Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)
1950-01-13 / nr. 9
Amir al 67-l©a Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov TH) ADEVĂRATUL EMINESCU Când a murit Lev Tolstoi, marele Lente, analizându-i opera, scoţându-i în relief atât meritele cât şi contrazicerile, spunea: „A murit Tolstoi şi Rusia prerevoluţionară, a cărei slăbiciune şi neputinţă s’au oglindit în filosofie şi a fost zugrăvită în opera genialului artist, a rămas şi ea în trecut. Dar în moştenirea lui există şi ceea ce n’a alunecat spre trecut, ceea ce aparţine viitorului. Această moştenire o preia» asupra acestei moşteniri lucrează proletariatul rus”. Şi tot atunci, în acelaş text, care datează din anul 1910, Lenin spunea: „Chiar şi în Rusia, artistul Tolstoi este cunoscut doar unei neînsemnate minorităţi. Pontm ca marile sale opere să devină într’adevăr bunul tuturor, este nevoie de o luptă împotriva ordinei sociale care a condamnat milioane şi zeci de milioane de oameni la întuneric, la asuprire, la muncă silnică şi mizerie, este necesară o răsturnare socialistă”. Intr’adevăr, pentru ca marii gânditori, marii scriitori ca Tolstoi şi alţii, să devină în tot ce au mai înaintat, mai valoros, un bun al masselor, a fost nevoie ca moştenirea operei lor să fie preluată de proletariat, cea mai înaintată forţă socială. De proletariat, forţa hărăzită să sfarme orânduirea socială nedreaptă. Şi în uriaşa ţară a lui Lenin şi Stalin aşa a fost! Odată cu lanţurile exploatării au fost sfărâmate şi lacătele care închideau poporului muncitor din acea ţară porţile în dosul cărora stăteau înceţoşate gândiri, şi cultura. Iar Partidul Bolşevic, partidul lui Lenin şi Stalin, având marxismul drept ideologie, a ştiut pe de o parte să pună bazele unei culturi noi, unei culturi socialiste în conţinut şi naţională în formă, iar pe de altă parte să-şi însuşească şi să prelucreze tot ce era mai de preţ în dezvoltarea de mai bine de două mii de ani a gândirii şi a culturii umane. Regimul nostru de democraţie populară, regim al poporului, se călăuzeşte după luminosul exemplu, după strălucita experienţă, a marii noastre vecine şi prietene. Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare din Republica noastră Populară, sprijină şi îndrumează toate mlădiţele noii noastre culturi, cultură potrivită cu realităţile şi aspiraţiile noastre de acum, dar în acelaş timp se preocupă în permanenţă de prelucrarea critică şî însuşirea a totce este mai valoros din trecutul nostru. In acesta operă minunată, plină de patriotism, tinzând să dea poporului nostru muncitor toate pietrele nestemate care ani nenumăraţi au stat acoperite de glodul în care te îngropaseră regimurile de exploatare, o parte importantă revine acţiunii de reconsiderare a scriitorilor, a poeţilor noştri. Şi printre aceşti scriitori, printre aceşti poeţi, este unul, a cărui reconsiderare, a cărui scoatere la lumină în tot ce a avut mai bun, adică exact în tot ce a fost cel mai mult ascuns sau falsificat, este deosebit de scumpă poporului nostru. E vorba de Eminescu. Marele poet, de la a cărui naştere se împlinesc peste câteva zile 100 de ani, este, după cum se ştie, unul din cei mai iubiţi ai poporului nostru. Dar, poporul nostru nu a avut până în zilele noastre posibilitatea nici de a se bucura din plin de opera poetului, nici de a-și putea face o idee justă despre această operă. Ba mai mult decât atât. Poporu- Saşa Georgisseu (Continuare in pag. 2-a) BHBRHnmunBţSffiSBKSSS éPAmm 4 lei pl&tMt'tgi fflBMcrar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. Nr. 2®.064/aS$, CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 «CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI » 3.30.10. ANIVERSAREA A PATRU ANI DEA PROCLAMAREA REPUBLIC! POPULARE ALBANIA S’at împliniteri, 11 Ianuarie, 4 ani del® proclamarea Republicii Populare Albania. Sau împlinit 4 ani de când jwiperul muncitor din această ţari a păşit cu fermitate pe un drum nou de construire a unei vieţi noi, libere şi prospere. Secole de-a rândul poporul albanez a avut de înfruntat teroarea deslǎntuita de cotropitorii otomani, apoi de cei fascişti. In tot acest timp poporul albanez a fost ţinut iar'o stare de înapoiere şi mizerie cruntă Fasciştii lui Hitler şiMussolini au ucis mii şi mii de patrioţi albanezi. Au fost distruse şcoli, au fost aruncate in aer poduri, au fost trecuţi prin foc şi sabie fiii cei mai buni ai poporului albanez, împotriva atrocităţilor fasciste. Partidul Comunist Albanez, de sub conducerea generalului Enver Hodja, a mobilizat întregul popor muncitor, care s’a ridicat, cu mult curaj şi spirit de sacrifici, în lupta contră barbarilor fascişti. Datorită înaintării glorioaselor Armate Sovietice, care dădeau loviturile de graţie hoardelor fasciste, Armata Albaneză de Eliberare Vatamală a reuşit să alunge de pe teritoriul Albaniei pe cotropitori. Poporul albanez, odată eliberat din lanţurile robiei fasciste, a început munca paşnică de construcţie a unei economii planificate şi prospere. Au fost grele moştenirile lăsate de ocupanţii fascişti. Situaţia economică era dezastruoasă, industria aproape inexistentă, agricultura se făcea cu unelte primitive, peste 80; la sută din populaţie era artalfa, beta. Dar toate aceste moşteniri dezastruoase au început să fie înlăturate datorită muncii constructive de refacere la care a pornit cu ei; mult elan bravul popor albanez. Tot aşa cum, datorită Armatei Sovietice, Albania a fost eliberată, la reconstrucţia ţării se efectuiază in Ii mod rapid datorită ajutorului dat poporului albanez de către Uniunea Sovietică. O viaţă nouă a început pentru poporul albanez, o viaţă de muncă şi luptă pentru crearea unui viitor fericit. In Republica Populară Albania I poporul muncitor poate să înveţe şi I să-şi lumineze mintea, îndepărtând I analfabetismul şi întunericul, in care fusese cufundat în trecut. Pentru refacerea şi consolidarea economiei din R. P. Albania, poporul albanez și-a întocmit încă din anul 1947 primul plan economic de stat. După al doilea plan economic pe anul 1948, poporul albanez a în(Continuiare în pag. 2*&) General de Armata ENVER HODGEA I *5K*i?wji»Bsaat»*aii» zjKSiissat AUis.Mi W’i« UUiUIMHHWJ'Mhi Ua» SÂMBĂTĂ, 14 IANUARIE, 100 DE ANI EOA NAŞTEREA LUI MIHAIL EMINESCU Cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naşterea lui Mihail Eminescu, (15 ianuarie 1950), Academia Republicii Populare Române va comemora pe marele poet în şedinţă publică solemnă. Sâmbătă 14 Ianuarie, orele 17. Se vor rosti următoarele cuvântări comemorative : — Acad. Mihail Sadoveanu. „Motive populare în poezia lui Mihail Eminescu”; — Acad. A. Tonta. ..Lui Eminescu”; ■— Acad. Barbu Lăzăreanu: Eminescu, om al cărţii“. Participarea la şedinţă cu invitaţii. (Agerpres). Vineri 13 ianuarie se va face pelerinajul la mormântul lui Eminescu în cadrul programului organizat de Comitetul Naţional Jubiliar pentru comemorarea centenarului naşterii lui Mihail Eminescu. Vineri 13 crt., se va face un pelerinaj la mormântul de la Cimitirul Bellu al marelui poet. ACADEMIA R.P.R. VA COMEMORA PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ Minscul trăeşte din nou viaţă clocotitoare de oraş mare. în fiecare zi, sute de oameni sosesc în Minsc, venind din diferite oraşe ale U.R.S.S. La dispoziţia lor sunt noui şi confortabile hoteluri. In clişeu se vede unul din nouile hoteluri din Minsc ” /y— , ,i.j».» ni L.i,............ ,T ,■ -n-ITi 1JT.VT SEMNAREA ACORDULUI COMERCIAL VIIE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ §1 REPUBLICA POPULARĂ UNCIA In urma tratativelor dintre reprezentanţii guvernelor Republicii Populare Române şi ai Republicii Populare Ungare, s’a’ semnat la Bucureşti în ziua de 11 Ianuarie acordul privind schimbul de mărfuri şi de plăţi pe anul 1950. Negocierile au decurs într’o atmosferă cordială, în spiritul prieteniei ce există între cele două ţări de democraţie populară. Noul acord care prevede lărgirea considerabilă a schimburilor de mărfuri dintre cele două ţări, contribuie în mare măsură la întărirea continuă a legăturilor economice româno - maure. .Republica Populară Română va livra produse forestiere, petrolifere, produse chimice, foidustriale, furaje şi altele, iar Republica Populară Ungară va livra utilaj industrial, maşini unelte, ţevărie, laminate, instalaţii, articole electrotehnice, chimicale şi altele. La semnarea acordului au luat parte d-nii Gogu Rădulescu, ministru adjunct la Ministerul Comerţului Exterior, Eugen Szeli, ministru R. P. Ungare la Bucureşti, membrii celor două delegaţii care au tratat noul acord şi funcţionarii superiori ai Ministerului Comerţului Exterior. Cu acest prilej au rostit cuvântări d-nii: Paul Donath, directorul relaţiilor din Ministerul Comerţului Exterior şi Ladislau Sipos, şeful delegaţiei ungare, subliniind importanţa, noului acord pentru desvoltarea relațiilor economice dintre Republica Populară Română și Republica Populară Ungară. (Agerpres). ir.A?A?JA A im CAMINE STUDENŢEŞTI IA IAŞI Ministerul învăţământului public iobrat Comitetului de asistenţă tudenţească din Iaşi fondurile resare amenajerii a trei cămine uîenţeşti. A fost comandat mobilierul nece sar şî s’au achiziţionat materia■e de construcţie pentru repararea căminelor. De curând, a fost pus la dispoziţia studenţilor căminul ,,1, Mai” şi peste câteva zile vor fi date în folosinţă şi căminele „21 Decembrie” din str. Kogâlniceanu şi „Nicolae Bălcescu” din str. Sf. Andrei. De curând au fost amenajate şi date în folosinţa membrilor Sinditului şi tineretului din Reşiţa două noui săli de sport, una pentru tineretul sportiv de la întreprinderile edilitare şi cealaltă pentru elevii Şcolii Tehnice Siderurgice. Tinetrii muncitori şi elevii acestei şcoli au contribuit prin muncă voluntară la amenajarea acestor săli. 'A3AVA??A SANîIARA ORGANIZATA UE PROVIZORIU TULCIA Urmărind o tot mai bună asisită medicală oamenilor muncii, comitelul Provizoriu al judeţului Tulcea, a organizat o caravană sanitara , înzestrată cu aparat Roentgen şi instrumente necesare contaţîilor şi analizelor. Caravana o deplasează la diferite unităţi deluncă, pentru a face analize şi raDin iniţiativa organizaţiei de partid, au fost înfiinţate două câine culturale în cătunele Solocmai Ocna de Sus, fiecare dintre ele f dind 230-250 locuitori, dioscopii şi a da consultaţii chiar pe locul de producţie. Caravana şi-a început activitatea în luna Decembrie la mina Altân- Tape unde a executat 107 radioscopii, 97 analize şi nenumărate consultaţii pentru mineri şi familiile lor, laboratoarele şi sala de consultaţii fiind instalate în încăperile administraţiei minei. Graţie acestor localuri abia terminate, nivelul cultural al locuitorilor din aceste cătune îndepărtate va fi simţitor ridicat.va După reorganizare, cooperativa din Recaş-Timiş numără peste 4000 cooperatori. Numărul membrilor, ţărani săraci şi mijlocaşi, a crescut cu 245, iar fondul social s’a ridicat la 2.800.000 Iei. Cooperativa are sucursale îa îzvinlanova, Herneacova şî Petrovasiîo. In cursul lunii Noembrie, au fost valorificate următoarele produse ţăAcum câteva zile a fost înfiinţată în oraşul Sighet o creşă de cartier cu 40 paturi, pentru copiii salariaţilor din întreprinderile şi institu- CAMIMUL CULTURAL DIN CONSTANŢA ARE APA Căminul cultural „Gh. Vasîlichi" din comuna Ion Corvin-Constanţa a pus în funcţiune un aparat de proiecţie cinematografică, donat de minister. Construirea cabinei şi lucrările de instalare au fost executate de către ţăranii muncitori din local Brăneşti: 300.900 kgr. cartofi, 1.500.000 kgr. fasole, 238.000 kgr. varză, 9000 kgr. ceapă, 7000 kgr. zarzavat, 13.000 kgr. fructe, 5.660 kgr. păsări, afară de ovine, bovine, porci. In acest timp, cooperativa a distribuit cooperativelor 12.000 meri textile, 1500 perechi opinci, 160 perechi bocanci, 130 metri stofa pentru haine etc., în valoare de peste un milion lei. Iţiile lipsite de creşe. La creşa aceasta sunt primiţi copiii între 2 luni şî 3 ani, cărora li se dă o deosebită îngrijire. COMUNA ION CORVIN — RÂT CINEMATOGRAFIC tote, prin muncă voluntară, dîndu-şî concursul şi U.T.M. şi U.F.D.R. Inaugurarea cinematografului s’a făcut într’un cadru festiv, de faţă fiind peste 250 ţărani muncitori în frunte cu membrii Gospodăriei agricole colective „Secera şi Ciocanul", in cadrul campaniei de carturajare ce se desfăşoară în ţară, în faşa Podul Iloaei funcţionează 45 entre de alfabetizare frecventate a 4700 neştiutori de carte. Dea■nienea, la sfârşitul anului trecut »a fost organizate 14 cursuri senile şi 26 cercuri de lectură frecv r-nfii- 4. 675 tirani muncîtori. In comuna Popeşti şî la Gospodăria Agricolă de Stat „23 August’1 din comuna Spinoasa, frecvenţa la cursul seral este de sută la sută. Cu ocazia concursului ce s’a ţinut in luna Decembrie, au participat 44 Cămine culturale din plasă, 9 dintre ele clasindu-se la locuri de frunte. La S.M.T.-Sântana, din jud. Arad, au început cursurile şcolii de tractorişti de gradul I, la care participă 18 tractorişti din cadrul uni- 1 tSW SJW T -Slntana. Acest «mrs de perfecţionare va dura două luni. Predarea materialului se face după metoda sovietică, după un program bine întocmit, care cuprinde lecţii teoretice, l? practice rOMSTSTV CĂMINE CULTURALE IN CĂTUNELE SOLOCMA I! OCNA DE SUS 45 CENTRE DE ALFABETIZARE IN PLASA PODUL ILOAEI . DOUA NOUI SALI DE SPORT LA REŞIŢA COOPERATIVA DIN RECASARE PESTE 4000 MEMBRI IA SIGHET A FOST ÎNFIINŢATĂ O CREŞA DE CARTIER ŞCOALA DE TRACTORIŞTI LA S. M. T. SANTANA - ARAD DESCHIDEREA SESIUNII PE 1950 A ADUNĂRII NAŢIONALE FRANCEZE Discursul inaugural rostit de deputatul comunist Marcel Cachin Paris, ii (Agerpres). — „France Presse“ anunţă că sesiunea pe 1950 a Adunării Naţionale franceze s-a deschis Marţi după amiază. Discursul inaugural a fost rostit de deputatul comunist Marcel Cachin, care a făcut o analiză amănunţită a situaţiei din Franţa. El a declarat mai întâi că în cursul anului care s’a scurs, situaţia muncitorilor din Franţa s’a agravat considerabil şi a arătat că aşa numitul liberalism nu poate asigura un regim economic stabil, ci aduce numai crize, războaie, mizerie şi foame. „De două ori în descurs de un sfert de veac — a subliniat Cachin — generaţia noastră a avut de suferit de PS urma capitalismului grozăviile războaielor imperialiste. Astăzi, o nouă criză ne ameninţă. Nimeni nu poate tăgădui că pregătirile de război constitue pentru unele state singurul mijloc prin care încearcă să scape de criză“. Marcel Cachin a trecut în revistă marile realizări din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară, arătând că economia acestor state este înfloritoare, nu cunoaşte criză şi nici şomaj, iar munca de refacere şi desvoltare se desfăşoară cu un avânt nemaiîntâlnit. El a subliniat că cele două sisteme economice aflate astăzi în lume pot coexista, şi a declarat ci recent, cu prilejul celei de-a patra sesiuni a Adunării Ge- Inserale O. N. U., delegaţii Uniunii Sovietice şi ai ţărilor de de- I mocraţie populară au făcut propu- I neri juste şi rezonabile în ce priveşte reducerea înarmărilor, renunţarea reciprocă, de către marile I puteri, la război, punerea în afara legii a armei atomice, propuneri menite să asigure lumii pacea şi securitatea. De ce oare — a spus Cachin — propunerile cinstite ale acestor soli ai păcii să nu fie folosite pentru a se stabili în lume pacea de care toate popoarele au nevoe ? In indieeres discursului său, Marcel Cachin a subliniat că, faţă de situaţia în care se găseşte astăzi Franţa, se impune în primul rând organizarea muncii şi a producţiei nu pentru a satisface interesele egoiste ale industriaşilor, ci pentru binele comun. Adunarea Naţională a trecut apoi la alegerea preşedintelui său. ★ Paris, 11 (Agerpres). — „France Presse“ transmite că Edouard Herriot a fost reales preşedinte al Adunării Naţionale franceze, iar Gaston de Monnerville a fost reales preşedinte al Consiliului Regulilorii EXTINDEREA GREVELOR IN SUMATRA Jakarta 11 (Agerpres). — După Maiu transmite FRANCE PRESSE, şase mii muncitori de la societatea petroliferă „Standard Vacuum”, care exploatează zăcămintele de petrol din apropiere de Falembang, în sudul insulei Sumatra, au declarat Miercuri grevă. Greviștii cer sporirea salariilor în rrpori cu costulbeții *** 9 Tineri isn Ianuarie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII DRUMUL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE INTR O JUMĂTATE DE VEAC. Cinci mii de boeri, care reprezentau Vip din numărul total de proprietari agricoli, stăpâneau 4 milioane ha., adică 49% din întinderea pământurilor, iar 92100, capi de familii ţărăneşti stăpâneau numai 3.000.000 hectare, adică 40'V% din pământuri. Intre aceste două extreme se aflau 39000 proprietari mijlocaşi, care stăpâneau 10/?, adică 852.000 ha. pământ. Din cele 1.008.954 locuinţe ţărăneşti, 54.772 erau bordee, 74.655 erau zidite în cărămidă, 296.200 erau de lemn şi 683.307 de lut. Ţara noastră deţinea un număr record de pelagroşi: 150.000. Aceasta era situaţia la începutul veacului al XX-lea, în România. Ceea ce a urmat, a fost o consecinţă firească a acestei stări de lucruri. ARDE PAMANTUL In seara zilei de 15 Februarie 1907, Ministerul de Interne prbmeşte din partea prefecturii judeţului Botoşani o depeşă, care aduce la cunoştinţă că în satele Flămânzi, Rodeni şi Storeşti, ţăranii s’au răsculat împotriva arendaşului moşiei lui Dumitru Sturdza. Clasele conducătoareîşi dau seama că aceste mişcări ţărăneşti sunt scânteile ce vor aprinde o răscoală cu caracter general şi recurg la diversiunea naţională. Contrar însă visurilor deşarte, ale politicienilor conservatori şi liberali, mişcările ţărăneşti se întind ca un iureş şi în Moldova aş jos, luând un caracter social-economic antiboeresc. Nu peste mult timp, iureşul răscoalei se întinde şi în Muntenia,, aici luând un caracter deosebit de violent în judeţele Vraţca, Teleorman şi Dolj. Cele două partide politice, conservatorii şi liberalii,pe care I. L. Caragiale le numea „Istorice*’, îşi dau mâna pentru a înăbuşi în sânge răscoala ţăranilor din 1907. Represiunea care urmează după aceia este mai bestială decât ar putea-o concepe o minte omenească. Generalul Gîgârtu, unul din marii moşieri ai ţării, telegrafiia unităţilor în subordine: „Mă miră lipsa voastră de energie. Nu ar.. trebui arestaţi asemenea oameni care duc ţara la pieire. Nu-mi comunicaţi numărul prizonierilor făcut, mimai pe acela al morţilor”. Sate întregi au fost rase de pe suprafaţa pământului. 11.000 de ţărani au înroşit casângele lor brazdele pe care lemunciseră, dar care nu erau ale lor. Răscoala din 1907 nu a reuşit, dar ea a fost un bogat izvor de învăţăminte. Eşecul răscoalei din 1907 a arătat că ţărănimea săracă poate constitui o forţă revoluţionară, numai dacă ea duce lupta alături de un aliat mai puternic, alături de clasa muncitoarei şi sub conducerea acesteia. CARNE DE TUN ! Secolul nostru înseamnăî înistorie secolul luptei pentru doborirea exploatării. Și dacă la începutul acestui secol „cronicarul vremii” nu putea să prevadă viitorul, noi putem vedea azi că, începând cu cel de al doilea deceniu aî veacului XX, istoria avea să înscrie pe răbojul ei victoria milioanelor de asupriţi de până mai ieri. 1917!n Rusia izbucneşte Marea Revoluţie Socialistă. Bolşevicii arată că interesele muncitorilor şi ale ţăranilor sunt: ziua de opt ore. Theodor Vasilu (Continuare in pag. 4 a) ADUNAREA FESIVA DE LA TEATRUL C.F.R.-GUŞTI CU PRILEJL CENTENARULUI LUI MIHAIL EMINESCU Au participat delegaţiile scriitorilor sovietici şi maghiari. Conferinţa d-lui Mihail Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. În cursul după amiezii de Miercuri, delegaţia scriitorilor sovietici şi aceea a scriitorilor maghiari, venite în ţară■cu prilejul sărbătoririi centenarului naşterii lui Mihail Eminescu, au făcut o vizită la clubul muncitoresc Griviţa Roşie, fiind însoţiţi de d-nii Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R., Mihai Beniuc, Secretarul Uniunii şi d-na Elisabeta Luca, scriitoare. La clubul Griviţa Roşie oaspeţii au fost întâmpinaţi călduros de un mare număr de muncitori în frunte cu d. Stelian Moram secretar general al Uniunii Internaţionale a Muncitorilor din Transporturi şi d. Boeru, preşedintele Sindicatului C. F. R. Cu deosebit interes, scriitorii sovietici şi maghiari au vizitat expoziţia permanentă de picturi şi sculpturi, apoi sala de conferinţe, seda de lectură, sala inovatorilor, cabinetul de Partid inaugurat cu ocazia zilei." de " Noembale, sala de repetiţii teatrale şi de orchestră, sălile de şah şi biliard, sala , de cor, biblioteca şi sala pionierilor. Pretutindeni, muncitorii ceferişti, care după terminarea lucrului se aflau în mare număr în sălile clubului, au întâmpinat pe oaspeţii sovietici şi maghiari cu însufleţite aplauze. ADUNAREA FESTIVA DE LA TEATRUL C.F.R. GIULEŞTI Delegaţiile scriitorilor sovietici şi maghiari au luat parte apoi la adunarea festivă a muncitorilor ceferişti, ţinută cu prilejul centenarului lui Mihail Eminescu, in sala Teatrului C.F.R. Giuleşti. La sosirea oaspeţilor, muncitorii adunaţi în mare număr le-au făcut o caldă manifestaţie de simpatie, ovaţionând puternic pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele prieten şi eliberator al poporului nostru, j fî p*rt gt« 1 ter* La masa prezidiului, pe scena frumos drapată în roşu şi dominată de un mare portret al lui Mihail Eminescu, au luat loc delegaţiile scriitorilor sovietici şi maghiari, reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din R.P.R. şi muncitori ceferişti,evidenţiaţi în producţie. CONFERINŢA D-LUI MIHAIL BENIUC După cuvântul introductiv rostit de d. Stelian Moraru, a urmat conferinţa despre Mihail Eminescu, ţinută de d. Mihai Seniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Conferenţiarul a subliniat în introducere că sărbătorirea centenarului lui Mîhail Eminescu, într’o adunare muncitorească, are o semnificaţie deosebită, deoarece astăzi clasa muncitoare, prin Partidul ei, pune în adevărata lumină valorile (ContiflURrF in pn.g. 2-tO D. Mihai Beniuc îşî rosteşte conferinţa