Vatra, 1973 (Anul 3, nr. 1-12)

1973-05-01 / nr. 5

2 mai ROSTIREA DE LA BLAJ Această primăvară, cred, va rămâne mai spre deosebire decât altele, în conştiinţa noastră a tu­turor, prin lecţia de istorie, de vibrant patriotism şi de profund ataşament faţă de politica parti­dului şi statului nostru, pe care toţi transilvăne­nii, de fapt întreaga ţară, şi l-au exprimat cu o deosebită expresie la marea adunare populară de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj. Cuvîn­tarea rostită cu acest prilej de secre­tarul general al partidului în faţa a 70.000 de oameni, români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, stu­îns uniţi în frăţietate, libertate şi egalitate, a constituit unul din documentele im­portante prin conţinutul teoretic, prin mesajul adresat poporului român, o sinteză de înaltă ele­vaţie a uriaşului proces revoluţionar pornit din geneza însăşi a naţiunii române spre această zi, constructoare a societăţii socialiste. Toţi cei prezenţi la Blaj am trăit cu profun­dă emoţie splendidul moment evocator care a­­testa de fapt perpetua noastră rostire în istorie, idealurile pentru care au luptat strămoşii noş­tri, idei fundamentale pe care le continuăm prin conştiinţa noastră comunistă, dăruindu-le prin ceea ce facem astăzi în România socialistă, viitorimii. Tot ceea ce marii revoluţionari ai anului 1848 au dorit să înfăptuiască atunci, în zilele clocotitoare ale revoluţiei este astăzi o realitate. Şi aceasta se datorează în primul rînd politicii Partidului Comunist Român, călăuzitorul şi ctitorul acestei împliniri în istorie. Aceste zile emoţionante în care ne-am regă­sit cu dragostea noastră perpetuă pentru ţară, trebuie să rămînă în conştiinţa noastră a tuturor, pentru că datoriile de patriot implică atît vene­rarea acelora care au fost întotdeauna de partea poporului şi au luptat pentru libertatea, neatîr­­narea şi fericirea sa, cît şi a celor care azi cu acelaşi eroism făuresc libertatea pămîntului ro­mânesc în gîndire, simţire şi prefacerea ţării. Pentru că rostirea de la Blaj, precum şi cea de la Iaşi, au însemnat de fapt un nou prilej prin care poporul român şi-a demonstrat dragos­tea, unitatea şi forţa sa, pentru şi prin Partidul Comunist Român, pentru şi prin fiul său, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, conducător care repre­zintă astăzi pentru noi, şi va reprezenta întot­deauna, prin viaţa pe care şi-a pus-o neprecupe­ţit în slujba poporului, acel bărbat de stat, care prin toate faptele sale, trăieşte în paginile de aur ale istoriei, în inimile noastre, în conştiinţa că nu există în lume o forţă care să ne frîngă drumul nostru spre desăvîrşirea societăţii socia­liste şi construirea comunismului în România. Noi, acest popor, nu dorim a asupri, dar nu ne vom lăsa niciodată asupriţi, noi cerem a ne fi respectată libertatea, independenţa şi suverani­tatea naţională, precum noi vom dărui respectul nostru tuturor popoarelor. Prin glasul tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu au răsunat crezurile noas­tre, convingerea noastră de secole, că jertfa de sânge pe care această naţiune a dat-o nu a fost în zadar, că formarea naţiunii noastre socialiste este un proces logic „ireversibil că nu există for­ţă în lume care să poată împiedica acest proces, să poată înfrânge voinţa popoarelor de a trăi li­bere şi independente.“ Rezolvarea cu succes a tuturor problemelor importante care au stat în calea noastră în is­torie, frăţietatea dintre poporul român şi naţio­nalităţile conlocuitoare, prestigiul uriaş pe care România şi l-a dobîndit în lumea contemporană prin rezultate remarcabile în toate domeniile de activitate, precum şi prin înţelepciunea poziţiilor pe care lie-a adoptat în problemele politicii ex­terne, exprimă încă o dată faptul că trăinicia no­astră­­pe acest pămînt este fără putinţă de tăgadă şi că viitorul aparţine acestei ţări, acestui popor, cu toate împlinirile minunate pe care le va aduce. Adunarea populară de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, a însemnat o pildă demnă de urmat pen­tru toţi, români, mag­hiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, care şi-au exprimat astăzi, în 1973, crezul lor ferm, unitatea lor de nezdruncinat, în politica partidului şi statului român şi hotărîrea lor fermă de a desăvârşi opera de edificare a so­cietăţii comuniste. Această primăvară a anului 1973, plină de semnificaţii, prin unitatea dintre efortul colectiv al prezentului şi venerarea luptătorilor pentru emanciparea naţională şi socială, este de fapt pri­măvara continuă a acestei naţiuni de la elibe­rarea sa, este de fapt o primăvară pe care o tră­im constant în fiecare faptă ce-şi lasă puternic amprenta în tot ceea ce ctitorim în conştiinţe şi pe acest pămînt românesc. Să nu precupeţim nici un efort de a fi la înălţimea acestei rostiri de la Blaj, de a fi patri­oţi pînă la ultima noastră suflare, de­ a ne dărui toate resursele spirituale şi fizice uriaşului prog­ram al comuniştilor români pentru ca şi noi la rîndul nostru să servim urmaşilor noştri acea ROMULUS GUGA (Continuare în pag. 17) împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia burghezo-democratică din 1848 a prilejuit şi la Tîrgu-Mureş organizarea a numeroase manifes­tări omagiale: expoziţii, simpozioa­ne, conferinţe. Consemnăm, între altele, deschiderea expoziţiei Revo­luţia de la 1848 în istoria ţărilor române, rod al eforturilor şi cola­borării Muzeului judeţean, Arhive­lor statului şi Bibliotecii munici­pale. Cuprinzînd numeroase docu­mente, proclamaţii, memorii şi lu­crări în original sau reproduceri foto şi xerox, expoziţia oglindeşte lupta revoluţionară a maselor pen­tru libertate socială şi naţională, unitate şi independenţă. In mod deosebit reţin atenţia documentele care reflectă participarea şi aportul populaţiei de pe meleagurile mu­reşene la revoluţie. 0 — Aniver­sând Revoluţia de la 1848, Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş a organizat un Simpozion ştiinţific consacrat împlinirii a 125 de ani de l­a Revoluţia din 1848 în Tran­silvania. 0 — A şasea ediţie a Festivalului studenţesc, Primăvara prieteniei a marcat noi paşi pe dru­mul afirmării artei interpretative a studenţilor din centrul universitar Tîrgu-Mureş. Această adevărată sta­giune culturală studenţească desfă­şurată pe scenele Palatului Culturii, Prodcomplex sau Studio a eviden­ţiat afirmarea incontestabilă a po­tentelor artistice studenţeşti, strîn­­sa colaborare dintre institute şi fa­cultăţi, pentru cimentarea prieteni­ei, a înţelegerii adevăratei meniri sociale a viitorilor medici, profesori sau actori. Din şirul formaţiilor participante: Folk­grup Thalia, Ri­­tual-Grup, Ansamblul folcloric, For­maţia de teatru, în limba română şi maghiară cu Cîntec despre gloria şi moartea lui Joachim Marieta, după poemul dramatic a lui Pablo Neruda şi, respectiv, Monstrul Le­­zitan de Peter Weiss, Corul de bă­ieţi, Formaţia instrumentală de mu­zică veche „Camerata Transilvani­­ca“ ş.a., o menţiune specială pen­tru Corul de fete al Facultăţii de muzică de la Institutul pedagogic cît şi pentru formaţia vocal-instru­­mentală Dentes a Casei de cultură a studenţilor, formaţie de reputaţie republicană, laureată a mai multor festivaluri studenţeşti şi inclusă in topurile mai multor reviste. Pre­zenţa Corului de fete (dirijor Bir­­talan József), pe cît de inedită, pe atît de revelatoare. Repertoriul a­­cestei formaţii, alcătuit din piesele cele mai reprezentative ale genului unor compozitori ca: Palestrina, Thomas Morley, Gheorghe Cucu, Sigismund Toduţă, Bartók Béla, Ko­dály Zoltán, Bárdos Lajos, înalta ţinută interpretativă, situează arta corală studenţească tîrgumureşeană (având în vedere şi evoluţia coru­lui bărbătesc, dirijor Valeria Covă­­taru) în elita coralei studenţeşti din ţara noastră. Ar fi un păcat de neiertat dacă s-ar pierde o astfel de formaţie corală studenţească, a­­vînd în vedere perenitatea membri­lor ei.­­ — La Bahnea, Band, Brîncoveneşti, Deda, Fîntînele, Ghindari, Miercurea Nirajului, Sîn­­paul şi Valea Largă, funcţionează cu bune rezultate, noi universităţi populare săteşti, în judeţul Mureş sunt 20 universităţi populare orăşe­neşti şi săteşti, cu 170 de cursuri, urmate de peste 8.300 de cursanţi. Sporirea cu circa 3.300 a numărului de cursanţi faţă de anul trecut do­vedeşte nu numai interesul sporit faţă de aceste forme deschise de ridicare a nivelului de cunoştinţe, dar şi apropierea cursurilor (teme­­ior) de cerinţele reale ale cursanţi­lor. 0 — Din această primăvară, trei interesante noi obiective turis­tice au intrat în circuitul naţional. Este vorba de cabanelle de vânătoa­re din masivul Căliman, Menmezeu, Zebrac şi Păstrăvăria de pe valea Gu­dea mică.­­­­ Muzeul de artă din Tîrgu-Mureş a organizat o ex­poziţie retrospectivă omagială cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea pictorului Nagy István. Retrospectiva cuprinde cea mai va­loroasă colecţie de lucrări a picto­rului de pe teritoriul Transilvaniei, expuse fie în muzee sau din colec­ţiile particulare. Această întâlnire în masă a creaţiei artistului cu publicul merită toată considera­ţia pentru organizatori.­­ — Mu­zică şi tinereţe — iată genericul sub carte elevii claselor de actorie, muzică, dans şi cei ai brigăzilor artistice de agitaţie de la Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş, şi-au dat în­tîlnire cu publicul. Spectacolul se va repeta în toate întreprinderile şi instituţiile mamă, de unde sunt selecţionaţi elevii, în alte centre urbane şi rurale, pledoa­rie pentru frumos, pentru împleti­rea armonioasă a timpului liber cu arta.­­­­ Cea de-a VlI-a ediţie a Festivalului dramaturgiei originale contemporane se află în plină des­făşurare şi în judeţul Mureş. Se manifestă o predilecţie deosebită pentru scenariul scurt şi cu efect: Tunelul de Mihail Davidoglu, Mi­reasa cu maşina, de Hans Kehner, Vaccin contra lenei sau Preşul de Ion Băieşu, fiind cele mai solicita­te pînă în prezent. 0 — Necesita­tea de a îmbogăţi paleta orchestra­lă, umplerea golului dintre violon­cel şi violină, obţinerea sonorităţi­lor lipsă în cvartet, iată hologul conlucrării dintre prof. univ. Ioan Delu şi colectivul Fabricii de in­strumente muzicale din Reghin. Re­zultatul? Un nou instrument ro­mânesc cu coarde: VIODA. Inven­ţia românească a fost brevetată în Anglia, U.R.S.S., Franţa, Olanda, S.U.A. Japonia, Cehoslovacia, Ita­lia sau R. F. Germania. Strauss pe strune de viode româneşti. Iată o nouă perlă la şirul de realizări ale constructorilor de instrumente muzicale de pe Valea Gurghiului.­­ — Şi tîrgumureşenii au şansa unică de a putea admira în tota­litate tablourile marelui maestru al penelului, Gheorghe Petraşcu. Re­trospectiva, deschisă în decembrie la Bucureşti, a poposit în sălile Muzeului de artă din localitate şi cuprinde 70 de tablouri în ulbei, de dimensiuni mici, în marea lor ma­joritate achiziţionate din colecţiile particulare, ştiută fiind predilecţia lui Petraşcu pentru intimitatea de atelier, de casă. 0 — Brigadierii de ieri, azi veterani constructori ai socialismului. Sub acest simbol, la Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. s-a organizat o emoţionantă în­tîlnire a tinerilor cu foştii bri­gadieri care, acum 25 de ani, au tras primul tîrnăcop la Salva-Vi­­şeu.­­­u Tînjaua de pe Mara şi Sîmbra oilor, tradiţionalele sărbă­tori ale primăverii din judeţele Maramureş şi Satu Mare au strîns în alaiul lor zeci de mii de oşeni din partea locului, mineri sau ţa­pinari. E semn că tradiţia se află în mîini bune.­­ — Şi la Dubişte, Urice, Arşiţa, Toaca, Tireu, în ju­rul stîniilor din munţii Gurghiului, Mirgioasa, Crungi, Capul Dealului, în alai­­tradiţional s-a făcut Măsura oilor. Ca lupul să nu fure nici o oaie, laptele se mulge numai în vase confecţionate din lemn. Pen­tru belşug, primul muls a fost de­şertat de fecioarele satelor peste capetele ciobanilor.­­­­ In comu­na Hodac, la Ion Racoţan, s-a des­coperit un calendar vechi românesc de la 1844, tipărit la Oradea. Inte­resant, calendarul este prefaţat de o cronică privind istoria poporului român, de la ocuparea Daciei de către Traian pînă în 1844. — Reci­tiţi jurnalele lui Cocea. Veţi găsi pa­gini în care publicistul şi scriito­rul vorbeşte despre Sighişoara ti­nereţii sale creatoare. După aceea, mergeţi în acelaşi oraş Sighişoara, căutaţi strada Şcolii (în Cetate), opriţi-vă la imobilul care poartă numărul 10 şi încercaţi să vă re­culegeţi în interioarele care păs­trează biblioteca lui Cocea, colec­ţiile sale de grafică sau de icoane vechi. Imposibil! Veţi găsi uşile a­­cestor încăperi.. . zăvorite. N-ar fi olare cazul unei intervenţii pen­tru ca­­tot acest tezaur de artă să fie redat culturii româneşti?­­ — Muzeul judeţean Tîrgu-Mureş a editat un nou volum de studii şi materiale (Vol. III-IV), împărţit în trei capitole: ştiinţele naturii, isto­rie şi muzicologie. (Vom reveni de altfel cu un material de prezentare).­­ — Colaborarea fructuoasă dintre teatrul din Surbotiţa (R. S. F. Iugoslavia) şi Teatrul de stat din Tîrgu-Mureş, prilejuieşte, an de an, fructuoase schimburi de experi­enţă, între 13 şi 20 mai a.c. secţia română a Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş a prezentat la Subotiţa, Novi­ Sad, Belgrad şi Vîrşeţ spec­tacole cu piesa lui Mihail Sebas­tian Insula. Tot la Subotiţa, în re­gia lui Harag Gyöngy, scenografia Florica Mălureanu, s-a prezentat de către Teatrul din localitate Ste­aua fără nume a aceluiaşi drama­turg român, Mihail Sebastian.­­ . La invitaţia elevilor din Luduş de la Liceul nr. 1 un grup de redac­tori ai revistei Vatra au participat la o şezătoare literară în sala Casei de cultură, închinată revoluţiei de la 1848. Dan Culcer, Romulus Guga şi Mihai Sin au citit din creaţia lor şi au discutat despre raportul din­tre actualitate şi­­literatură, despre pol­itica culturală a paridul­ui.­­­­ O manifestare asemănătoare a a­­vut loc la Mediaş şi Bahnea. Pe lin­gă scriitorii amintiţi au mai parti­cipat şi poeţii Dumitru Mureşan, Matei Gavriil, Angela Marinescu, pre­cum şi Solomon Frăţilă şi Ferenczi István din partea comitetului de cultură şi educaţie socialistă Mureş.­­ S-a sărbătorit douăzeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Grupului şcolar sanitar Tîrgu-Mureş. Sesiu­nea jubiliară, ca şi comunicările din cadrul cercurilor de eleevi au evi­denţiat înaltul nivel, de pregătire teoretică şi practică la care au ajuns elevii acestei şcoli. Urmînd aceeaşi temeinică pregătire, dorim noi suc­cese asistenţei de ocrotire în ridica­rea nivelului sanitar al populaţiei. — Din nou în actualitate pictorul Ph­állás György, cu renumitel­e sale textilo-plastii. După Bucureşti şi alte centre din ţară, este rîndul Tîrgu-Mureşului să admire măies­tria acestui artist atît de original. C­u „Primăvara harghiteană“ şi „Primăvara arădeană“, iată două festivaluri cultural-artistice deveni­te tradiţionale, la care şi-au dat întîlnire şi în aceşti ani solii artei populare de pe meleagurile Mure­şului şi ale Oltului.­­ — Din Arad, Ioan Justin Purza ne admonestea­ză: „După ce zadarnic şi disperat am căutat pe la toate chioşcurile oraşului. .. n-am găsit nici în mar­tie, nici în aprilie revista Vatra ... S-a încetat cumva apariţia? ... De ce nu mă abonez, o să mă între­baţi ... Plăcerea mea este să o cumpăr de la chioşc, ca pe o floa­re“. Am vrea să aflăm şi noi pă­rerea Difuzării Presei din Arad. Cînd s-o pune oare pe roate acest serviciu fantomă, care ne face a­­tîtea greutăţi!­­ — Aflăm că la Blaj s-a deschis Biblioteca Timotei Cipariu, cu un fond bogat de cărţi şi manuscrise. Existenţa ei intr-un oraş cu o veche tradiţie culturală ar trebui folosită mult mai judicios­­prin înfiinţarea unui centru de cer­cetări specializat în istoria cultu­rală a Transilvaniei. CRONICAR breviar cultural judeţean VATRA 26

Next