Universul - Capitala, august 1947 (Anul 64, nr. 172-197)
1947-08-01 / nr. 172
anul al 63-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: MUNIVERSUL*1 S. A, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Taxa poștali Plătită In numirii conform aprobării Dir. Gle P. T. T. I nr. 24-464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23•» CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. ~ APROVIZIONAREA PIEŢELOR Belşugul pământului din annul acesta se reflectă viu în aspectul pe care l-a luat în ultimele zile piaţa noastră alimentară, unde sosirile de mărfuri sunt mai bogate şi mai variate, iar ritmul cumpărăturilor se arată mult mai animat decât era la deschiderea sezonului şi chiar înainte de ultimele ploi. Dacă în unele compartimente — aprovizionarea cu carne, peşte, lapte şi derivatele lor, sau cu grăsimi vegetale şi animale, cu mălai, făină, zahăr — lipsa se resimte încă, iar preţurile continuă să se menţină la niveluri ridicate, în schimb piaţa de zarzavaturi, legume şi fructe se prezintă azi în condiţiuni simţitor îmbunătăţite atât sub raportul cantităţii şi calităţii, cât şi sub raportul preţurilor. Canii vor intra în circuitul economic şi produsele făinoase şi când vor fi recoltate şi celelalte produse (porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr), care vor lărgi cercul posibilităţilor fboastre de aprovizionare şi în alte compartimente alimentare, va contribui, desigur, la o mai completă, o mai bună şi mai lesnicioasă alimentare a populaţiei. Pe lângă avantagiile imediate, aceste începuturi de îmbunătăţire, pe care le putem constata în condiţiunile pieţii alimentare, deschide în plus perspective şi mai îmbucurătoare pentru aprovizionările de toamnă şi de iarnă, al căror sezon se apropie. De aci şi grija autorităţilorde resort de a supraveghea cu atenţie desfăşurarea acestui proces de destindere a pieţii interne, ajutându-1 în evoluţia lui firească sau corectându-1 atunci când ar avea tendinţa să devieze de la făgaşul normal. In acest sens trebue să interpretăm înlesnirile acordate nu de mult posibilităţilor de aprovizionare individuală a consumatorilor direct de la locurile de producţie, pentru nevoile proprii de hrană, prin libertatea de cumpărare şi de transport a produselor alimentare în limitele unor cote rezonabile. In acelaş sens trebue să apreciem în fine, şi măsurile cuprinse în decizia ministerelor industriei şi comerţului, internelor şi finanţelor, apărute ori în „Monitorul Oficial”, privitor la extinderea aceloraşi înlesniri de circulaţie a produselor alimentare la producător şi la comerciantul detailist. In virtutea deciziei menţionate, comercianţii detailişti pot achiziţiona produsele alimentare direct de la producător, fie la locul de producţie,fie în perimetrele rezervate acestora în pieţele de desfacere în care comerciantul detailist îşi are sediul comercial. In ce priveşte preţurile cu care producătorul îşi poate vinde produsele în perimetrul destinat Iul din pieţele publice de desfacere, ele variază după cum vânzarea se face direct către consumator sau către negustorul detailist. In primul caz, preţurile sunt cele maximale prevăzute în Mercurialul zilei sau în ordonanţe, la vânzarea cu amănuntul; în al doilea caz, preţurile sunt cele liber convenite între producător şi comerciantul detailist. In localităţile balneo-climatice, preţurile maximale nu vor putea depăşi pe cele fixate pentru Bucureşti, iar în celelalte localităţi preţurile vor fi cu cel puţin 10% mai mici. Dar decizia de care ne ocupăm mai cuprinde o dispoziţie importantă: suspendarea încasării, la barieră, pentru produsele alimentare, a taxelor administrative şi de orice fel instituite, în folosul Camerelor de comerţ şi industrie, primăriilor sau oricăror autorităţi de stat, judeţ ori comună şi, totdeodată, desfiinţarea controlului asupra produselor alimentare pe tot parcursul dintre locul de producţie şi piaţa de desfacere. Prin aceste nouă descătuşeri acordate comerţului alimentar se dă satisfacţie unui vechiu şi stăruitor deziderat al negustorilor, formulat în repetate rânduri prin memorii şi delegaţiile organizaţiilor lor profesionale. Dar ceea ce am dori noi — peste satisfacţia subiectivă a celor interesaţi profesional — este, ca înlesnirile acordate să folosească în primul rând masselor consumatoare, ca avantagiile lor să se repercuteze, cu toată amploarea şi fără defecţiuni, în condiţiunile generale de aprovizionare a populaţiei. Publicul consumator are drept la această asigurare. Atât el, cât şi autoritatea tutelară au întâmpinat destule dezamăgiri până acum, pentru ca aşteptările lor să nu mai fie încă odată desminţite în practica lucrurilor. Nu trebue să uităm că orice îmbunătăţire a condiţiunilor pieţii înseamnă un pas înainte spre normalizarea şi stabilitatea economică, spre care trebue să tindem cu toţii, nu numai prin declaraţii şi legăminte platonice, dar şi prin fapta şi conduita noastră din fiecare moment. HAR. IONESCU INDIA CERE CONSILIULUI DE SECURITATE SA INTERVINĂ IN INDONEZIA Lake Success, 30 (Agerpres). — D. Bandit Nehru a înaintat Comsiliuluii de Securitate _ ONU, dim partea guvernului indian, următoarea plângere cu privire la sirculaiţia din Indonezia: ,Am onoarea, în nomeda guvernului Indiei, să atrag atenţia Consiliului de Securitate în comformititate cu art 35 (paragr 1) din Charta asupra situaţiei din Indonezia. ,,Im decursul ultimeior zile, forţele olandeze au deslămţuiit, fără să adiuită la cunoştinţă, o acţiune militară de mari proporţii împortaim ai poporului indonezian. Aceste atacuri au fost deslămţuitite fără nici o îmeupoştiinţare şi tocmai în timp ce delegaţia guvernului nepulblikei indoneziene se ■afla la Batavia penttru negociem cu autoriităţile olandeză în vederea punerii în aplicare a acordului „Liviggadjaiticherihon”. După părerea guvernului Indiei, această situaţie periclitează menţinerea păcii şi securităţii intervnnaţionale, care este consemnata prin art 84 din Charta Naţiunilor Unite. De aceea, guvernul Inda cereConsiliului de Securitatete măsurile iiehcesaire, în comtfruilmirata cu prevederile Chartai, pentru a se pune capăt situaţiei actuale creiaite în Indonezia. Guvernul Indiei îşi exprima speranţa că, avândui-se îin vedere urgenţa cazului, Consiliul de Securitate va lua în considerare cât mai repede posibil problema indoneziană”. ANGLIA ÎŞI MENŢINE OFERTA DE MEDIAŢIE Londra, 30 (Rador). — Guvernul britanic a suspendat toate proviziile, aprovizionările şi toate înlesnirile militare pentru autorităţile olandeze din Extremul Orient. ,__ a declarat d. Bevin, ministrul britanic de externe, într'un răspuns parlamentar. D. Bevin a răspuns deputatului laburist maior Bramall, care întrebase dacă poate să dea asigurări că nici un fel de material de război nu va fi dat guvernului olandez atâta vreme cât ostilităţile vor continua în Indonesia Deputatul laburist Hector Hughes a întrebat câţi soldaţi şi marinari olandezi sunt instruiţi în prezent în Anglia şi dacă vor fi luate măsuri pentru a se pune capăt acestui aranjament, în vederea încetării ostilităţilor din Indiile răsăritene olandeze. D. Bevin a răspuns : „Nu pot face acest lucru. Olanda a fost invadată de germani. Ne-am luat obligaţia solemnă să reechipăm şi să insfruim armata olandeză, care fusese distrusă. Cred că am dreptate să spun că guvernul olandez nu a făcut acest aranjament in vederea unui război cu Indonesia“. Fiind întrebat asupra ultimelor evenimente din Indonesia, d. Bavin a spus că informaţiunile oficiale sunt atât de puţine, încât este imposibil să se facă o idee clară asupra situaţiei. Ministrul de externe britanic a arătat apoi limpede că hotărirea desfiinţării oricărui ajutor militar include prohibirea aprovizionărilor cu materiale din Singapore şi teritoriile britanice din Extremul Orient, ca şi instrucţia unor soldaţi în acea regiune. Răspunzând altor întrebări, d. Bevin a spus că nu a fost nici o cerere olandeză pentru o mediere britanică în Indonesia. In prezent se duc negocieri cu guvernele interesate, inclusiv Statele Unite, în vederea unei acţiuni, dar nu se poate face încă nici o declaraţie. Guvernul olandez a acceptat în principiu propunerea britanică de a se ..trimite ajutor medical forţelor Indonesiene. Instrucţiuni în acest sens au fost trimise de Haga forţelor olandeze din Indonesia. Ca răspuns la alte întrebări, d. Bevin a arătat că oferta britanică de mediaţie rămâne valabilă. Deasemeni, d. Bevin a spus că n-ar fi greu să refere această chestiune O. N. U.-lui şi în acelaş timp să menţină şi oferta de mediaţie. India şi Australia au referit acest cat O. N. U.-lui. Când d. Eden, şef-adjunct al opoziţiei, a întrebat dacă oferta d-lui Bevin este deschisă şi rămâne deschisă, ministrul de externe britanic a răspuns : „Oferta este deschisă şi rămâne deschisă“. INDONEZIENII CONTRAATACA VIOLENT Haga, 30 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite: După ştiri primite din Indonezia, înaintarea coloanelor de tancuri olandeze a fost întreruptă pretutindeni. Pe numeroase fronturi din Java şi Sumatra ,indonezienii atacă trupele olandeze. Lupte deosebit de violente s-au dat în zona Semarang. Trupe republicane atacă poziţiile olandeze din zona Mogiokerto. Republicanii au ocupat mai multe localităţi în apropiere de Bandoeng. In apropiere de Sukabumi, republicanii opun o rezistenţă îndârjită şi trec la contraatac. Trupe indoneziene continuă să dea atacuri în spatele trupelor olandeze in regiunea Batavia. Alte trupe indoneziene desfășoară o vie activitate în sectorul Medang, iar in regiunea Padang ele au ocupat mai multe localități. America şi conferinţa adjuncţilor de la Londra Washington, 30 (Rador). — Marţi seara s-a anunţat oficial că departamentul de stat a redactat un răspuns afirmativ la invitaţia britanică de participare la conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe din Octombrie de la Londra. Un purtător de cuvânt a declarat că răspunsul nu a fost încă aprobat definitiv. El va fi trimiis în scurtă vreme la Londra. Modificarea regimului pentru circulaţia produselor alimentare Desfiinţarea barierelor Dispoziţiile deciziei privitoare la înfiinţarea comisiunilor locale pentru organizarea pieţelor de desfacere a produselor alimentare, se modifică şi se completează astfel: Comercianţii detailişti, pot achiziţiona produse alimentare direct de la producător, fie la locul de producţie, fie în perimetrele rezervate acestora din pieţele de desfacere în care comercianţii detailişti respectiv îşi au sediul comercial. Preţurile maximale cu care producătorii îşi pot vinde produsul.C— «arSmnifalXIIPcfî(Tamn 1/lft* acic »ix pv* cjv — —din pieţele publice de desfacere sunt: a) Când vând direct consumatorilor, preţurile de vânzare cu amănuntul prevăzute în mercuriarul zilei respective sau în ordonanţă; b) Când vând comercianţilor detailişti, preţurile liber convenite cu aceştia. In Bucureşti preţurile maximale pentru produsele alimentare sunt cele stabilite de comisiunea înfiinţată pentru fixarea preţurilor la Municipiul Bucureşti şi publicate în Mercurialul din ziua în care, se face vânzarea. In localităţile balneoclimaterice, preţurile maximale pentru aceleaşi produse nu vor putea depăşi pe cele fixate pentru Bucureşti. In celelalte localităţi, preţurile maximale pentru aceleaşi produse vor fi cel puţin cu 10% mai mici decât cele fixate pentru Bucureşti. Pentru produsele alimentare se suspendă încasarea la barieră a taxelor de orice fel, instituite în folosul Camerelor de comerţ şi Industrie, primăriilor sau oricăror autorităţi de Stat, judeţ sau comună şi se desfiinţează, pe tot parcursul dintre locul producţiei şi piaţa de desfacere, controlul asupra produselor alimentare. Autorităţile administrative competente potrivit legii administrative, sunt autorizate să stabilească şi să încaseze taxe speciale pentru exercitarea comerţului ambulant. ■PASUL CONSILIULUI DE SECURITATE Lake Success, 80 (Radar). — Viitoarea acţiune în arma veto-ului Uniunii Sovietelor faţă de propunerea nord-americană de a se înfiinţa o comisie permanentă a ONU-lui în Balcani, a rămas neprecizată după ce reuniunea Consiliului de Securitate fixată pentru Miercuri seara a fost amânată pe joi. Şedinţa a fost amânată la cererea Statelor Unite pentru a se da posibilitate d-lui Herschel Johnson, delegatul nord-american, să consulte departamentul de stat. D. Herschel Johnson a Plecat în zorii zilei de Miercuri la Washington pentru a conferi cu d. Robert A. Lovett, subsecretar de stat la departamentul de stat, şi cu alţi funcţionari superiori ai deparamentului de stat. Se aştepta să se producă această amânare întrucât şi ceilalţi delegaţi doresc să consulte guvernul lor în legătură cu noua situaţie ivită în urma veto-ului sovietic. Cei doi sergenţi britanici din Palestina răpiţi de Irgun au fost spânzuraţi ca represalii Ierusalim, 30 (Rador). — Cei doi sergenţi britanici, răpiţi de Irgun, au fost spânzuraţi ca represalii pentru executarea celor trei terorişti în cursul zilei de Marţi. Ierusalim, 30 (Rador). — Contrar unor informaţiuni precedente, corpurile celor doi sergenţi britanici, spânzuraţi deIrgun, nu au fost încă găsite. Eroarea s’a datorat unei informaţiuni dată de Irgun presei şi arătând locul în care execuţia ar fi avut loc. Cercetările continuă cu febrilitate, dar până acum fără nici un rezultat. DECLARABLE D LiJl CREECH JONES Londra, 30 (Rador).—D. Creech Jones, ministrul coloniilor, a declarat în Camera Comunelor că ,,nu poate da nicio informaţiune oficială în privinţa faptului că cei doi sergenţi britanici răpiţi la Nathamya, la 12 iulie, şi cam potrivit celor comunicate de organizaţia teroristă evreească ,Irgun Zvai Leumi“, ar fi fost spânzuraţi ca pedeapsă pentru faptul că şi cei trei terorişti evrei, condamnaţi la moarte pentru că au luat parte la atacul în massă de la închisoarea din Acre în luna Mai, au fost spânzuraţi de autorităţile palestiniene“. „Acest fapt este luat în considrare şi i se dă cea mai mare şi imperativă atenţiune, atât de guvernul britanic cât şi de autorităţile din Palestina”- a terminat de Jones. ★ Londra, 30 (Rador). — „Spânzurarea celor doi sergenţi britanici este o crimă care revoltă conştiinţalumii civilizate. Asociaţia anglo-evreiască este uluită de această crimă ruşinoasă“, a declarat un purtător de cuvânt ale acestei organizaţii.* Londra, 30 (Rador). — Biroul din Londra al Agenţiei Evreeşti a publicat Miercuri o declaraţie prin, care îşi exprimă indignarea faţă de spânzurarea de către Irgun a celor doi sergenţi britanici. Declaraţia ..condamnă aceste acte de terorism, care sunt adevărate crime împotriva umanităţii şi împotriva poporului evreu. Teroriştii au acţionat neţinând seamă de hotărirea consiliului naţional evreesc din Palestina şi de sentimentele populaţiei civile evreeşti şi ale Haganei, care au dorit salvarea celor doi subofiţeri englezi“. Comunicatul adaugă că Agenţia Evreească împărtăşeşte durerea simţită de rudele celor doi tineri. + Ierusalim, 30 (Rador). — Forţele armate şi poliţia, au continuat investigaţii în jurul localităţii Nathanya, fără să reuşească aacoperi vreo urmă în privinţa sergenţilor Clifford Martin şi Melvyn Price, ostateci deţinuţi de teroriştii Evrei, şi pe care organizaţia „Irgun Zvai Leumi“ pretinde că i-a executat. Cartierul general al poliţiei britanice a anunţat că organizaţia „Irgun Zvai Leumi” menţionează într’un comunicat dat la Tel-Aviv că a executat pe cei doi sergenţi britanici, răpiţi din Nathanya, acum 8 zile. Acest comunicat n’a fost confirmat oficial. DECLARAŢIILE D-LUI TOGLIATTI IN ADUNAREA CONSTITUANTĂ ITALIANĂ ROMA 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei France Presse, anunţă că partidul comunist italian se opune ratificării tratatului de pace cu Italia mai înainte ca el să fi fost ratificat de Uniunea Sovietelor. D. Pailmiro Togliatti, fruntaşul comunist italian, a făcut această declaraţie în cursul desbaterilor în legătură cu ratificarea tratatului în şedinţa de Marţi a Adunării Constituante. Şeful partidului comunist italian a făcut cu acest prilej procesul politicii externe şi al faptelor care s’au succedat regimului fascist declarând între altele: „Politica noastră externă a fost partizană. Epoca cea mai Inteligentă a politicii noastre externe a fost sub mareşalul Badoglio când acesta a obţinut la Brindisi recunoaşterea guvernului său de către Uniunea Sovietelor”. CARNETUL NOSTRU BARBU LĂUTARUL“ 55 Nu-i vorba, după cum s-ar putea bănui, despre vestitul trubadur al cântecului românesc, Barbu Lăutarul, în care Dumnezeu sălăşluise lumina înaripată a cântului pe strune şi care a uimit, prin virtuozitatea lui, pe marele Liszt, cu prilejul vizitei acestuia la Iaşi. Voim însă ca să menţionăm aici o ispravă de toată lauda a urmaşilor acestui rapsod, săvârşită de sindicatul artiştilor instrumentişti bucureşteni şi anume: înfiinţarea orchestrei populare ,,Barbu Lăutarul”. Dacă ne aducem bine aminte, o asemeneaorchestră populară fusese iniţiată ceva mai de mult de regretatul Petrică Moţoi, împreună cu alţi poeţi ai arcuşului. Nu ştim, însă dacă această orchestră a luat fiinţă şi nici nu ne amintim, în cazul când gândul acesta ar fi fost adus la îndeplinire, să fi activat întrium fel sau altul. In orice caz însă, aceasta nu ştirbeşte nimic din frumuseţea iniţiativei luate şi pusă cu atâta suflet în practică. Am ascultat doar de câteva ori această orchestră în programările societăţii de radiodifuziune. Şi — fără nici un ocol — ne-a entuziasmat. Nu-i nici un fel de exagerare în această afirmaţiune. Dimpotrivă, consemnăm totul la stricta valoare artistică a acestui ansamblu. Cântecul românesc îşi găseşte o dreaptă şi binemeritată răsplată în strădania mai mult decât meritorie a sindicatului ar. UWr j"IH*UU. de ce n’am spune-o cu fruntea sus şi fără nici un pic de îngâmfare — cântecul nostru popular merită ceva mai mult decât să fie doar prezent în cârciumi cu „mititei” şi „fleici”, printre ţăcănituri de farfurii şi vociferări de chelneri şi petrecăreţi. Cântecul popular reprezintă o parte din sufletul acestui neam, pe o comoară pe care ne-au trasmis-o generaţiile care s’au dus spre cele de dimolo de pământesc, e aur rupt din simţirea cea mai pură a specificului nostru. E un bun naţional pe care trebuie să-l chivernisim, aşa după cum ne chivernisim credinţa şi tradiţiile cele irume. Horele noastre, baladele noastre, doinele noastre, jocurile, toate oglindesc concepţia de viaţă a poporului. Ele sunt ale poporului întreg, nimeni nu poate să le revendice sub nici o formă, ele sunt ale celor mulţi, în mijlocul cărora au luat naştere, au înflorit şi s’au păstrat până la noi. Este timpul — credem — să le smulgem din nepăsarea de până acum, să le ridicăm şi să le dăm importanţa cuvenită. Să le aşezăm cu sfinţenie în tezaurul artistic al României, la loc de cinste. Ele sunt generatoare permanente de frumos şi înălţare sufletească. Să amintim doar în treacăt ceeace genialul George Enescu a realizat din melodiile noastre populare în celebrele sale rapsodii care au înconjurat pământul. De aceea socotim că închegarea orchestrei populare „Barbu Lăutarul” constituie un punct de onoare pentru cei care au iniţiat-o. Cei în drept au datoria s’o ajute, fiindcă e un început serios pentru reabilitarea cântecului popular şi pentru repunerea lui în drepturile sale fireşti. Şi mai socotim că activitatea acestei orchestre n’ar trebui să se li wiffliVA 7* —n. HUf ovu-vci FCNC radiodifuzate, ci să dea concerte cu public, să coboare în sânul maselor. Mai nădăjduim că această orchestră va pleca şi peste hotare unde, realmente, ne-ar face o bună propagandă. În tot cazul, orchestra „Barbu Lăutarul” e pe linia marelui său înaintaş şi ne dovedeşte că această linie, continuată prin Ciolacu şi Grigoraş Dinicu, e în mâini pline de nădejdi. , DAN BALTEANU * 5000 LEI 177 Vineri 1 August 194716 PAGINI apare sub conducerea UNUI COMITET DE direcție . ORAŞE ARDELENE Parcul din centrul oraşului Făgăraş PREŢUL PÂINII $! AL FAUNEI INTEGRALE Pentru salariaţi diferenţele vor fi plătite de stat sau de întreprinderi Ministerul industriei şi co- merţului şi ministerul finanţelor comunică: In conformitate cu decizia ministerului industriei şi comerţului nr. 1292/947, cu începere de la 1 August 1947 făina integrală de grâu extracţie de grâu 90% se va vindela mori la preţul de lei 77.500 kgr. netto, loco moară, inclusiv toate taxele şi impozitele legale. Pâinea se va vinde cu următoarele preţuri: Lei 64.00 kgr- la brutării; lei 66.000 kgr. la chioşcuri sau alte centre de desfacere. In aplicarea acestei deriziuni şi până la nouii dispoziţiuni statul pentru salariaţii publici, pensionarii publici şi I.O.V.R., etc., şi întreprinderile particulare de orice fel pentru membrii economatelor lor vor suporta diferenţa de preţ între preţul actual al pâinii de 20 000 lei kgr. şi cel arătat mai sus, atât pentru raţiile stabilite de către ministerul industriei şi comerţului, cât şi pentru suplimentele de raţii. De asemenea, vor suporta şi diferenţa de preţ la mălai, între preţul actual de 20.000 lei kgr. şi cel de revenire ce se va stabili ulterior, întreprinderile particulare de orice fel sunt obligate să avanseze săptămânal şi începând de la 1 August 1947, sumele necesare corespunzătoare diferenţei de preţ, pentru ca salariaţii să poată cumpăra pâinea de la centrele de distribuţie la preţul arătat mai sus. DISTRIBUIREA ÎNCEPE MÂINE VINERI Distribuirea pâinii prin brutării şi centrele indicate, începe Vineri, cu bonul nr. 1 din carteia 1947 şi anume câte 250 gr. de fiecare bon. Tot de Vineri se vor distribui şi suplimentele pentru toţi membrii ecorromatelor şi celorlalte colective. Pentru salariaţii care prestează munci grele, raţia suplimentară va fi de 250 gr. iar pentru ceilalţi 100 gr. zilnic. NORMELE DE DISTRIBUIREA PÂINII IN CAPITALA Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul de control al pâinii, comunică următoarele: Toţi cetăţenii care posedă cartela individuală de pâine 1917„ şi care sunt înscrişi la centrele de distribuire a pâinii publicate anterior vor primi cu începere flota 1 August a. c., 250 gr. pâine. .Vor prezenta numai tichetul alb fl bonul nr. 1 de cartelă. Sub nici un motiv nu va prezenta cartela. Distribuitorii care vor pretinde prezentarea cartelei, vor fi imediat arestaţi şi deferiţi instanţei lor de sabotaj care-i va judeca în stare de arest. Pâinea se va distribui între orele 6—11 şi 16—20. Responsabilii centrelor care v®ţ avea magazinele închise între orei® specificate mai sus, vor fi aspru sancţionaţi. Pâinea se va vinde cu următoarele preţuri: lei 16.000 raţia de 250 gr. la brutării şi lei 16.500 la centrele de distribuire. BAZELE ACORDULUI INDUSTRIAL DINTRE U. R. S. S. §1 JUGOSLAVIA Belgrad, 30 (Rador). — Agenţia TANJUG transmite următorul comunicat : in virtutea hotârîrii de a se desvolta o strânsă colaborare economică între cele două ţări prietene - holere luată la 10 Iunie 1946, cu prilejul negocierilor duse între Preşedintele Consiliului de miniştri al Uniunii Sovietice Stalin, ministrul de externe Molotov, ministrul comerţului exterior Mikoyan, de o parte şi delegaţia guvernului iugoslav în frunte cu preşedintele guven,IL“ Republice Populare Iugoslave mareşalul Tito de altă parte — şi în urma cererii guvernului iugoslav referitoare la planul de îndustrialiizare a Iugoslavei, guvernul sovietic a hotărît să acorde un ajutor guvernului iugoslav pentru construirea unor întreprinderi industriale complecte şi să-i dea în acest scop ajutorul tehnic necesar. _ ,, De aceea, In ziua de 9 Iulie a anului curent, a fost încheiat acordul referitor la livrarea pe credit, din partea Uniunii Sovietice, către Iugoslavia, a instalaţiilor industriale şi materialelor necesare pentru construirea unor întreprinderi complecte de metalurgie neagră şi neferoasă, a industriei de petrol şi produse chimice şi a altor instalaţii şi utilaje pentru producţia cărbunelui în Iugoslavia. Acordul se referă şi la ajutorul tehnic, pe care guvernul Uniunii Sovietice consimte să-l dea Republicei Populare Iugoslave pentru construirea întreprinderilor de mai sus. Livrarea utilajului şi materialului începe în 1948. Timp de şapte ani, cu începere din 1950, Iugoslavia va trebui să îndeplinească o parte din obligaţiile sale prin livrări de produse miniere şi alte articole, sau prin plăţi in monedă liber convertită, cum prevede acordul. Negocierile au decurs într’o atmosferă de cordialitate şi înţelegere mutuală. Guvernul sovietic, înţelegând nevoile Iugoslaviei pentru realizarea planului de industralizare, dă un ajutor efectiv la desvoltarea independentă de mai târziu a economieiiugoslave şi la consolidarea Independenţei naţionale şi economice a Iugoslaviei. Acordurile semnate Intre cele doua guverne prietene şi realizarea lor reprezintă consecinţa logică a luptei comune duse de popoarele Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei pentru independenţa lor în cursul ultimului război. Acum, în perioada de după război, aceste acorduri sunt dovada strângerii legăturilor mutuale de colaborare politică şi economică între cele două ţări şi pot servi şi altora ca exemplu de colaborare care apropia popoarele între ele. Anglia va evacua in Februarie viitor zona engleză de ocupaţie din Germania Londra, 30 (Rador). — se află că d. Attlee a anunţat în cursul reuniunii grupului parlamentar laburist că pentru a se reduce cheltuelile militare grosul sunatei britanice vă evacua în Februarie 1948 zonă de ocupaţie engleză din Germania. CRIZA ECONOMICĂ PROVOACĂ INTENSE DISCUŢII IN ANGLIA Declaraţiile primului ministru d. Clement Attlee Londra, 30 (Rador). — D. Clement Attlee, primul ministru al Marii Britanii, a întrunit Miercuri grupul parlamentar laburist din Camera Comunelor, în cadrul unei ,,Conferinţe a crizei economice“, şi le-a promis că nu va efectua nici o reducere în efectivul forţelor britanice,in cadrul măsurilor drastice ce vor fi luate pentru obţinerea de economii, arătând în acelaş timp că nu va face nici o încercare de a forma o coaliţie guvernamentală, pentru înlăturarea crizei, cu partidul conservator. Potrivit unor ştiri neoficiale, dar obţinute din surse autorizate, d. Clement Attlee a dat asigurări jAnmunn —t JivPInliitrA /»XISI A III, IVUliaxcuuiuuwrv, vi* **u* --cercat să negocieze o formulă de coaliţie cu conservatorii din opoziţie, fie în mod direct, sau sub forma unui comitet format din toate partidele, pentru stabilirea de măsuri efective, menite a soluţiona problemele legate de criza economică. D. Attlee nu a mers mai departe pentru a da amănunte asupra reducerilor proectate şi a economiilor care vor servi pentru a realiza obiectivul propus, deoarece aceasta probabil se va face în cadrul desbaterii de săptămâna viitoare din Camera Comunelor. Aceste asigurări formale au avut darul să restabilească complect unitatea partidului, afectată prin nehotărîrea aparentă din ultimele săptămâni, raliind la politica guvernului atât sprijinul „rebelilor“ din ramura de stânga cât şi pe ,,loialiştii tradiţionalişti“. Asigurările d-lui Attlee au înlăturat deasemenea discutarea unei eventuale schimbări de personalităţi în conducere sau vreo remaniere a cabinetului, desbaterea fiind preocupată în întregime cu stabilirea unei politici economice, după cum se preconizează din sursele cele mai autorizate. Parlamentarii laburişti cari au participat la această conferinţă ce a durat 2 ore şi jumătate, au păstrat secretul absolut asupra caracteristicilor politicei viitoare a d-lui Attlee — dar n’au ascuns faptul că ei au ieşit dele aceste desbateri mult mai lămuriţi decât erau înainte. Sat. NOTE Iată o soluţie fericită! Fie-mi îngăduit să povestesc un fapt care, — deşi mărunt în apetenţă şi cu caracter personal, — mi-am dat serios de gândit. Plecam ■ acasă zilele trecute, de la redacţie, către era 2da, ducând în câteva pachete,tare prost făcuite ele mine (personal), nişte ceapă, măriai, şi ceva carne dela economat. Fireşte, eram ,,un fericit”. Insă, mai ales pe zăpuşala acelei ore, pachetele erau prea grelei pentru mine, om nepractic şi a cărui forţă m’a stat niciodată în muşchi... Căutam un om să-mi ajute să duc povara, — Şi contra a 2o.ooo lei, am găsit doi omuleţi, desculţi şi în capul gol, fiecare având 12-14 ani Unul din ei ducea subsoarăi un pachet învelit într’un jurnal* Mi-au luat cu schimbul pachetele mele şi, mergând, am stat da vorbă. Nu sunt un ursuz, aşa căi cei doi desculţi — amândoi olteni* — mi-au încredinţat un secret al lor: II. pachet, aveau 15oo ţigării, Şi 80 de cutii de chibrituri, pa cari le duceau la o bodegă. La cumpăraseră, fără cartelă, — câta doua-trei pachete sau câte o cutie, alergând din debit în debit*, şi acum le vindeau la bodegă câs, când câte 5oo lei detf^ă șî Cât© 3000 T©î f!« nnrHo *1» .lil_* . turl. (Chelnerul,' Ta‘" rtodSTtaW trebuia să aibă fl el partea lui de câștig, dela clienți). , vă rog i5oo cu Ooo, sf 80 cu Sooc, aduna« ufand0UătJtotelurl 51 vedeti ce rea»uzau aceşti mici „juveți” cari,*k mi-au spus-o chiar ei, — fac e2 tămâră°p€riatie de tre! 071 «Ml Comparaţi venitul lor cu aMat venituri şi spuneţi dacă mi e%?3 soluţie fericită“. ® agis .aux amateurs I •-H -M. NEGRtf |'›