Vatra, 2021 (Anul 51, nr. 1-12)
2021-11-01 / nr. 10-11
Valtrastarea literatiei romane contemporane in scoalä61 actualä romäneascä sau numai poezie. Noi facem si un fel de cercetare aplicatä. Mai visez incä la un Institut de cercetare a lecturii copiilor si adolescentilor. Tot ce am spus aici tine de zona non-formalä si informalä a educatiei, care, oricum, nu prea e luatä in seamä de oficialitäti si probabil la nivel macro reprezintä doar o parte infimä. Dar vie. Cert e insä cä in ultimii 10 ani se exterte mai mult $i se scrie mai bine si mai dezinvolt. Si despre literature actualä. Cred cä acesta e mersul normal al lucrurilor. Emilia BORZA Nicolae BERINDEIU Intelesurile scolare ale literaturii 99 contemporane Prolog Intr-o simpaticä povestire pentru copii, scrisä de Roger Duvoisin, gäsca Petunia gäseste, in ogradä, o carte. Pentru cä a auzit cä acest obiect conferä valoare celui care il define, gasca se simte indreptätitä sä dea sfaturi celorlalte orätänii. Toate o ascultä orbeste, fascinate de increderea cu care vorbeste. Nu trece mult si haosul se dezläntuie. Gäinii ii spune cä are 6 pui in loc de 9 si cä asta inseamnä cä are mai multi. Cätelului ii arde botul si urechile pentru a-l elibera dintr-o vizuinä, iar calului ii recomandä sä isi scoatä dintii, cäci din aceastä cauzä are dureri. Actiunea atinge punctul culminant atunci cand le convinge pe animale sä deschidä o cutie cu artificii, sugerand cä pe ea scrie acadele. Unde grei?este Petunia? Punand competentele inaintea continutului, ea constientizeazä, doar la finalul povestirii, cä trebuie sä invete sä citeascä si sä inteleagä, abia apoi sä impartä celorlalti din intelepciunea ei. De la aparitia programei, fie cä este vorba despre cea destinatä ciclului gimnazial, fie cä se are in vedere aceea a ciclului liceal, profesorilor li s-a atras atentia in mod constant, in cadrul cursurilor de formare sau in cadrul comisiilor metodice, cä trebuie sä se focuseze (sic!) asupra competentelor. Goana aceasta de a bifa cat mai multe dintre ele a exilat continuturile, farä a se intelege cä ele sunt inseparabile. Dosarul propus de revista Vatra restabile§te un echilibru de vreme ce, iatä, suplineste o dezbatere pe care ar fi trebuit sä o lanseze tocmai reprezentantii ME: situatia textelor din literature contemporanä incluse in programa scolarä. Delimitäri conceptuale Ipoteza 1: Programa scolarä (alias Cartea Petuniei): literature contemporanä = literature postbelicä Revizuitä in 2009, actuala programä pentru ciclul liceal subsumeazä conceptului de literature contemporanä - sintagmä care nici nu apare, de altfel, in documentul scolar - intregul fenomen literer de dupä al Doilea Räzboi Mondial, deci aproximativ 70 de ani. Aceastä perspectivä este legitimatä chiar de Nicolae Manolescu in Istoria criticä a literaturii romane, capitolul Contemporani fixand ca limite anii 1948, respectiv 2000. Privitä din acest punct de vedere, programa s-ar dovedi a fi destul de generoasä cu ceea ce se intelegea prin „literature contemporanä”. O analizä chiar si superficialä ar demonstra acest fapt. La clasa a IX-a, criteriul tematic ii oferä profesorului libertate deplinä. Singura restrictie este de a prezenta aceeasi temä reflectatä in texte apartinand unor epoci diferite. Prin urmare, fiecare „facilitator de educatie” (sic!) are posibilitatea de a valorifica as a cum considerä propriul orizont cultural. De asemenea, pentru cei lipsiti de inspiratie sau doar dezorientati, capitolul Sugestii metodologice propune o listä intreagä nu numai de autori, ci si de titluri de opere adecvate temelor. Scriitorii canonici stau in vecinatatea celor contemporani, de exemplu, pentru tema Scene din viata de ieri , de azi: Ion Ghica, O cälätorie de la Bucurepi la lup inainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Alba, Istoria unui galben; Ion Marin Sadoveanu, Sfärpt de veac in Bucurepi; G. Cälinescu, Cartea nunfii; Gabriela Adamesteanu, Dimineafa pierdutä; Silviu Angelescu, Calpuzanii; prozä scurtä de Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu, Victor Hugo, Mizerabilii; Honoré de Balzac, Iluzii pierdute; Jack London, Martin Eden etc.; pentru tema Lumi fantastice: Mihai Eminescu, Särmanul Dionis; I. L. Caragiale, La Hanul lui Mänjoalä, Kir Ianulea, Calul Dracului; Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite; Ov. S. Crohmalniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, §arpele Aliodor, povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.); poezii de Leonid Dimov; Jules Verne, 20.000 de leghe sub mari; H. G. Wells, Oul de cristal; Dino Buzzati, Secretul pädurii bätrane; Michael Ende, Povestea fara sfärpi; Stanislaw Lem, Solaris etc. La clasa a X-a, in schimb, apar conditionäri: a. abordarea a 12 texte literare pentru profilul real §i a 14 pentru cel umanist; b. cel pufin jumätate dintre ele este obligatoriu sä apartinä unor scriitori canonici pe care programa ii enumerä: Mihai Eminescu, Ion Creangä, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Cälinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stänescu, Marin Sorescu; c. abordarea urmätoarele specii literare: basm cult, nuvelä, povestire (profilul umanist), roman (3 texte); d. studierea a minimum 6 texte poetice, care sä ilustreze aspecte specifice §i diferite ale genului si ale evolufiei acestuia: poezie epicä, poezie liricä. Se poate u$or observa supraincärcarea, cäci materia de clasa a X-a reprezintä mare parte din materia pentru bacalaureat. De fapt, se precizeazä in programä: „[...] profesorii (autorii de manuale) pot alege si alti autori, ale cäror texte ilustreazä in mod