Vatra, 1989 (Anul 19, nr. 1-12)

1989-06-01 / nr. 6

2 NICOLAE CEAUŞESCU MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliu­lui de Stat şi Guvernului Republicii So­cialiste România, precum şi al meu per­sonal, aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemu­ritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriin­­du-se pentru totdeauna în conştiinţa în­tregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de drep­tate socială şi naţională, de afirmare li­beră, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oa­menii de ştiinţă şi cultură cinstesc memo­ria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dez­voltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înal­te de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sa­le, de aspiraţiile spre mai bine ale mase­lor populare, receptiv la problemele ma­jore ale epocii în care a trăit, ale lup­tei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în perma­nenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decît Mihai Emi­nescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii ro­mâne, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cît de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua“: „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“, în opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cît de minunat răsună cuvin­tele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — în „Scrisoarea a III-a“ — hotărârea poporului român de a-şi apă­ra libertatea şi independenţa! „Eu? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul / Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, nul, ramul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este!“ Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar pro­fund îndreptăţite, izvorâte din cel mai cu­rat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“: „Cine-a îndrăgit străinii / Mîn­­ca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Şi neamul nemernicia!“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi prole­tar“ — la luptă unită împotriva vechii orînduiri: „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! / Atunci cînd după moar­te răsplată nu v-aşteaptă, / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!“. Cît de profund legată e creaţia lui Eminescu de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arată dragostea lui pentru pămîntul pa­triei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Româ­nie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele nervoase, arma de tărie. / La trecutu-ţi mare, mare viitor... Dulce Românie, asta ţi-o doresc“. Această fierbinte urare a lui Emi­nescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi in­dependentă, în care poporul — zdrobind orînduirea cea crudă şi nedreaptă, lichi­­dînd pentru totdeauna exploatarea şi asu­prirea — îşi făureşte, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru, pro­priul său viitor, socialist şi comunist. Constituie o mare mîndrie pentru po­porul român faptul că în anii ce au tre­cut de la eliberarea ţării, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o perioadă de pro­funde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut strălu­cite realizări în făurirea societăţii socia­liste, în creşterea potenţialului economic şi a avuţiei naţionale, în înflorirea ştiin­ţei, artei şi culturii, în ridicarea genera­lă a nivelului de trai, material şi spiri­tual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrea­ză cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, forţa şi superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes în România, minunata capacita­te a poporului român de a asigura — sub conducerea partidului — progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre so­cialiste. Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate dome­niile — avem datoria să dezvoltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi crea­ţii, minunatul patrimoniu naţional — te­zaur de gîndire înaintată, revoluţionară, care, prin conţinutul de idei şi mesajul profund umanist şi patriotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobilizarea în­tregului popor în edificarea noii orînduiri, la formarea şi educarea omului nou, îna­intat, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în Româ­nia. Apreciind munca şi realizările crea­torilor de artă și cultură contemporani, partidul, societatea noastră le adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile înfăptuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizaţie şi cultură, transformînd năzuinţele şi visu­rile înaintaşilor despre un viitor liber şi fericit într-o realitate concretă a Româ­niei de azi. Aşa cum a făcut însuşi Eminescu, nu­mai trăind împreună cu poporul, reali­­zînd creaţii legate de viaţa poporului, par­­ticipînd activ la făurirea prezentului şi vii­torului patriei noastre, creatorii de lite­ratură şi artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, îşi pot îndeplini nobila misiune ce le revine în amplul şi com­plexul proces al dezvoltării revoluţionare a societăţii noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălţării patriei, creşterii bunăstării şi fericirii omului, a întregii naţiuni, întăririi independenţei şi suveranităţii României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptui­rea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pen­tru sporirea forţei sale educative, a me­sajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi va­loroase opere care să slujească progresu­lui şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături a­­le omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii — comunismul! TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial „Mihai Eminescu" Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Participanţii la Simpozionul omagial dedicat Centenaru­lui Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu - marele Erou între Eroii neamului ro­mânesc, ilustru conducător de partid şi de ţară, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pen­tru libertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române - un cald şi vibrant omagiu, expresia sentimentelor de alea­să stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nostru popor, le nutresc faţă de exemplara şi pro­digioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi pa­triei, formării omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste în România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noas­tre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim vice­­prim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia îi adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul permanent acordate literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi învăţămîntului. Participanţii la simpozion au primit, cu profunde senti­mente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adresat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecutul, prezentul şi viitorul ţării, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a României, apreciere de autentică simţire patriotică ce ilustrează dragostea şi pre­ţuirea pe care noi, toţi, o purtăm Luceafărului poeziei ro­mâneşti. Evocînd valoarea fără egal a creaţiei eminesciene, în cadrul lucrărilor simpozionului a fost subliniată cu pregnan­ţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iu­bite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cunoaş­terea şi valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfac­ţie, participanţii la simpozion au evidenţiat că, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea - moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială şi politică a ţării, în descătuşarea energiilor creatoare ale întregii naţiuni - a fost întreprins un vast program de valorificare critică a moştenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cercetarea şi editarea creaţiei eminesciene, operă monumentală a culturii române, tipărită şi difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se, astfel, pătrun­derea şi cunoaşterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare naţională şi universală a creaţiei eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în acelaşi timp, semnificaţiile majore ale generoasei politici culturale a partidului şi statului nostru de păstrare şi dez­voltare a tradiţiilor umaniste ale poporului român şi ale culturii naţionale, permanenta preocupare pentru ca, odată cu progresul remarcabil pe plan economic şi social al pa­triei, să se asigure înflorirea continuă a vieţii spirituale şi a creaţiei literar-artistice. Desfăşurîndu-se în anul celei de-a 45-a aniversări a vic­toriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi al celui de­al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român - eveniment de mare însemnătate în viaţa social-politică a ţării -, lucră­rile Simpozionului omagial, manifestările consacrate Cente­narului Eminescu au evidenţiat cu putere hotărîrea fermă a oamenilor de cultură şi artă ca, asemenea întregului nostru popor, strîns uniţi în jurul partidului, al dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să-şi sporeas­că contribuţia la continua înflorire a patriei, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la ridicarea nivelului lor de cunoaştere. Acţionînd neabătut pentru înfăp­tuirea strălucitului program ideologic al partidului, avînd per­manent drept călăuză tezele, ideile, şi orientările de ines­timabilă valoare teoretică şi practică, fundamentate în ma­gistrala dumneavoastră operă, ne angajăm să facem totul pentru a spori contribuţia oamenilor de cultură şi artă la realizarea de noi creaţii care să oglindească uriaşa muncă a poporului nostru, în care eroii principali să fie muncitorii, ţăranii, intelectualii, cu preocupările lor, cu dorinţele lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului şi comunismului în România. Reafirmăm, şi cu acest prilej, deplina aprobare şi pro­funda încredere a tuturor creatorilor din domeniul ştiinţei, culturii şi artei faţă de politica internă şi externă a parti­dului şi statului nostru, strălucit concepută şi înfăptuită de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi respectat fiu al poporului român, care, prin­­tr-o activitate eroică şi o gîndire vizionară, asiguraţi mersul ferm al României pe calea socialismului şi comunismului, sporirea prestigiului său în lume, afirmarea demnă, liberă şi suverană a patriei. Intr-o vie şi deplină unanimitate participanţii la Simpo­zionul omagial Mihai Eminescu folosesc acest prilej pentru a vă exprima dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, cele mai calde sentimente de aleasă dra­goste şi neţărmurit respect, satisfacţia deplină şi întreaga recunoştinţă pentru strălucita activitate politică, revoluţio­nară şi patriotică pe care o desfăşuraţi, asigurîndu-vă că vom face totul pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei, astfel ca aspiraţiile Luceafărului poeziei româneşti să-şi gă­sească o minunată împlinire în ampla operă de edificare a celei mai drepte şi demne orînduiri - comunismul, visul de aur al omenirii! Participanţii la Simpozionul omagial dedicat Centenarului „Mihai Eminescu“ La Ateneul Român s-au desfăşurat în zilele de 13-14 iunie lucrările Simpozionului omagial consacrat centenaru­lui Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gădea, Ioan Toma, Ion Ursu, precum şi reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţară şi oaspeţi de peste hotare cunoscători ai operei eminesciene. Lucrările Simpo­zionului s-au desfăşurat sub semnul ideilor şi aprecierilor cuprinse în­ Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, prezen­tat de către tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Mesajul condu­cătorului partidului şi statului, expresie a preţuirii de care se bucură creaţia marelui nostru poet, a fost­­primit cu de­plină satisfacţie de către participanţi. Gîndurile şi sentimen­tele exprimate în Mesaj s-au regăsit în telegrama pe care participanţii la manifestare au adresat-o, în încheierea lu­crărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, citită de tovarăşul Radu Voinea, preşedinte al Academiei Republicii Socialiste România. În cadrul lucrărilor în plen a luat cuvîntul mai întîi tovarăşa Suzana Gădea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, care a spus: „Gîndul nostru se întoarce şi astăzi către partidul comunist, prin a cărui (Continuare în pagina 4) VATRA 219

Next