Vatra, 1973 (Anul 3, nr. 1-12)
1973-05-01 / nr. 5
2 mai ROSTIREA DE LA BLAJ Această primăvară, cred, va rămâne mai spre deosebire decât altele, în conştiinţa noastră a tuturor, prin lecţia de istorie, de vibrant patriotism şi de profund ataşament faţă de politica partidului şi statului nostru, pe care toţi transilvănenii, de fapt întreaga ţară, şi l-au exprimat cu o deosebită expresie la marea adunare populară de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj. Cuvîntarea rostită cu acest prilej de secretarul general al partidului în faţa a 70.000 de oameni, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, stuîns uniţi în frăţietate, libertate şi egalitate, a constituit unul din documentele importante prin conţinutul teoretic, prin mesajul adresat poporului român, o sinteză de înaltă elevaţie a uriaşului proces revoluţionar pornit din geneza însăşi a naţiunii române spre această zi, constructoare a societăţii socialiste. Toţi cei prezenţi la Blaj am trăit cu profundă emoţie splendidul moment evocator care atesta de fapt perpetua noastră rostire în istorie, idealurile pentru care au luptat strămoşii noştri, idei fundamentale pe care le continuăm prin conştiinţa noastră comunistă, dăruindu-le prin ceea ce facem astăzi în România socialistă, viitorimii. Tot ceea ce marii revoluţionari ai anului 1848 au dorit să înfăptuiască atunci, în zilele clocotitoare ale revoluţiei este astăzi o realitate. Şi aceasta se datorează în primul rînd politicii Partidului Comunist Român, călăuzitorul şi ctitorul acestei împliniri în istorie. Aceste zile emoţionante în care ne-am regăsit cu dragostea noastră perpetuă pentru ţară, trebuie să rămînă în conştiinţa noastră a tuturor, pentru că datoriile de patriot implică atît venerarea acelora care au fost întotdeauna de partea poporului şi au luptat pentru libertatea, neatîrnarea şi fericirea sa, cît şi a celor care azi cu acelaşi eroism făuresc libertatea pămîntului românesc în gîndire, simţire şi prefacerea ţării. Pentru că rostirea de la Blaj, precum şi cea de la Iaşi, au însemnat de fapt un nou prilej prin care poporul român şi-a demonstrat dragostea, unitatea şi forţa sa, pentru şi prin Partidul Comunist Român, pentru şi prin fiul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducător care reprezintă astăzi pentru noi, şi va reprezenta întotdeauna, prin viaţa pe care şi-a pus-o neprecupeţit în slujba poporului, acel bărbat de stat, care prin toate faptele sale, trăieşte în paginile de aur ale istoriei, în inimile noastre, în conştiinţa că nu există în lume o forţă care să ne frîngă drumul nostru spre desăvîrşirea societăţii socialiste şi construirea comunismului în România. Noi, acest popor, nu dorim a asupri, dar nu ne vom lăsa niciodată asupriţi, noi cerem a ne fi respectată libertatea, independenţa şi suveranitatea naţională, precum noi vom dărui respectul nostru tuturor popoarelor. Prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu au răsunat crezurile noastre, convingerea noastră de secole, că jertfa de sânge pe care această naţiune a dat-o nu a fost în zadar, că formarea naţiunii noastre socialiste este un proces logic „ireversibil că nu există forţă în lume care să poată împiedica acest proces, să poată înfrânge voinţa popoarelor de a trăi libere şi independente.“ Rezolvarea cu succes a tuturor problemelor importante care au stat în calea noastră în istorie, frăţietatea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, prestigiul uriaş pe care România şi l-a dobîndit în lumea contemporană prin rezultate remarcabile în toate domeniile de activitate, precum şi prin înţelepciunea poziţiilor pe care lie-a adoptat în problemele politicii externe, exprimă încă o dată faptul că trăinicia noastrăpe acest pămînt este fără putinţă de tăgadă şi că viitorul aparţine acestei ţări, acestui popor, cu toate împlinirile minunate pe care le va aduce. Adunarea populară de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, a însemnat o pildă demnă de urmat pentru toţi, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care şi-au exprimat astăzi, în 1973, crezul lor ferm, unitatea lor de nezdruncinat, în politica partidului şi statului român şi hotărîrea lor fermă de a desăvârşi opera de edificare a societăţii comuniste. Această primăvară a anului 1973, plină de semnificaţii, prin unitatea dintre efortul colectiv al prezentului şi venerarea luptătorilor pentru emanciparea naţională şi socială, este de fapt primăvara continuă a acestei naţiuni de la eliberarea sa, este de fapt o primăvară pe care o trăim constant în fiecare faptă ce-şi lasă puternic amprenta în tot ceea ce ctitorim în conştiinţe şi pe acest pămînt românesc. Să nu precupeţim nici un efort de a fi la înălţimea acestei rostiri de la Blaj, de a fi patrioţi pînă la ultima noastră suflare, de a ne dărui toate resursele spirituale şi fizice uriaşului program al comuniştilor români pentru ca şi noi la rîndul nostru să servim urmaşilor noştri acea ROMULUS GUGA (Continuare în pag. 17) împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia burghezo-democratică din 1848 a prilejuit şi la Tîrgu-Mureş organizarea a numeroase manifestări omagiale: expoziţii, simpozioane, conferinţe. Consemnăm, între altele, deschiderea expoziţiei Revoluţia de la 1848 în istoria ţărilor române, rod al eforturilor şi colaborării Muzeului judeţean, Arhivelor statului şi Bibliotecii municipale. Cuprinzînd numeroase documente, proclamaţii, memorii şi lucrări în original sau reproduceri foto şi xerox, expoziţia oglindeşte lupta revoluţionară a maselor pentru libertate socială şi naţională, unitate şi independenţă. In mod deosebit reţin atenţia documentele care reflectă participarea şi aportul populaţiei de pe meleagurile mureşene la revoluţie. 0 — Aniversând Revoluţia de la 1848, Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş a organizat un Simpozion ştiinţific consacrat împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848 în Transilvania. 0 — A şasea ediţie a Festivalului studenţesc, Primăvara prieteniei a marcat noi paşi pe drumul afirmării artei interpretative a studenţilor din centrul universitar Tîrgu-Mureş. Această adevărată stagiune culturală studenţească desfăşurată pe scenele Palatului Culturii, Prodcomplex sau Studio a evidenţiat afirmarea incontestabilă a potentelor artistice studenţeşti, strînsa colaborare dintre institute şi facultăţi, pentru cimentarea prieteniei, a înţelegerii adevăratei meniri sociale a viitorilor medici, profesori sau actori. Din şirul formaţiilor participante: Folkgrup Thalia, Ritual-Grup, Ansamblul folcloric, Formaţia de teatru, în limba română şi maghiară cu Cîntec despre gloria şi moartea lui Joachim Marieta, după poemul dramatic a lui Pablo Neruda şi, respectiv, Monstrul Lezitan de Peter Weiss, Corul de băieţi, Formaţia instrumentală de muzică veche „Camerata Transilvanica“ ş.a., o menţiune specială pentru Corul de fete al Facultăţii de muzică de la Institutul pedagogic cît şi pentru formaţia vocal-instrumentală Dentes a Casei de cultură a studenţilor, formaţie de reputaţie republicană, laureată a mai multor festivaluri studenţeşti şi inclusă in topurile mai multor reviste. Prezenţa Corului de fete (dirijor Birtalan József), pe cît de inedită, pe atît de revelatoare. Repertoriul acestei formaţii, alcătuit din piesele cele mai reprezentative ale genului unor compozitori ca: Palestrina, Thomas Morley, Gheorghe Cucu, Sigismund Toduţă, Bartók Béla, Kodály Zoltán, Bárdos Lajos, înalta ţinută interpretativă, situează arta corală studenţească tîrgumureşeană (având în vedere şi evoluţia corului bărbătesc, dirijor Valeria Covătaru) în elita coralei studenţeşti din ţara noastră. Ar fi un păcat de neiertat dacă s-ar pierde o astfel de formaţie corală studenţească, avînd în vedere perenitatea membrilor ei. — La Bahnea, Band, Brîncoveneşti, Deda, Fîntînele, Ghindari, Miercurea Nirajului, Sînpaul şi Valea Largă, funcţionează cu bune rezultate, noi universităţi populare săteşti, în judeţul Mureş sunt 20 universităţi populare orăşeneşti şi săteşti, cu 170 de cursuri, urmate de peste 8.300 de cursanţi. Sporirea cu circa 3.300 a numărului de cursanţi faţă de anul trecut dovedeşte nu numai interesul sporit faţă de aceste forme deschise de ridicare a nivelului de cunoştinţe, dar şi apropierea cursurilor (temeior) de cerinţele reale ale cursanţilor. 0 — Din această primăvară, trei interesante noi obiective turistice au intrat în circuitul naţional. Este vorba de cabanelle de vânătoare din masivul Căliman, Menmezeu, Zebrac şi Păstrăvăria de pe valea Gudea mică. Muzeul de artă din Tîrgu-Mureş a organizat o expoziţie retrospectivă omagială cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea pictorului Nagy István. Retrospectiva cuprinde cea mai valoroasă colecţie de lucrări a pictorului de pe teritoriul Transilvaniei, expuse fie în muzee sau din colecţiile particulare. Această întâlnire în masă a creaţiei artistului cu publicul merită toată consideraţia pentru organizatori. — Muzică şi tinereţe — iată genericul sub carte elevii claselor de actorie, muzică, dans şi cei ai brigăzilor artistice de agitaţie de la Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş, şi-au dat întîlnire cu publicul. Spectacolul se va repeta în toate întreprinderile şi instituţiile mamă, de unde sunt selecţionaţi elevii, în alte centre urbane şi rurale, pledoarie pentru frumos, pentru împletirea armonioasă a timpului liber cu arta. Cea de-a VlI-a ediţie a Festivalului dramaturgiei originale contemporane se află în plină desfăşurare şi în judeţul Mureş. Se manifestă o predilecţie deosebită pentru scenariul scurt şi cu efect: Tunelul de Mihail Davidoglu, Mireasa cu maşina, de Hans Kehner, Vaccin contra lenei sau Preşul de Ion Băieşu, fiind cele mai solicitate pînă în prezent. 0 — Necesitatea de a îmbogăţi paleta orchestrală, umplerea golului dintre violoncel şi violină, obţinerea sonorităţilor lipsă în cvartet, iată hologul conlucrării dintre prof. univ. Ioan Delu şi colectivul Fabricii de instrumente muzicale din Reghin. Rezultatul? Un nou instrument românesc cu coarde: VIODA. Invenţia românească a fost brevetată în Anglia, U.R.S.S., Franţa, Olanda, S.U.A. Japonia, Cehoslovacia, Italia sau R. F. Germania. Strauss pe strune de viode româneşti. Iată o nouă perlă la şirul de realizări ale constructorilor de instrumente muzicale de pe Valea Gurghiului. — Şi tîrgumureşenii au şansa unică de a putea admira în totalitate tablourile marelui maestru al penelului, Gheorghe Petraşcu. Retrospectiva, deschisă în decembrie la Bucureşti, a poposit în sălile Muzeului de artă din localitate şi cuprinde 70 de tablouri în ulbei, de dimensiuni mici, în marea lor majoritate achiziţionate din colecţiile particulare, ştiută fiind predilecţia lui Petraşcu pentru intimitatea de atelier, de casă. 0 — Brigadierii de ieri, azi veterani constructori ai socialismului. Sub acest simbol, la Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. s-a organizat o emoţionantă întîlnire a tinerilor cu foştii brigadieri care, acum 25 de ani, au tras primul tîrnăcop la Salva-Vişeu.u Tînjaua de pe Mara şi Sîmbra oilor, tradiţionalele sărbători ale primăverii din judeţele Maramureş şi Satu Mare au strîns în alaiul lor zeci de mii de oşeni din partea locului, mineri sau ţapinari. E semn că tradiţia se află în mîini bune. — Şi la Dubişte, Urice, Arşiţa, Toaca, Tireu, în jurul stîniilor din munţii Gurghiului, Mirgioasa, Crungi, Capul Dealului, în alaitradiţional s-a făcut Măsura oilor. Ca lupul să nu fure nici o oaie, laptele se mulge numai în vase confecţionate din lemn. Pentru belşug, primul muls a fost deşertat de fecioarele satelor peste capetele ciobanilor. In comuna Hodac, la Ion Racoţan, s-a descoperit un calendar vechi românesc de la 1844, tipărit la Oradea. Interesant, calendarul este prefaţat de o cronică privind istoria poporului român, de la ocuparea Daciei de către Traian pînă în 1844. — Recitiţi jurnalele lui Cocea. Veţi găsi pagini în care publicistul şi scriitorul vorbeşte despre Sighişoara tinereţii sale creatoare. După aceea, mergeţi în acelaşi oraş Sighişoara, căutaţi strada Şcolii (în Cetate), opriţi-vă la imobilul care poartă numărul 10 şi încercaţi să vă reculegeţi în interioarele care păstrează biblioteca lui Cocea, colecţiile sale de grafică sau de icoane vechi. Imposibil! Veţi găsi uşile acestor încăperi.. . zăvorite. N-ar fi olare cazul unei intervenţii pentru catot acest tezaur de artă să fie redat culturii româneşti? — Muzeul judeţean Tîrgu-Mureş a editat un nou volum de studii şi materiale (Vol. III-IV), împărţit în trei capitole: ştiinţele naturii, istorie şi muzicologie. (Vom reveni de altfel cu un material de prezentare). — Colaborarea fructuoasă dintre teatrul din Surbotiţa (R. S. F. Iugoslavia) şi Teatrul de stat din Tîrgu-Mureş, prilejuieşte, an de an, fructuoase schimburi de experienţă, între 13 şi 20 mai a.c. secţia română a Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş a prezentat la Subotiţa, Novi Sad, Belgrad şi Vîrşeţ spectacole cu piesa lui Mihail Sebastian Insula. Tot la Subotiţa, în regia lui Harag Gyöngy, scenografia Florica Mălureanu, s-a prezentat de către Teatrul din localitate Steaua fără nume a aceluiaşi dramaturg român, Mihail Sebastian. . La invitaţia elevilor din Luduş de la Liceul nr. 1 un grup de redactori ai revistei Vatra au participat la o şezătoare literară în sala Casei de cultură, închinată revoluţiei de la 1848. Dan Culcer, Romulus Guga şi Mihai Sin au citit din creaţia lor şi au discutat despre raportul dintre actualitate şiliteratură, despre politica culturală a paridului. O manifestare asemănătoare a avut loc la Mediaş şi Bahnea. Pe lingă scriitorii amintiţi au mai participat şi poeţii Dumitru Mureşan, Matei Gavriil, Angela Marinescu, precum şi Solomon Frăţilă şi Ferenczi István din partea comitetului de cultură şi educaţie socialistă Mureş. S-a sărbătorit douăzeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Grupului şcolar sanitar Tîrgu-Mureş. Sesiunea jubiliară, ca şi comunicările din cadrul cercurilor de eleevi au evidenţiat înaltul nivel, de pregătire teoretică şi practică la care au ajuns elevii acestei şcoli. Urmînd aceeaşi temeinică pregătire, dorim noi succese asistenţei de ocrotire în ridicarea nivelului sanitar al populaţiei. — Din nou în actualitate pictorul Phállás György, cu renumitele sale textilo-plastii. După Bucureşti şi alte centre din ţară, este rîndul Tîrgu-Mureşului să admire măiestria acestui artist atît de original. Cu „Primăvara harghiteană“ şi „Primăvara arădeană“, iată două festivaluri cultural-artistice devenite tradiţionale, la care şi-au dat întîlnire şi în aceşti ani solii artei populare de pe meleagurile Mureşului şi ale Oltului. — Din Arad, Ioan Justin Purza ne admonestează: „După ce zadarnic şi disperat am căutat pe la toate chioşcurile oraşului. .. n-am găsit nici în martie, nici în aprilie revista Vatra ... S-a încetat cumva apariţia? ... De ce nu mă abonez, o să mă întrebaţi ... Plăcerea mea este să o cumpăr de la chioşc, ca pe o floare“. Am vrea să aflăm şi noi părerea Difuzării Presei din Arad. Cînd s-o pune oare pe roate acest serviciu fantomă, care ne face atîtea greutăţi! — Aflăm că la Blaj s-a deschis Biblioteca Timotei Cipariu, cu un fond bogat de cărţi şi manuscrise. Existenţa ei intr-un oraş cu o veche tradiţie culturală ar trebui folosită mult mai judiciosprin înfiinţarea unui centru de cercetări specializat în istoria culturală a Transilvaniei. CRONICAR breviar cultural judeţean VATRA 26