. Răspunsul lui Hitler: Nu mai pot lua, superioritatea ae­rului, însă poporul român să facă ce face şi poporul german, să su­porte şi să aştepte, fiindcă eu voi câştiga războiul, voi veni cu arme noi care vor duce la distrugerea, tuturor adversarilor noştri. A par­tra, şi ultima chestiune. Aţi ga­rantat frontierele; aceste frontiere au fost trecu­te, deci, nu va­ fi ţinut de garanţie. Râspunsul a fost ur­mător: am garantat şi am să ga­rantez, am să fac câteva opera­ţiuni locale, ca să restabilesc fron­tul. Atunci am spus: Dar mi-aţi garantat şi altă dată şi am văzut ce s'a petrecut, şi­ cine îmi va spune că de astă dată vă veţi ţine de ansa­lament. Atunci s’a supă­rat Bineînţeles am ridicat şedinţa, fără să-mi dea răspuns la această ultimă Întrebare, dar nici­ eu nu am dat nici un răspuns la între­barea categorică pe care mi-a pu­­s'o. Când am venit la Bucureşti, pregăteam condiţiile pentru ieşire din război şi armistiţiu. PREŞEDINTELE: Pregăteaţi dv condiţiunile acestea ? Acuz. ION ANTONESCU: Dom­nule preşedinte, de un an şi jumă­tate, d. Mihai Antonescu făcea e­­forturi ca să găsim o platformă de înţelegere cu adversarii noştri, pentru că de la Stalingrad convin­gerea mea a fost — şi intimii mei au cunoscut-o că am pierdut răz­boiul. Stalingrad a fost pentru răz­boiul acesta ceea ce Verdun a fost pentru războiul trecut. PREŞEDINTELE : Aţi spus că aţi avut conversa­ţi­uni după veni­rea de la Hitler şi că era vorba de anumite condiţiuni? ARMISTIŢIU CU NEGOCIERI Acuz. ION ANTONESCU: Dom­nule preşedinte nu-mi convenea să fac armistiţiu pentru urma­­toarrele motive: îmi era frică să nu pierd beneficiul Chartei Atlan­ticului. Acum venea armistiţiul. Şi atunci oamenilor politici care imi cereau să f­ac armistiţiul... PREŞEDINTELE: cine v’a ce­rut ? Acuz. ION ANTONESCU: D. Maniu, d. Mihalache şi toţi oame­nii politici cari vene­am­ atunci. PREŞEDINTELE: Au vrut să-l faceţi chiar dv. armistiţiul ? Acuz. ION ANTONESCU: îmi cereau de mai multe ori să fac eu arm’.­­iţiiul şi eu am spus: nu pot face armistiţiul ,când sunt soldat. Nu pot să întorc armele împotriva celor lângă care am luptat şi le-am oferit — am documente — luaţi dv. puterea, faceţi ce vreţi, nu vă fac nici o opoziţie, vă dau tot con­cursul, devin soldat şi voi executa orice ordin dat. Nu pun persoana mea intre interesele Statului Ro­mân şi situata de război. M’am dat deoparte am spus, luaţi con­ducerea PREŞEDINTELE: Ce vi s’a răs­puns ? Acuz. ION ANTONESCU: Ne­gativ, toţi au susţinut că eu tre­bue să fac armistiţiul. Atunci am renunţat şi la acest lucru, dar le-am cerut o scrisoare de garan­­­­ţie. Să-mi daţi o scrisoare prin care să mi se arate câ am căzut toţi de acord asupra condiţiilor ar­mistiţiului. Dar nu a­m putut până la 23 August să obţin acest lucru. A venit şi d. Gheorghe Brătianu. L am găsit la d. Mihai Antonescu, în birou... Acuz. MIHAT ANTONESCU: Ve­nit special... Acuz. ION ANTONESCU : Am spus: Iată domnule Brătianu, fac armistiţiu, dar îmi trebue această scrisoare de garanţie fiindcă era vorba de o răspundere istorică şi atunci luaţi-vă şi dv. această răs­pundere prin­tr’un act scris, nu discuţi­uni cari se pierd, cari pot fi negate mâine. Domnul Gheor­ghe Brătianu a răspuns: Mă duc să vă aduc scrisorile — era vorba de scrisorile d-lor Maniu şi Bră­­tianu N’a venit. M'am dus la pa­­lat, am discutat cu M. S Regele, la 23 August, fiind de faţă d. Mi­­hai Antonescu şi d. general Sănă­­tescu, care, când am spus ca aş­tept scrisorile, a spus: Vi le aduc eu domnule mareşal. In seara zilei precedente discutam cu d. Clo­­dius şi pentru prima oară era de faţă şi d. general Pantazi ca ex­ponent, al armatei, să asiste la a­­ceste discuţiuni. De obicei, nu bă­găm pe nimeni, pe miniştri, la conversaţiile acestea, dar atunci mam băgat expres fiindcă armisti­ţiul era consecinţa­ înfrângerii pe front şi generalul Pantazi a asis­tat la aceste discuţiurul PREŞEDINTELE: Aveaţi inten­ţia să cereţi avizul Germaniei ? Acuz. ION ANTONESCU : Da, am cerut să ies din război, voiam să evit războiul între noi şi Ger­mania. PREŞEDINTELE: D. Gheorghe Brătianu ştia că intenţionaţi să ieşiţi din război cu avizul Berli­nului ? I-aţi exprimat punctul dv. de vedere ? Acuz. MIHAI ANTONESCU : Dacă mi­-aţi Îngădui, în legătură cu avizul, fiindcă eu l-am chemat pe d. Clodius... Acuz ION ANTONESCU: Da, d. Clodius a stat mai multe cea­suri acolo; i-am spus de ieşirea din război și că vreau să am răs­punsul Germaniei că mă autoriză să ies din război. PREȘEDINTELE: Ultimul con­siliu dels. Palat când a avut loc ? Acuz ION ANTONESCU: Tn d'­­nvn°ofş z’lei de 23 August, eu m’am întors depe front in seara zilei d° 22 August, i-am văzut p? d Miha.'ache și P“ d. Clodius și am ven’t târziu acasă si a doua z dim’neata ew ph-v|Yvqi forje-pu de ministri restrâns d­e rar» ~». i-'-v-■ 3 erau mP’tari. Em u— *-ni­­stliu care privea chestiunile de evacuare, PREȘEDINTELE: Acolo s’a dis­cutat problema rezistenţei? Acuz. ION ANTONESCU: Da, domnule preşedinte, totul intra în cadrul principiilor de conducere a războiului, căci orice armistiţiu, ce ştie, se tratează cu un front stabil. PREŞEDINTELE: Nu se primise răspunsul dela Berlin? Acuz. ION ANTONESCU: Nu, era indiferent, tot ieşeam din răz­boi. Nu i-am dat termen de 24 de ore, dacă în 24 de ore nu primeam răspuns, eu ieşeam din război, îl avertizasem că nu am timp să-l aştept. PREŞEDINTELE: În­de consta rezistenţa ? Acuz. ION ANTONESCU: Pe li­nia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, a­­veam să pregătim din timp linii de rezistenţă şi trupe, şi In aceiaşi situaţiune erau şi In Ardeal pre­gătite puncte în cazul unui război cu ungurii, dacă ne-ar fi atacat el. PREŞEDINTELE : Vasăzică a fost o chestiune de previziune mi­­literă? Acuz. ION ANTONESCU: Abso­lut o chestiune de tehnică­ mili­tară. Acuzator public STOICAN: In consiliul de miniştri la Sinagov s’a discutat, sau nu plecarea guvernu­lui şi instituţiilor principale la Ha­ţeg şi retragerea armatei pe o linie care mergea din Oltenia şi până în Bih­or ? Acuz. ION ANTONESCU: Intra în cadrul problemei de care am vorbit mai înainte. PREŞEDINTELE: Dacă aveaţi intenţia mea să încheiaţi armistiţiu, mai concorda această hotărîre a dv. cu hotărlrea luată în consi­liul de la Snagov ? Acuz. ION ANTONESCU: Dacă tratam armistiţiul aveam intenţia să negociez. Acuzator public 8TOTCAN: Să precizeze acuzatul dacă s’a discu­tat In amănunt cu şefii autorită­ţilor respective adică gen. Orezea­­nu, directorul general al căilor fe­rate şi ceilalţi şefi de instituţiuni Acuz. ION ANTONESCU: Vă În­chipuiţi situaţiunea mea din acel moment. Să daru preciziiuni astăzi, nu pot, era datoria mea să discut această situaţiune. Acuzator public STOICAN: O întrebare, la care nu se dă răspuns evasiv: Dacă la consdlilul de miniş­tri dela 23 August au participat şi generalii Crezeanu, Mardare, Ar­bore şi Dumitru Popescu ? Acuz ION ANTONESCU: Este probabil, nu ştim­ precis. Acuzator public STOICAN: Nu ştiţi ? Acuz. ION ANTONESCU: Eve­nimentele erau aşa de grave şi lu­crurile s’au precipitat, atât de ra­pid încât nu ştiu preda dacă au fost sau nu de faţă. D-lor, de pe această bancă, afirmă că au fost. Acuzat CRISTESCU: Să spumă d. Antonescu dacă eu personal am avut o serie întreagă de acţiuni politice, dacă am avut un rol po­litic intre dv .şi alţi oameni poli­tici români pentru încheerea ar­mistiţiului Acuz. ION ANTONESCU: Desi­gur. Din ordinul meu şi dictat de mine aţi scris ce întrebări să pună anumitor oameni. Şi le-am spus: Domnul mareşal Antonescu va o­­feră conducerea Statului, să în­cheiaţi imediat armistiţiul şi vă roagă să-mi daţi un răspuns. Ul­terior mi-a spus că a luat un ma­gistrat militar cu care s’a dus a­­colo şi i-a cetit ceea ce i-am dictat eu, cerând răspuns. Nu i s’a dat răspunsul. Şi atunci d-lui a spus acelui om politic: Eu nu pot pleca de aici decât cu un răspuns cate­goric şi scris. I s’a dat acest răs­puns cu care a venit la mine. Răs­punsul era şi nu era. Acuzat CRISTESCU: Răspunsul era o serie întreagă de condiţiuni care nu îndeplineau -un răspuns. PREŞEDINTELE: Care era o­­­mul politic ? Acuzat CRISTESCU: D. Maniu. Nu am dus răspunsul. PREŞEDINTELE: Din însărci­narea dv.? Acuz. ION ANTONESCU: Din însărcinare şi Iniţiativa mea. Nu am dictat nota scrisă de d. Cris­­tescu. D. PREŞEDINTE: Dau cuvân­tul d-lui acuzator pentru punerea de întrebări. D ACUZATOR SEP: întreb pe acuzatul Ion Antonescu — suntem la capitolul zonei militare germa­ne — dacă misiunea germană a fost adusă In ţară numai cu sco­rnii de a instrui armata română, dece s’a simţit nevoie ca în două consilii de miniştri să se ceară să se iniţieze şi să se facă propagandă in ţară pentru mascarea caracte­rului de ocupaţie germană in Ro­mânia şi pentru a se acredita în opinia publică falsa ipoteză în care se situa această misiune germană? D. PREŞEDINTE: Pentru ce aţi cerut aceasta ? Acuz. ION ANTONESCU: Pen­tru simplul motiv că se făcea o contra propagandă D. ACUZATOR 'ŞEF: Dacă a­­ceasta misiune, aşa cum spune d-lul, a venit in ţară în urma do­cumentului care poartă titlul sem­nat de acuzatul Ion Antonescu sau poartă titlul de propunere guver­nului român pentru trimiterea u­­nei misiuni militare germane din 17 Septembrie 1940, propuneri fă­cute de guvernul român guvernu­lui Reichului German de către ge­neral Antonescu, generalului ger­man. AC. ION ANTONESCU: Este e­­xact. Am făcut propuneri pentru că nu s'a făcut alte propuneri. AC. ȘEF: Dar unde sunt propu­nerile germane? ACUZ. ION ANTONESCU: Pro­punerile erau verbele. ŞEF ACUZATOR PUBLIC: In legătură cu războiul contra Uniu­nii Sovietice atât acuzatul Ion An­tonescu, cât şi scuzatul Mihai An­tonescu- li întreb pe amândoi dacă au făcut aspre observaţiuni la Mo­scova şi Berlin care îşi permisese să aibă discuţiuni cu Uniunea So­vietică şi în care Uniunea Sovie­tică îşi arăta buna ei intenţie faţă de Românie. Este adresă scrisă ob­servator către ambasadori în care se spune: Nu veţi face discuţiuni şi nu veţi lua contact cu acest po­por, întrucât noi suntem alături de germani şi nu vrem să fim suspec­taţi de duplicitate. ACUZ. ION­­ ANTONESCU: Nu-mi aduc aminte. Nefiind Mini­stru de Externe nu puteam să fac astfel de adrese. MASACRELE DE LA IAŞI PREŞEDINTELE: Ştiţi de un or­din dat de Generalul Şteflea puţin înainte de a se petrece pogromul de la Iaşi în care se vorbea de strângerea evreilor pentru măsuri speciale ce se vor da la momentul oportun? ACUZATUL ANTONESCU: Ger­manii au cerut ca pe toţi evreii din Moldova să-i pună în ghe­touri. PREŞEDINTELE: Prin Genera­lul Şteflea aţi făcut vreo legătură? ACUZATUL ANTONESCU:­ Nu cunosc. ACUZATOR­­PUBLIC STOICAN. După acest masacru, deci după ce pretinde că cunoştea situaţia, a spus că reclamă Fuehrerului şi a pedepsit un ofiţer. Dacă a dat un comunicat în care a spus că la Iaşi deşi ştia că au fost omorâţi zece mii, s-a deciamat că au fost împuş­caţi 500 în deosebi comunişti care au tras în armată? ACUATUL ANTONESCU: Nu am ştiut niciodată decât din actul (Continuare in pag. 3-a) ♦4-4444 4­4 ♦♦♦♦♦44-44444 4­4 44 STUDENŢI­­ ai UNIVERSITĂŢII din TIMIŞOARA Aş dori să fac un schimb d­e în­treţinere cu un student din Bucureşti, ofer locuinţă şi între­ţinere familiară, în centrul Timi­şoarei. Să vă adresaţi D-na J. Iancovici .Salonul Jolly” Str. Constantin Na­n­u, et IV, ap. 14, telefon: 1,26.8? rl­­»■Wi 1—ww . »■"’ INFORMAŢII • Direcţiunea, generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului că în urma restabilirii comunicaţiilor între Austria şi Germania, înce­pând de la 7 Mai a. c., se va ad­mite la prezentare corespondenţă poştală pentru Germania. • Direcţiunea generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului, că a reluat schimbul de colete poş­tale cu Elveţia. Se pot expedia colete până la greutatea, de 20 kg., cu autorizaţia Comisariatului general al comer­ţului exterior şi îndeplinirea for­malităţilor vamale. Tragerea din 6 Mai 1946 IUI IUI IUI UI ED In urma trierii buletinelor jucate nu s’a găsit nici un buletin câş­tigător. Jocul fiind închis suma de lei 5*478.300 se va adro­ga la suma ce se va juca pentru tragerea viitoare de Luni 13 Mai 1946 11 • Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 16 Mai a. c., la ora 15.30. D. Ion I. Nistor va face o co­municare despre Condica Andro­­neşttllor. Dr. IGNAT ANDEL Boli Interne, VENERICI, Pernei Tratamente Rapide şi Avantajoase Str. Calomfirescu 2 colţ Cal Moşilor 8« Consult 4­ 8 Lângă Piaţa Sf. Gheorghe ■ Federaţia Uniunilor de Co­munităţi Evreeşti din România va prăznui ziua de 10 Mai, ora 10 a m., printr’un Te-Deum oficiat la Templul Corel din str. Sf. Vi­neri. Dr. GH. L V E R C A mamos Fost medic-şef de sanatoriu chi­rurgical BOU DE FEMEI Mavrogheni 11 (Piaţa Sft. Gheor­ghe). Consult, şi tratamente 40 7 Telefon 4.36.35. 230 ■ Sindicatul vulcanizatorilor din Bucureşti, cu sediul în luL Take Ionescu 18 (Autoregom) convoacă pe membrii săi în adunare generală la 19 Mai a. c. orele 9 dim. pentru prima şedinţă, iar a doua şedinţă în aceeaş zi la orele 11, şi care se va ţine cu orice număr de membri. STILOURI Cumpără vinde primeşte în consignaţie „CARTEA MEA” Calea Victoriei 26 + Funcţionarii din Sindicatul mi­nisterului artelor şi al instituţii­lor anexe, Casa artiştilor, mu­zeele de artă plastică, Academia de arte frumoase şi Academia regală de muzică, se întrunesc în adunare plenară, azi, Miercuri, orele 12:30, în sala de festivităţi a liceului de fete „Robescu” din str. General Berthelot, spre a se discuta situaţia creată prin pro­cesul marilor criminali de război. ■ Astăzi, Miercuri, orera 17, vor începe la Institutul de Cul­tură italiană (calea Victoriei, 196) lecturile săptămânale din Dante, d. prof. Mario Forte citind şi comen­tând cântul al XIV din Infern. La orele 18,30 d. prof. Luigi Dini va deschide im ciclu de lecţii , asupra poetului Ugo Betti. ■ Sunt invitaţi să se prezinte de îndată la Tribunalul Poporului Bucureşti, pabimetul 4, d. Subit, rezervă Dumitrescu C. Vasile şi Alexandru Serşciuc roşti la Odesa. ■ Miercuri, 8 Mai crt., orele 17, în cadrul secţiei Agricultură şi Cooperaţie, va avea loc la sediul Asociaţiei din str. O. A. Rosetti 5, conferinţa d-lui Drum Mihăilescu , cu subiectul: Problemele actuale ale agricultu­rii româneşti. ■ Societatea politechnică ţine la sediul său din calea Victoriei 118 d­es­i următoarele conferinţe tech-­­ nice, la orele 17: 8 Mai, g-ral ing.­­ V. Năsturaş: „Societatea Politeh­nică factor de studii şi impuls pentru progresul ţării”, 15 Mai Ing. X. Leahu: „Guri de canal şi legături cu canalizarea oraşului". I 29 Mai, ing. S. Constantinescu Că­­tuneşti: „Noutăţi în betonul ar­mat'*. ■ Per­tru primirea marelui vio­lonist Jehudl Menuhim, s'a con»« tituit un comitet compus din d-alt Mir­cea Bârsan, directorul general al Muzicii, din partea Ministerului Artelor; George Ivaşcu, directorul Relaţiilor Culturale cu străinătatea, din partea Ministerului Informa­ţiilor; Emanoil Climac, directorul Filarmonicei; Matei Socor, directo­rul Societăţii Române de Radiodi­fuziune; M­ândricu, din partea­ Societăţii Compozitorilor Romaâtic, Al. Phillippide, din partea Societăţii Scriitorilor Români şî Andrei Tu-*­dor, din partea Sindicatului Zi­ariş­­tilor profesionişti d­in Bucureşti Organizarea concertelor şi distri­buirea invitaţiilor şi a biletelor a revenit, conform hotărîrii d-le Ministru al Artelor Filarmonicei. ■ Societatea medicală a spita­lelor din Bucureşti va ţine şedinţă ştiinţific şi azi, Miercuri, orele 18,30 di­­in amfiteatrul vitalului Colţea. * STUDENŢEŞTI ■ Studenţi restanţieri ai anului II de la facultatea de medicină din Bucureşti sunt convocaţi au­, Miercuri, ora 10, în localul Socie­tăţii studenţilor în medicină, pen­tru a se lua hotărâri importanta cu privire la situaţia lor şcolară.­­■ In curând va apare STUDEN­TUL ROMAN, revista studenţimii democrate. ■ Studenţii facultăţii de arhitec­tură cer Încadrarea lor în contrac­tele colective ale întreprinderilor de construcţii pe şantierele cărora îşi fac practica. El solicită în acest scop sprijinul Confederaţiei Gene­rale a M­uncii. ŞCOLARE ■ Se aduce la cunoştinţa can­didaţilor la examenul de capaci­tate, specialitate principala româ­nă, că potrivit cu inst­rucţiunile publicate în broşura privitoare la programa analitică, trebuesc citiţi în întregime autorii : Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Al.. Vlahuţă şi O. Coşbuc.­­ Candidaţii pentru examenul de capacitate, specialitate princi­pală limba latină, încep proba lec­ţiilor practice pe ziua de 15 Mai, ora 9 ,la liceul Cantemir Vodă. EXPOZIŢII ■ Astăseară se închide expoziţia de pictură a d-nei Emilia Sără­­ţeanu, de la Dalles. Persoanele cari au reţinut tablouri sunt rugate sâ şi le ridice în cursul zilei de astăzi. BIBLIOGRAFII A apărut In editura Dacia Tra­­îană de Mîhajiul Roller: „Ana Ipă­­teseni” femeia româncă luptătoare în anul 1848 pentru progres şi de­mocraţie în România, De vânzare în toarte librăriile din ţară. ---------$♦`?`-------- 3 Obligaţiunile împrumutului de înzestrare eşite la sorţi La tragerea de la 1 Mai 1946, aici eşti la sorţi : 43 obigaţîuni cu premii mari. 1 premiu a lei 3.000.000 ; 2.077 563. 2 premii a lei 1.000.000 fiecare­i 1.448.720; 1.969.128. 3 premii a lei 500.000 fiecare i 50.634 . 706 196; 1.448.711, 4 premii a lei 250.000 fieca­rei 2.611.887 ; 2.828.115 ; 2.997.995 ; 8.724.488. De asemeni an eşlt ia­ sorţi 33 premii a lel 100000 fiecare. ---------p*o--------­ De la Teatrul National Sf. Sava „Turneu în provincie” de Duda Demetrius, spectacol de mare mon­tare, comedie dramatică elogiată de întreaga presă ce Joacă în co­ntinuă serie de succes pe scena Teatrului Naţional Sf. Sava in zilele de Mier­curi seara (ora 7) Vineri 10 Mai (ora 2,30) Din ora 10 dim. şi Dum. sea­ra ora 7,30 in acelaş excelentă dis­tribuţie de la premieră : d-na Nelly Sterian, Madeleine Andronescu, Ra­­luca Zamfirescu, Lulu Cruceanu, Mara Isaia,­­ Emil Botta, I Meicu, Heiban, G. Ciprian, Petre Dragoman, L Isaia. La Teatrul National Studio, se va­­prezintă in zilele de : Vineri 10 Mai­matineu ora 2:30 ţo Duminică ora 10 dim., marele succes „MADONA” în distribuţia de la premieră. Toate aceste spectacole în direcţia de scenă a d-lui Nicolae Gh Kiri­lov ---------©#o-----— AZI LA BĂNEASA-TRAP In principala alergare a zile. Pr. Brome Hill, se întâlnesc câţiva pa­tru ani de bună calitate. Alerg­area e încadrată de alergări de condiţie şi record şi handicapuri, in care sa vor întruni numeroşi pattanţi PRONOSTICURI I. Pajiştea, Călţunaş. II. A­vio­neta, Bătălia. III. Barcelona, Dacia. IV. Ospăţ, Szalvator. V. Cozi­a. Potecuţa B. VI. Baltazar, Harnica. VII. Felix, Serenada. ECONOMICE-FINANCIARE 7 Mai 1946 S­URSA EFECTE OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE Consolidare 46; Refacerii 52; 51 3/4; 51 7/8; 54; Reg. 71 U; Ap. Na­ţională 52; R-ta 1933 67; Urbane Buc. 5% noi 52. ACŢIUNI OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE B-ca Nat. a României 55.000; 54.000; 55.000; 54.000; Banca Ro­mânească 4000: 3950 5900; Credi­tul Industrial 3300; Banca de Cre­dit Român 6000; Banca de Scont 4500; Astra Română 200000; 204000; Creditul Minier em. XII 6700; 6600; 6550­1 Creditul Minier em. XI 6500; Steaua Română 57 000; Concordia 35.000 ; Prahova 16.600; 16 500; I. R. D P. 7.100. 7000; Gaz Metan 13 200; 13.300; Mica 16.000 ; Letea 5400 ; 5500 ; 5500 ; 5450 ; 5500 ; Reşia neopt. 10.000 ; 9500; Reşiţa cpt. 6500; 6600; 6700; Telefoane 42.000; S . R. 5900; 5350; S. R. D. 28 000 28.500; Radio 4200; 4100 ; Nitrogen 9000; 9200; 9500; Locuințe Eftine 5200 ; 5150 ; 5200; 5250; Cartea Românească optate 7100 ; Cartea Românească pul 7100 ; Aur optate 2000; Clădirea Românească 18.000. CURSURI INFORMATICE SCRISURI PUNCTARE Expropriere 50; Consolidare 41 ; Reîntregire 69 ; Unificare 4 și la sută 58 ; înzestrare (mare) 891; 46 3/4; Urbane București 5 % 56 ; 47 3/4; Urbane Bucureşti 10“/­ 68 ; Rurale 40% 83; Rurale nepre­­schimbate 5 of„ 67; Rurale pre­schimbate 5% 73 ; Refacerea (Buc.) 48 jum. OBLIGAŢIUNI Judeţene 4g nv. 82; Judeţene 5% 87; Casa Rurala 7% 52; Locu­inţe eftina 5% 68; BANCAR» Banca Naţională a României 54.000; Banca de Credit Român 6000; Banca de Scont 4200; Banca Comerț Craiova 3300; Banca Ro­mână 3800; B-ca Corn Rom 1090; 800; B-ca Com. Ital şi Rom. 72o; B-ca Cerealiștilor 550; Banca Nouă a Moldovei 550 ; Banca Albina Si­biu 6oo; B-ca Urbană 16oo ; Ban­ca Vultur 3.500; Banca Ilfov 4.350; Banca Oituz 525; Banca Pambuliu 150; Banca Creditul Tâi’.l Pitești 000; B-ca .Central^ de Credit 650; •'’NJjt- 7*- A tttaafe *■ :■ »6 Banaa Marmorosch Blank 8500 ; Banca Poporului 500 PETROLIFERE Astra Română 204.000; Creditul Minier opt. 6400 ; emisiunea XI 6800; I. R D. P. 7000; Concordia 155.000; Prahova 14.000; Redevenţa 17.000; Steaua Română 87.000 ; Petrol Govora 4300; Petrol Block 6650. A­SIGURARI Dacia România 13.500; Generala 2700; Duma Vatra 680; Steaua României 900; Franco-Română 600; Naţionala 1250; Agricola Pondera 600; Asigurarea Roma­nească 1200. DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 25 500; Cartea Româ­nească 7100 ; Casa Rurală 8500 ; Aur optate Şi­ pui 2000; Credit Carbonifer 1500 ; Clădirea Româ­nească 18 000; Locuinţe Eftine opt şi pui 5850; Creditul Industrial 3300; Letea 5450; Zărneşti opt. 4200; Govora Călimăzieşti 5100; Ni­trogen 9400; Marile Hoteluri 20 000; S.TR. optate 5800 S. R D. 28 500;; Reşiţa neopt. 9500; opt. 6700; Te­lefoane 48.000; Nitrogen 5.800; Mica 16.Oft); Radio 4100; Leonida 800 ; Drajna 5800; Gaz Metan 13.500. Azi, primul bon din cartela nouă de pâine Szt. Miercuri 8 Mai lSd­R este valabil bonul nr. 1 (ambele jumă­tăţi) din cartela nouă pentru 300 grame pâine. Ne-au sosit 20 vagoane cu seminţe de sfeclă de zahăr Citim în „GRAIUL NOU”. La Galaţi şi Iaşi au sosit din U.R.S.S., 20 de vagoane cu se­minţe de sfeclă de zahăr. S-au luat măsuri ca această sămânţă să fie transportată şi urgent dis­tribuită agricultorilor români. Acest stoc de seminţe de sfeclă de zahăr va acoperi complet ne­voile însămânţărilor. 41a geest an. '•‘»dDffSjgyftg .'f«* t­ **■*•­ •'. VFV.

Next