Vatra, 2021 (Anul 51, nr. 1-12)
2021-11-01 / nr. 10-11
72 starea literaturii romane contemporane in scoalä Totusi, in ultimul deceniu, se poate observa o revizuire si, implicit, o flexibilizare a programelor §colare de gimnaziu, marcatä de interesul pentru literatura postbelicä si contemporanä §i de introducerea, in diverse manuale, a unor autori ca: Nina Cassian, $tefan Popa/$tefan Aug. Doinas, Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, Simona Popescu, Sanda Cordo§, Doina Ru§ti, Mircea Cartarescu, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu, Dan Coman si altii, dar §i deschiderea spre texte continue $i discontinue din domenii diverse, apartinänd, de pildä, lui Yuval Noah Harari (Cand vei fi adult, e posibil sä nu ai loc de muncä - traducere de Lucia Popovici). In egalä mäsurä, la o simplä räsfoire a unor „caiete” destinate elevilor, care grupeazä exercitii cu grade diferite de dificultate, remarcäm traduceri ale unor texte scrise de Kimberly Brubaker Bradley, Holly Goldberg Sloan, Lois Lowry, ori texte apartinand lui Mircea Ivanescu, Alexandra Muhina, fragmente de interviuri publicate in Dilema veche ori pe scena9.ro, demonstrand, astfel, diversitatea alegerilor si orizontul tot mai larg de selectie a textelor. De asemenea, la nivelul olimpiadelor scolare de limba si literatura româna (faza nationalä) ori la olimpiada de lecturä, mai ales la clasa a XII-a, cand se studiazä literatura postbelicä, au fost introduse texte apartinänd poetilor contemporani, preponderent celor debutati in jurul anilor 2000, de pildä: §tefan Manasia, Dan Coman, Alina Purcaru, Andrei Doboi si altii. Sunt multi scriitori contemporani (poeti §i prozatori, deopotrivä) care ar merita cititi de cätre adolescenti, de la Raluca Nagy (Uti cal intr-o mare de lebede) la Radu Vancu, de la Corina Sabäu (Si se auzeau greierii) la Elena Vlädareanu (spatiu privat), Krista Szöcs (berlin), Anastasia Gavrilovici (Industria linistirii adultilor), lista rämänand deschisä. Mediul formativ preuniversitar este destul de reticent la schimbare. Pe de o parte, este firesc sä fie asa, pentru coerenta unui demers didactic si pentru adecvarea la o viziune curricularä nationalä, pusä in relatie cu un profil al absolventului. Pe de altä parte, cred cä este importantä si raportarea la literatura contemporanä, care aduce nu doar perspective noi asupra fenomenului literar, ci si o diversitate de reprezentäri tematice, sociale etc. Militez pentru studiul literaturii clasicilor - Eminescu, Creangä, Slavici, Caragiale, Maiorescu - in afara cärora nu putem intelege pe deplin resorturile literaturii contemporane, dar mi se pare esentialä §i deschiderea spre literatura mondialä/literatura lumii §i, cu precädere, deschiderea spre literatura contemporanä, care incapsuleazä teme ale generatiei actuale. Depinde, in definitiv, de mäiestria profesorului de literaturä de a le propune lecturi atractive elevilor säi. Problematic este faptul cä, de indatä ce un autor devine canonic (intrand intr-o listä destul de restrictivä §i, implicit, intr-o ratinä obligatorie a examenelor nationale), capätä o aurä sacrä, fiind citit pentru cä trebuie, nu pentru cä opera sa dezväluie aspecte necesare ale intelegerii unui context socio-cultural mai larg. Note: (1) Annie Rouxel, „Progresele cercetärii in didactica lecturii literare”, in Perspective, Revista de didactica limbii si literaturii romane, nr. 1 (12)/2006, p. 2-16. (2) Matei Cälinescu, A citi, a reciti. Cätre o poetica a (re)lecturii, editia a II-a, traducere din limba englezä de Virgil Stanciu, Ia§i, Editura Polirom, 2007, p. 65. (3) Annie Rouxel, art. cit., p. 3. (4) Ibidem. (5) Jauss, H.-R., Petite anthologie de l'expérience esthétique, in Pour une esthétique de la réception, trad. fr. Paris, Gallimard, 1978, p. 131. (6) Harold Bloom, Canonul occidental. Cärtile si Scoala Epocilor, editia a II-a, intr-o nouä versiune, traducere din limba englezä de Delia Ungureanu, prefatä de Mircea Martin, Bucure§ti, Editura Art, p. 63. (7) Ibidem. (8) Ibidem, p. 44. (9) Ibidem, p. 515. (10) Ibidem, p. 522. (11) Ibidem. Daniela ANGHELESCU /VIntre teritorii vechi si teritorii noi „Din perspectiva PIRLS si PISA, lectura inseamna comprehensiune si interpretare, competence care se construiesc treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patra procese cognitive esenpale: identificarea de informatii explicit formulate, realizarea de deduftii simple, integrarea ji interpretarea ideilor §i a informapilor, evaluarea critica a conpnutului §i a elementelor texmale, in demersurile focalizate pe formarea competen(elor de leemrä, profesorul va proiecta activitäp coerente pentru antrenarea treptatä a celor patru procese, care sä ducä la o in\elegere aprofundatä a textelor, la evaluäri critice, la fonnulare de raspunsuri personale cu privire la sens / sensuri, sustinute cu elemente / cu exemple din textele scrise.” (Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana, clasele a V-a - a VIII-a, 2017) In ceea ce priveste programele si manualele polare pentru gimnaziu, a§a cum reiese din fragmentul citat anterior, in ultimii ani lucrarile s-au schimbat vizibil. Nu putem vorbi despre reticentä, ci, dimpotrivä, despre un progres remarcabil atat la nivelul viziunii, al abordärii autorilor de manuale, cat si la nivelul competentelor vizate, respectiv al continuturilor. Introducerea textului continuu/ discontinuu §i/sau a textului multimodal in programele de gimnaziu permite abordarea unor exemple din literatura contemporana. O viziune fericita se poate remarca in manualele editurii Art, in care delimitarea continuturilor in unitäti de invätare, corelate cu teme potrivite varstei, este propice utilizärii unor texte-suport apartinand scriitorilor contemporani indrägiti de copii, precum Adina Popescu, Veronica D. Niculescu, Ioana Pärvulescu, Mircea Xstrwsk