Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)

1950-01-13 / nr. 9

Amir al 67-l©a Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov TH) ADEVĂRATUL EMINESCU Când a murit Lev Tolstoi, marele Lente, analizându-i o­­pera, scoţându-i în relief atât meritele cât şi contrazicerile, spunea: „A murit Tolstoi­ şi Rusia prer­evoluţionară, a că­rei slăbiciune şi neputinţă s’au oglindit în filosof­ie şi a fost zugrăvită în opera genialului artist, a rămas şi ea în trecut. Dar în moştenirea lui există şi ceea ce n’a alunecat spre trecut, ceea ce aparţine viitoru­lui. Această moştenire o preia» asupra acestei moşteniri lu­crează proletariatul rus”. Şi tot atunci, în acelaş text, care datează din anul 1910, Lenin spunea: „Chiar şi în Rusia, artistul Tolstoi este cunoscut doar unei neînsemnate mino­rităţi. Pontm­ ca marile sale opere să devină într’adevăr bunul tuturor, este nevoie de o luptă împotriva or­dinei so­ciale care a condamnat mili­oane şi zeci de milioane de oameni la întuneric, la asu­prire, la muncă silnică şi mi­zerie, este necesară o răstur­nare socialistă”. Intr’adevăr, pentru ca marii gânditori, marii scriitori ca Tolstoi şi alţii, să devină în tot ce au mai înaintat, mai va­loros, un bun al masselor, a fost nevoie ca moştenirea o­­perei lor să fie preluată de proletariat, cea mai înaintată forţă socială. De proletariat, forţa hărăzită să sfarme orân­duirea socială nedreaptă. Şi în uriaşa ţară a lui Lenin şi Sta­lin aşa a fost! Odată cu lan­ţurile exploatării au fost sfă­râmate şi lacătele care închi­deau poporului muncitor din acea ţară porţile în dosul că­rora stăteau înceţoşate gândiri,­ şi cultura. Iar Partidul Bolşe­vic, partidul lui Lenin şi Sta­lin, având marxismul drept ideologie, a ştiut pe de o parte să pună bazele unei culturi noi, unei culturi socialiste în conţinut şi naţională în formă, iar pe de altă parte să-şi în­suşească şi să prelucreze tot ce era mai de preţ în dezvol­tarea de mai bine de două mii de ani a gândirii şi a culturii umane. Regimul nostru de democra­ţie populară, regim al poporu­lui, se călăuzeşte după lumi­nosul exemplu, după strălu­cita experienţă, a marii noas­tre vecine şi prietene. Partidul Muncitoresc Român, forţa con­ducătoare din Republica noas­tră Populară, sprijină şi îndru­­mează toate mlădiţele noii noastre culturi, cultură potri­vită cu realităţile şi aspiraţiile noastre de acum, dar în ace­laş timp se preocupă în perma­nenţă de prelucrarea critică şî însuşirea a tot­­ce este mai valoros din trecutul nostru. In acesta operă minunată, plină de patriotism, tinzând să dea poporului nostru munci­tor toate pietrele nestemate care ani nenumăraţi au stat acoperite de glodul în care te îngropaseră regimurile de ex­ploatare, o parte importantă revine acţiunii de reconside­rare a scriitorilor, a poeţilor noştri. Şi printre a­ceşti scrii­tori, printre aceşti poeţi, este unul, a cărui reconsiderare, a cărui scoatere la lumină în tot ce a avut mai bun, adică exact în tot ce a fost cel mai mult ascuns sau falsificat, este deosebit de scumpă poporului nostru. E vorba de Eminescu. Marele poet, de la a cărui naş­tere se împlinesc peste câteva zile 100 de ani, este, după cum se ştie, unul din cei mai iubiţi ai poporului nostru. Dar, poporul nostru nu a a­­vut până în zilele noastre po­sibilitatea nici de a se bucura din plin de opera poetului, nici de a-și putea face o ide­e justă despre această operă. Ba mai mult decât atât. Poporu- Saşa Georgisseu (Continuare in pag. 2-a) BHBRHnmunBţSffiSBKSSS éPAmm 4 lei pl&tMt­'tgi fflBMcrar con­form aprobării Dir. G-rale P. T. T. Nr. 2®.064/aS$, CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 «CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI » 3.30.10. ANIVERSAREA A PATRU ANI DEA PROCLAMAREA REPUBLIC! PO­PULARE ALBANIA S’at­ împlinit­eri, 11 Ianuarie, 4 ani del® proclamarea Republicii Populare Albania. Sau împlinit 4 ani de când jwi­­perul muncitor din această ţari a păşit cu fermitate pe un drum nou de construire a unei vieţi noi, li­bere şi prospere. Secole de-a­ rândul poporul albanez a avut de înfruntat teroarea des­­lǎntuita de cotropitorii otomani, a­­poi de cei fascişti. In tot acest timp poporul albanez a fost ţinut iar'o stare de înapoiere şi mizerie cruntă Fasciştii lui Hitler şi­­Mussolini au ucis mii şi mii de patrioţi alba­nezi. Au fost distruse­ şcoli, au fost aruncate in aer poduri, au fost tre­cuţi prin foc şi sabie fiii cei mai buni ai poporului albanez,­­ împotriva atrocităţilor fasciste. Partidul Comunist Albanez, de sub conducerea generalului Enver Hod­ja, a mobilizat întregul popor mun­citor, care­ s’a ridicat, cu mult cu­raj şi spirit de sacrifici, în lupta contră barbarilor fascişti. Datorită înaintării glorioaselor Armate Sovietice, care dădeau lo­viturile de graţie hoardelor fascis­te, Armata Albaneză de Eliberare Vatamală a­ reuşit să alunge de pe teritoriul Albaniei pe cotropitori. Poporul albanez, odată eliberat din lanţurile robiei fasciste, a în­ceput munca paşnică de construc­ţie a unei economii planificate şi prospere. Au fost grele moştenirile lăsate de ocupanţii fascişti. Situaţia eco­nomică era dezastruoasă, industria aproape inexistentă, agricultura se f­­ăcea cu unelte primitive, peste 80­­; la sută din populaţie era artalfa­­,­ beta.­­ Dar toate aceste moşteniri de­zastruoase au început să fie înlă­turate datorită muncii constructi­ve de refacere la care a pornit cu ei; mult elan bravul popor albanez.­­ Tot aşa cum, datorită Armatei Sovietice, Albania a fost eliberată, la reconstrucţia ţării se efectuiază in Ii mod rapid datorită ajutorului dat­­ poporului albanez de către Uniu­­­­­nea Sovietică. O viaţă nouă a început pentru poporul albanez, o viaţă de muncă­­ şi luptă pentru crearea unui viitor­­ fericit.­­ In Republica Populară Albania­ I poporul muncitor poate să înveţe şi I să-şi lumineze mintea, îndepărtând­­ I analfabetismul şi întunericul, in care fusese cufundat în trecut. Pentru refacerea şi consolidarea economiei din R. P. Albania, po­porul albanez și-a întocmit încă din anul 1947 primul plan economic de stat. După al doilea plan economic pe anul 1948, poporul albanez a în­(Continuiare în pag. 2*&) General de Armata ENVER HODGEA I *5K*i?wji»Bsaat»*aii» zjKSiissat AUis.Mi W’i« UUiUIMHHWJ'Mh­i Ua» SÂMBĂTĂ, 14 IANUARIE, 100 DE ANI EOA NAŞTEREA LUI MIHAIL EMINESCU Cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naşterea lui Mihail E­­minescu, (15 ianuarie 1950), Academia Republicii Populare Române va comemora pe ma­rele poet în şedinţă publică so­lemnă. Sâmbătă 14 Ianuarie, orele 17. Se vor rosti următoarele cu­vântări comemorative : — Acad. Mihail Sadoveanu­. „Motive populare în poezia lui Mihail Eminescu”; — Acad. A. Tonta. ..Lui E­­minescu”; ■— Acad. Barbu Lăzăreanu: Eminescu, om al cărţii“. Participarea la şedinţă cu invitaţii. (Agerpres). Vineri 13 ianuarie se va face pelerinajul la mormântul lui Eminescu în cadrul programului orga­nizat de Comitetul Naţional Jubiliar pentru comemorarea centenarului naşterii lui Mihail Eminescu. Vineri 13 crt., se va face un pelerinaj la mormân­tul de l­a Cimitirul Bellu al marelui poet. ACADEMIA R.P.R. VA COMEMORA PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ Minscul trăeşte din nou viaţă clocotitoare de oraş mare. în fiecare zi, sute de oameni sosesc în Minsc, venind din diferite oraşe ale U.R.S.S. La dispoziţia lor sunt noui şi confortabile hoteluri. In clişeu se vede unul din nouile hoteluri din Minsc ” /y— , ,i.j».» ni L.i,............ ,T ,■ -n-ITi 1JT.VT SEMNAREA ACORDULUI COMERCIAL VIIE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ §1 REPUBLICA POPULARĂ UNCIA In urma tratativelor dintre reprezentanţii guvernelor Repub­licii Populare Române şi ai Republicii Populare Ungare, s’a’ semnat la Bucureşti în ziua de 11 Ianuarie acordul privind schimbul de mărfuri şi de plăţi pe anul 1950. Negocierile au decurs într’o atmosferă cordială, în spiritul prieteniei ce există între cele două ţări de democraţie popu­lară. Noul acord care prevede lăr­girea considerabilă a schimbu­rilor de mărfuri dintre cele două ţări, contribuie în mare măsură la întărirea continuă a legăturilor economice româno - maure. .Republica Populară Română va livra produse forestiere, pe­trolifere, produse chimice, foi­­du­striale, furaje şi altele, iar Republica Populară Ungară va livra utilaj industrial, maşini u­­nelte, ţevărie, laminate, insta­laţii, articole electro­­­tehnice, chimicale şi altele. La semnarea acordului au luat parte d-nii Gogu Rădule­­scu, ministru adjunct la Mini­sterul Comerţului Exterior, Eu­gen Szeli, ministru R. P. Un­gare la Bucureşti, membrii ce­lor două delegaţii care au tra­­tat noul acord şi funcţionarii su­periori ai Ministerului Comer­ţului Exterior. Cu acest prilej au rostit cu­vântări d-nii: Paul Donath, di­rectorul relaţiilor din Ministerul Comerţului Exterior şi Ladislau Sipos, şeful delegaţiei ungare, subliniind importanţa, noului a­­cord pentru desvoltarea relați­ilor economice dintre Republica Populară Română și Republica Populară Ungară. (Agerpres). ir.­A?A?JA A im CAMINE STUDENŢEŞTI IA IAŞI Ministerul învăţământului public i­obrat Comitetului de asistenţă tudenţească din Iaşi fondurile resare amenajerii a trei cămine uîenţeşti. A fost comandat mobilierul ne­­ce sar şî s’au achiziţionat materia­■e de construcţie pentru repara­rea căminelor. De curând, a fost pus la dispoziţia studenţilor căminul ,,1, Mai” şi peste câteva zile vor fi date în folosinţă şi căminele „21 Decembrie” din str. Kogâlniceanu şi „Nicolae Bălcescu” din str. Sf. Andrei. De curând au fost amenajate şi date în folosinţa membrilor Sindi­­tului şi tineretului din Reşiţa două noui săli de sport, una pentru tine­retul sportiv de la întreprinderile edilitare şi cealaltă pentru elevii­­ Şcolii Tehnice Siderurgice. Tinetrii muncitori şi elevii acestei şcoli au contribuit prin muncă voluntară la amenajarea acestor săli. 'A3AVA??A SANîIARA ORGANIZATA UE PROVIZORIU TULCI­A Urmărind o tot mai bună asis­­ită medicală oamenilor muncii, comi­telul Provizoriu al judeţului Tulcea, a organizat o caravană sa­­nitara , înzestrată cu aparat Roent­gen şi instrumente necesare con­­­taţîilor şi analizelor. Caravana o deplasează la diferite unităţi de­­luncă, pentru a face analize şi ra­Din iniţiativa organizaţiei de partid, au fost înfiinţate două câ­ine culturale în cătunele Solocma­i Ocna de Sus, fiecare dintre ele f dind 230-250 locuitori, dioscopii şi a da consultaţii chiar pe locul de producţie. Caravana şi-a început activitatea în luna Decembrie la mina Altân- Tape unde a executat 107 radios­­copii, 97 analize şi nenumărate con­sultaţii pentru mineri şi familiile lor, laboratoarele şi sala de consul­taţii fiind instalate în încăperile administraţiei minei. Graţie acestor localuri abia ter­minate, nivelul cultural al locuito­rilor din aceste cătune îndepărtate va fi simţitor ridicat.­va După reorganizare, cooperativa din Recaş-Timiş numără peste 4000 cooperatori. Numărul membrilor, ţărani săraci şi mijlocaşi, a crescut cu 245, iar fondul social s’a ridicat la 2.800.000 Iei. Cooperativa are sucursale îa îzvin­lanova, Herneacova şî Petrovasiîo. In cursul lunii Noembrie, au fost valorificate următoarele produse ţă­Acum câteva zile a fost înfiinţată în oraşul Sighet o creşă de cartier cu 40 paturi, pentru copiii salaria­ţilor din întreprinderile şi institu- C­AMIMUL CULTURAL DIN CONSTANŢA ARE APA Căminul cultural „Gh. Vasîlichi" din comuna Ion Corvin-Constanţa a pus în funcţiune un aparat de proiecţie cinematografică, donat de minister. Construirea cabinei şi lucrările de instalare au fost executate de către ţăranii muncitori din local B­răneşti: 300.900 kgr. cartofi, 1.500.000 kgr. fasole, 238.000 kgr. varză, 9000 kgr. ceapă, 7000 kgr. zarzavat, 13.000 kgr. fructe, 5.660 kgr. păsări, afară de ovine, bovine, porci. In acest timp, cooperativa a distribuit cooperativelor 12.000 me­ri textile, 1500 perechi opinci, 160 perechi bocanci, 130 metri stofa pentru haine etc., în valoare de peste un milion lei. I­ţiile lipsite de creşe. La creşa aceasta sunt primiţi copiii între 2 luni şî 3 ani, cărora li se dă o deosebită îngrijire. COMUNA ION CORVIN — RÂT CINEMATOGRAFIC tote, prin muncă voluntară, dîndu-şî concursul şi U.T.M. şi U.F.D.R. Inaugurarea cinematografului s’a făcut într’un cadru festiv, de faţă fiind peste 250 ţărani muncitori în frunte cu membrii Gospodăriei a­­gricole colective „Secera şi Cioca­nul", in cadrul campaniei de cartura­­jare ce se desfăşoară în ţară, în faşa Podul Iloaei funcţionează 45 entre de alfabetizare frecventate a 4700 neştiutori de carte. Dea­­■nienea, la sfârşitul anului trecut »a fost organizate 14 cursuri se­nile şi 26 cercuri de lectură frec­­v r-nfii- 4. 675 tirani muncîtori. In comuna Popeşti şî la Gospo­dăria Agricolă de Stat „23 August’1 din comuna Spinoasa, frecvenţa la cursul seral este de sută la sută. Cu ocazia concursului ce s’a ţinut in luna Decembrie, au participat 44 Cămine culturale din plasă, 9 dintre ele clasindu-se la­ locuri de frunte. La S.M.T.-Sântana, din jud. Arad, au început cursurile şcolii de tractorişti de gradul I, la care par­ticipă 18 tractorişti din cadrul uni- 1 tSW SJW T -Slntana. Acest «mrs de perfecţionare va dura două­ luni. Predarea materialului se face după metoda sovietică, după un program bine întocmit, care cuprinde lecţii teoretice, l? practice rOMSTSTV CĂMINE CULTURALE IN CĂTUNELE SOLOCMA I! OCNA DE SUS 45 CENTRE DE ALFABETIZARE IN PLASA PODUL ILOAEI . DOUA NOUI SALI DE SPORT LA REŞIŢA COOPERATIVA DIN REC­AS­ARE PESTE 4000 MEMBRI IA SIGHET A FOST ÎNFIINŢATĂ O CREŞA DE CARTIER ŞCOALA DE TRACTO­RIŞTI LA S. M. T. SANTANA - ARAD DESCHIDEREA SESIUNII PE 1950 A ADUNĂRII NAŢIONALE FRANCEZE Discursul inaugural rostit de de­putatul comunist Marcel Cachin Paris, ii (Agerpres). — „France Presse“ anunţă că sesiunea pe 1950 a Adunării Naţionale franceze s-a deschis Marţi după amiază. Discursul inaugural a fost rostit de deputatul comunist Marcel Ca­chin, care a făcut o analiză amă­nunţită a situaţiei din Franţa. El a declarat mai întâi că în cursul anului care s’a scurs, situaţia mun­citorilor din Franţa s’a agravat considerabil şi a arătat că aşa nu­mitul liberalism nu poate asigura un regim economic stabil, ci adu­ce numai crize, războaie, mizerie şi foame. „De două ori în desc­urs de un sfert de veac — a subliniat Cachin — ge­neraţia noastră a avut de suferit de PS­ urma capitalismului grozăviile războaielor imperialiste. Astăzi, o nouă criză ne ameninţă. Nimeni nu poate tăgădui că pregătirile de răz­boi constitue pentru unele state singurul mijloc prin care încearcă să scape de criză“. Marcel Cachin a trecut în revis­tă marile realizări din Uniunea So­vietică şi din ţările de democraţie populară, arătând că economia a­­cestor state este înfloritoare, nu cunoaşte criză şi nici şomaj, iar munca de refacere şi desvoltare se desfăşoară cu un avânt ne­mai­în­tâlnit. El a subliniat că cele două sisteme economice aflate astăzi în lume pot coexista, şi a de­clarat ci recent, cu prilejul celei­­ de-a patra sesiuni a Adunării Ge- I­nserale O. N. U., delegaţii Uniu­­­­nii Sovietice şi ai ţărilor de de- I m­ocraţie populară au făcut propu- I neri juste şi rezonabile în ce pri­veşte reducerea înarmărilor, re­nunţarea reciprocă, de către marile I puteri, la război, punerea în afara legii a armei atomice, propuneri menite să asigure lumii pacea şi securitatea. De ce oare — a spus Cachin — propunerile cinstite ale acestor soli ai păcii să nu fie fo­losite pentru a se stabili în lume pacea de care toate popoarele au nevoe ? In indie­eres discursului său, Marcel Cachin a subliniat că, faţă de situaţia în care se găseşte as­tăzi Franţa, se impune în primul rând organizarea muncii şi a pro­ducţiei nu pentru a satisface inte­resele egoiste ale industriaşilor, ci pentru binele comun. Adunarea Naţională a trecut apoi la alegerea preşedintelui său. ★ Paris, 11 (Agerpres). — „Fran­ce Presse“ transmite că Edouard Herriot a fost reales preşedinte al Adunării Naţionale franceze, iar Gaston de Monnerville a fost rea­les preşedinte al Consiliului Regu­­lilorii EXTINDEREA GREVELOR IN SUMATRA Jakarta 11 (Agerpres). — După Maiu transmite FRANCE PRESSE, şase mii muncitori de la societatea petroliferă „Standard Vacuum”, care exploatează zăcămintele de petrol din apropiere de Falembang, în sudul insulei Sumatra, au decla­rat Miercuri grevă. Greviștii cer sporirea salariilor în rr­pori cu costul­­b­eții *** 9 Tineri isn Ianuarie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII DRUMUL ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE INTR O JUMĂTATE DE VEAC. Cinci mii de boeri, care repre­zentau Vip din numărul total de proprietari agricoli, stăpâneau 4 milioane ha., adică 49% din în­tinderea pământurilor, iar 92100, capi de familii ţărăneşti stăpâneau numai 3.000.000 hectare, adică 40'V% din pământuri. Intre aceste două extreme se aflau 39000 proprietari mijlocaşi, care stăpâneau 1­0/?, a­­dică 852.000 ha. pământ. Din cele 1.008.954 locuinţe ţără­neşti, 54.772 erau bordee, 74.655 erau zidite în cărămidă, 296.200 erau de lemn şi 683.307 de lut. Ţara noastră deţinea un număr record de pelagroşi: 150.000. Aceasta era situaţia la începutul veacului al XX-lea, în România. Ceea ce a urmat, a fost o conse­cinţă firească a acestei stări de lu­­cruri. ARDE PAMANTUL In seara zilei de 15 Februarie 1907, Ministerul de Interne prb­meşte din partea prefecturii jude­ţului Botoşani o depeşă, care a­­duce la cunoştinţă că în satele Flămânzi, Rodeni şi Storeşti, ţă­ranii s’au răsculat împotriva aren­daşului moşiei lui Dumitru Sturdza. Clasele conducătoare­­îşi dau seama că aceste mişcări ţărăneşti sunt scânteile ce vor aprinde o răscoală cu caracter general şi re­curg la diversiunea naţională.­ Con­trar însă visurilor deşarte, ale po­liticienilor conservatori şi liberali, mişcările ţărăneşti se întind ca un iureş şi în Moldova aş jos, luând un caracter social-economic anti­­boeresc. Nu peste mult timp, iure­şul răscoalei se întinde şi în Mun­tenia,, aici luând un caracter deo­sebit de violent în judeţele Vra­ţca, Teleorman şi Dolj. Cele două partide politice, conservatorii şi liberalii,­­pe care I. L. Caragiale le numea „Istorice*’, îşi dau mâna pentru a înăbuşi în sânge răscoala ţăranilor din 1907. Represiunea care urmează după aceia este mai bestială decât ar putea-o concepe o minte omenea­scă. Generalul Gîgârtu, unul din marii moşieri ai ţării, telegrafiia unităţilor în subordine: „Mă miră­­ lipsa voastră de­­ e­­nergie. Nu ar.. trebui arestaţi ase­menea oameni care duc ţara la pieire. Nu-mi comunicaţi numărul prizonierilor făcut, mimai pe acela al morţilor”. Sate întregi au fost rase de pe suprafaţa pământului. 11.000 de ţărani au înroşit ca­­sângele lor brazdele pe care le­­munciseră, dar care nu erau ale lor. Răscoala din 1907 nu a reuşit, dar ea a fost un bogat izvor de învăţăminte. Eşecul răscoalei din 1907 a arătat că ţărănimea săracă poate constitui o forţă revoluţio­nară, numai dacă ea duce lupta alături de un aliat mai puternic, alături de clasa muncitoarei şi su­b conducerea acesteia. CARNE DE TUN­­­ ! Secolul nostru înseamnăî în­­isto­rie secolul luptei pentru dob­ori­rea exploatării. Și dacă la începutul acestui secol „cronicarul vremii” nu putea să prevadă viitorul, noi putem vedea azi că, începând cu­­ cel de al doilea deceniu aî veacu­lui XX, istoria avea să înscrie pe răbojul ei victoria milioanelor de asupriţi de până mai ieri. 1917!­­n Rusia izbucneşte Marea Revoluţie Socialistă. Bolşevicii a­­rată că interesele muncitorilor şi ale ţăranilor sunt: ziua de opt ore. Theodor Vasilu (Continuare in pag. 4­ a) ADUNAREA FESIVA DE LA TEATRUL C.F.R.-GUŞTI CU PRILEJL CENTENARULUI LUI MIHAIL EMINESCU Au participat delegaţiile scriito­rilor sovietici şi maghiari.­ Conferinţa d-lui Mihail Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. În cursul după amiezii de Miercuri, delegaţia scriitorilor sovietici şi aceea a scriitorilor maghiari, venite în ţară■cu pri­lejul sărbătoririi centenarului naşterii lui­­ Mihail Eminescu, au făcut o vizită la clubul muncito­resc Griviţa Roşie, fiind însoţiţi de d-nii Zaharia Stancu,­ preşe­dintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R., Mihai Beniuc, Secretar­ul Uniunii şi d-na Elisabeta Lu­ca, scriitoare. La clubul Griviţa Roşie oaspeţii au fost întâmpi­naţi călduros de un mare număr de muncitori în frunte cu d. Ste­lian Mor­am secretar general al Uniunii Internaţionale a Munci­torilor din Transporturi şi d. Boeru, preşedintele Sindicatului C. F. R. Cu deosebit interes, scriitorii sovietici şi maghiari au vizitat expoziţia permanentă de picturi şi sculpturi, apoi sala de confe­rinţe, seda de lectură, sala inova­torilor, cabinetul de Partid inau­gurat cu ocazia zilei." de " Noem­bale, sala­ de repetiţii­ teatrale şi de orchestră, sălile de şah şi bi­liard, sala , de cor,­­ biblioteca şi sala pionierilor. Pretutindeni, muncitorii ceferişti, care după terminarea lucrului se aflau în mare număr în sălile clubului, au întâmpinat pe oaspeţii sovie­tici şi maghiari cu însufleţite a­­­­plauze. ADUNAREA FESTIVA DE L­A TEATRUL C.F.R. GIULEŞTI Delegaţiile scriitorilor sovietici şi maghiari au luat parte apoi la adunarea festivă a muncitorilor ce­ferişti, ţinută cu prilejul centenaru­lui lui Mihail Eminescu, in sala Teatrului C.F.R. Giuleşti. La sosi­rea oaspeţilor, muncitorii adunaţi în mare număr le-au făcut o caldă manifestaţie de simpatie, ovaţio­nând puternic pentru Uniunea So­vietică şi pentru marele prieten şi eliberator al poporului nostru, j fî­ p*rt gt« 1 ter* La masa prezidiului, pe scena frumos drapată în roşu şi dominată de un mare portret al lui Mihail­ Eminescu, au luat loc delegaţiile scriitorilor sovietici şi maghiari, reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din R.P.R. şi muncitori ceferişti,e­­videnţiaţi în producţie. CONFERINŢA D-LUI MIHAIL BENIUC După cuvântul introductiv ros­tit de d. Stelian Moraru, a ur­mat conferinţa despre Mihail E­­minescu, ţinută de d. Mihai Se­­niuc, secretar al Uniunii Scriito­rilor din R. P. R. Conferenţiar­ul a subliniat în in­­troducere că sărbătorirea centena­rului lui Mîhail Eminescu, într’o a­­dunare muncitorească, are o semni­ficaţie deosebită, deoarece astăzi clasa muncitoare, prin Partidul ei, pune în adevărata lumină valorile (ContiflURrF in pn.g. 2-tO D. Mi­hai Beniuc îşî rosteşte conferinţa

Next