Viața Nouă, ianuarie-martie 1960 (Anul 16, nr. 4691-4766)
1960-03-16 / nr. 4753
> Nr. 47» La cercul de economie concreta Cursanții s-au referit la problemele secției Schimbul I ieșise din tură. In timp fec unii muncitori grăbeau spre vestiare, sau poarta șantierului, unii în număr de 14 mai rămîneau în secție. La secția scuterie de la S. N. Q. cursanții cercului de studiere a economiei concrete aveau zi de invățămînt de partid. După ce propagandistul cercului tov. Popa Vasile Virgil a enunțat problemele, cursanții au început să discute la tema „Cheltuielile secției"”, cu tot simțul răspunderii venind în ajutorul afirmațiilor făcute cu exemple concrete din munca ce o desfășoară în secție. Tov. Weber Alexandru a vorbit în cadrul discuțiilor despre prelungirea vieții mașinilor. Pentru ca o mașină să poată fi folosită cît mai mult timp este nevoie ca îngrijirea să fie făcută la vreme. Datorită tocmai acestei atenții în anul 1959 la secția sculerie au fost economisite 25.000 lei. In anul care a trecut, a arătat unul dintre cursanți, conform planificării făcute de serviciul administrativ al șantierului urma să se facă văruitul secției. Muncitorii de aici s-au străduit ca atît interiorul cît și exteriorul secției să fie cu mai bine întreținute și n-a mai fost nevoie de văruire. Și aici s-a economisit suma de 6-7000 lei. S-a arătat de asemenea că pentru înlăturarea opririlor accidentale la mașini este nevoie ca în secție să se găsească piese de rezervă pentru strunguri, freze și celelalte mașini fără a se crea stocuri supranormative. Una din problemele importante discutate aici a fost aceea a modulu cum influențează fondurile de mică valoare procesul de producție. Vorbitorii au arătat cu exemple practice că un spital care costă 600 lei și care trebuie folosit timp de 3 luni de zile, prin grija muncitorului el poate fi folosit și 6 luni. Aceasta înseamnă o economie pe acest interval de timp de 600 lei. Legat de această problemă, tov. P Saghin a propus ca tov. Petre Gavrilă, ascuțitor de cuțite și totodată distribuitor să aibă un carnet cu evidența zilnică asupra felului cum se schimbă cuțitele. Sînt unii muncitori în secție și îndeosebi din rîndul celor tineri care fiind lipsiți de experiența muncii fie că rup cuțitele, fie că le uzează înainte de termen. Cuțitele trebuie să fie luate numai pe baza unui bon semnat de maistru. Lucrul acesta va duce și pe viitor la economii valoroase, iar maistrul va avea posibilitatea să ajute pe cei care încă nu gospodăresc cu destulă răspundere utilajele secției. S-au purtat discuții interesante cu exemple din secție de ceea ce înseamnă uzura fizică și uzura morală a mașinilor. Cursanții au arătat că în secția lor era o freză mică, care nu mai corespundea cerințelor. Această mașină a fost trimisă unei alte întreprinderi, iar în locul ei s-a primit o nouă freză la care se pot produce cele mai felurite piese. Cursanții au mai venit și cu alte propuneri interesante pentru îmbunătățirea procesului de producție. Față de cerințele tot mai mari ale secției și care trebuie satisfăcute pentru a nu opri la un moment dat producția este necesară schimbarea mașinii de rectificat. S-a mai propus de asemenea schimbarea cuptorului, care nu are o vatră corespunzătoare pentru tratamentele termice necesare pieselor cargoului. Din discuții a reieșit câ unii dintre cursanți nu au studiat și materiale bibliografice. In afară de lecțiile care sunt audiate cu mult interes de cursanți alte materiale nu au mai fost consultate. De asemenea, a intrat în obișnuința propagandistului ca cercul de economie concretă să aibă loc în fiecare săptămînă. Intr-o săptămînă se predă lecția iar în următoarea au loc discuțiile. Și acest lucru nu e tocmai bun. Este necesar ca odată cu discuțiile la lecția anterioară să fie predată și lecția următoare pentru a nu se răpi din timpul de studiu al cursanților. tOOOO VIAȚA NOUA Decada cărții tehnice Cu prilejul împlinirii a zece ani de la înființarea Editurii Tehnice, între 15 și 25 martie se organizează în întreaga țară „Decada cărții tehnice“. Cartea tehnică în Republica Populară Romînă se bucură de o deosebită prețuire, ea constituind un instrument prețios pentru organizarea științifică a producției, introducerea proceselor tehnologice noi și a metodelor avansate de muncă. Alături de cărțile politice, care sunt tipărite pentru ridicarea nivelului politic-ideologic, alături de lucrările de beletristică și de artă, care contribuie la ridicarea nivelului cultural al maselor, cartea tehnică este un factor important în construirea socialismului în patria noastră. In trecut în Romînia burghezamoșierească se tipăreau extrem de puține cărți tehnice. Cele mai multe se importau, și puteau să beneficieze de ele numai cei care cunoșteau limbi străine. Astfel, în aproape o jumătate de veac, din 1900 pînă în 1944, în Romînia au apărut 1900 de lucrări tehnice. Cu totul altfel stau lucrurile astăzi. In numai zece ani de activitate, Editura Tehnică a tipărit peste 2780 de titluri într-un tiraj de peste 11.800.000 de exemplare. Cartea tehnică sovietică a contribuit într-o măsură importantă la realizarea acestui progres. Aproape 40 la sută din lucrările editate sunt traduceri din limba rusă. Problemele tratate în aceste lucrări sunt probleme de bază ale producției, cum ar tehnologia metodelor, bazele tehnologice ale proiectării mașinilor, calculatoare electronice cifrice, construcții hidrotehnice, aparate electrice etc. Trebuie să subliniem, de asemenea, că și lucrările originale vin în sprijinul cadrelor care lucrează în producție, în sprijinul ridicării calificării muncitorilor și tehnicienilor din Fabrici și uzine. Astfel, lucrările de nivel, mediu și profesional reprezintă aproximativ 66 la sută din toate titlurile tipărite de Editura Tehnică. Numeroase lucrări au fost editate în scopul sprijinirii studenților din institutele politehnice, pentru ca aceștia să aibă la îndemînă tratatele necesare însușirii unei înalte calificări. O mare parte din aceste lucrări sunt scrise de specialiști, care prin activitatea lor profesională, se află în directă legătură cu dezvoltarea și progresele realizate de industria noastră, cu nevoile de ridicare a cadrelor necesare producției și învățămîntului nostru tehnic. Cu prilejul „Decadei cărții tehnice“, organizată în întreaga țară de către Editura Tehnică, Asociația științifică a inginerilor și tehnicienilor și Direcția difuzării cărții, se vor organiza numeroase acțiuni de popularizare a literaturii tehnice în librării, întreprinderi, pe șantiere, în institutele de învățămînt superior, pentru a stimula cu această ocazie pătrunderea cărții tehnice în rîndurile celor ma diferite categorii de cititori. In localul librăriei „Cartea Rusă” din Galați va funcționa în toată perioada decadei un bazar al cărții tehnice, unde vor fi expuse tot felul de lucrări de literatură tehnică, din cele mai diverse domenii. In librăriile noastre nr. 1 Brăila, nr. 1 Focșani și nr. 1 Tecuci vor fi deschise expoziții ale cărții tehnice, care de asemenea vor funcționa în toată perioada decadei. In întreprinderile mari din regiunea noastră vor fi organizate bazare și expoziții cu cărți tehnice specifice. Astfel de forme de popularizare a cărții vor fi organizate la Șantierul naval, uzinele „Nicolae Cristea“ fabrica de piese de schimb C. F. R., Atelierele navale „Viitorul", Șantierul naval „1 Mai“, uzinele metalurgice „Progresul", uzina „Laminorul“, etc. A.S.I.T.-ul va organiza conferințe în întreprinderi și instituții pe marginea unor lucrări tehnice.. LIVIU MELINTE Cu sprijinul cetățenilor Așezarea geografică a raionului Berești, cu dealuri înalte și pante mari, face ca pîraiele ce străbat șesul să aibă cursul neregulat, aci săpînd albii adinei, aci depunînd aluviuni și ridicînd fundul văii. Drumurile acestui raion sînt în permanență supuse degradărilor datorită tocmai așezării geografice. An de an, s-au alocat fonduri tot mai importante pentru întreținerea și repararea drumurilor din raion. Parte din aceste lucrări însă au fost efectuate în mare măsură și prin contribuția în muncă a cetățenilor, începînd din anul 1959 comitetul executiv al sfatului popular raional, în urma unei analize a situației drumurilor, a adoptat o serie de măsuri menite să contribuie la executarea unui volum mai mare de lucrări de reparații și întreținere a drumurilor, lucrări care să fie de bună calitate. Iar acest scop s-au stabilit șantierele, iar în funcție de volumul lucrărilor, pe aceste șantiere s-au fixat comunele care vor participa la realizarea lucrărilor. Pentru fiecare comună s-a întocmit un plan de muncă, plan care a fost dezbătut în cadrul ședințelor comitetelor executive comunale. După adoptarea acestuia volumul de lucrări a fost defalcat pe circumscripții electorale, stabilindu-se pe fiecare cetățean ce anume are de realizat. Această metodă a dat rezultate frumoase. Astfel, la repararea drumului regional Bîrlad-Foltești, care s-a executat într-un timp scurt de numai două luni, combinîndu-se creditele date de către stat, cu posibilitățile cotriviției în muncă, s-a reușit să fie reparați 8 km. de drum. In cadrul acestor lucrări, sarcina fizică realizată s-a dublat față de cea planificată. Tot pe acest șantier, prețul de cost pe km. a fost redus cu 24 la sută. Măsurile organizatorice mai sus arătate precum și grija acordată de Comitetul executiv al comunei Drăgușeni, au făcut ca pe acest șantier lucrările să fie executate în ritm normal și nu în salturi, în fiecare zi conducerea șantierului avînd un număr suficient de brațe de muncă. Asemănător au muncit și alte comitete executive comunale. De pildă, la realizarea pavajului în comuna Berești, contribuția în muncă a cetățenilor a făcut ca într-un timp scurt să se realizeze 1,2 km. de stradă pavată. La această lucrare s-au cheltuit bani numai pentru plata muncitorilor calificați și procurarea materialelor. Și la alte lucrări de întreținere și reparare a drumurilor s-a folosit din plin contribuția în muncă. Valoarea lucrărilor executate cu contribuția în muncă în cursul anului trecut pe întreg raionul se ridică la suma de lei 263.419. Folosind contribuția în muncă la lucrările de reparare și întreținere a drumurilor a făcut ca sarcina fizică planificată să fie simțitor depășită, iar prețul de cost să fie mult redus. Experiența dobîndită în cursul anului 1959, arată că la orice lucrare se poate folosi cu succes contribuția în muncă a cetățenilor, obținîndu-se rezultate deosebit de importante. Un accent mai mare trebuie să se pună însă pe organizarea brigăzilor permanente de drumuri în fiecare gospodărie colectivă. Sfaturile populare comunale trebuie să dea o atenție din ce în ce mai mare acțiunii de reparare și întreținere a drumurilor. In ședințele de comitet executiv această problemă să fie mai temeinic analizată. De asemenea lucrătorii din secțiunile de drumuri, să muncească în așa fel încît sarcinile trasate de plenara C. G. al P. M. R. din 26—28 noiembrie 1958 cu privire la buna întreținere și reparare a drumurilor, reducerea prețului de cost, pe km. de drum să fie în întregime realizată și chiar depășită. V. POPOVTCI șeful secției drumuri a Sfatului popular raional Berești In comuna Vîrlezi, raionul Bujor, o activitate rodnică au și cercurile de citit. Fotografia noastră înfățișează cercul de citit nr. 5 din circumscripția electorală nr. 4 unde tov. învățător Mardare Sandu citește colectiviștilor o carte. î«î întrețin drumurile Conducerea gospodăriei agricole colective „Al Il-lea Congres P. M. R. din satul Măcișeni, raioanul Bujor, acordă în această perioadă o mare atenție și lucrărilor de întreținere și amenajare a drumurilor. In acest scop gospodăria a organizat o echipă permanentă care pînă mai acum cîteva zile a reparat șoseaua pe o distanță de 3 km. și cîteva podețe din sat. Printre cei care s-au situat fruntași în această acțiune se numără Mihalache Răgălie, Mitică Buruiană, Leon Petrea și alții. Corneliu Stoica Peste 10.000 de pui Pentru a obține în primăvara acestui an un număr cît mai mare de pui, gospodăria agricolă de stat Lacul Sărat, din raionul Brăila, pe lingă un incubator existent, a mai fost înzestrată zilele trecute cu încă 3 incubatoare noi, moderne. Fiecare incubator are o capacitate de 10.000 de ouă, fapt ce a făcut ca pînă în prezent numărul puilor scoși să depășească cu mult cifra de 10.000. L. Stan Contribuția tinerilor Dornici de a contribui la succesul muncilor agricole din primăvara aceasta, tinerii atemiști din cadrul gospodăriei colective „23 August" din satul Fundeanu, raionul Berești, au hotărît într-una din adunările generale ale organizației de bază U. T. M., să ajute la pregătirea campaniei agricole de primăvară. Astfel, ei au pregătit o suprafață de 3 hectare teren ce va fi însămînțată cu cartofi, pe care au fertilizat-o cârînd 30 tone gunoi de grajd. Au selecționat pînă acum 6500 kg. de semințe porumb, floarea-soarelui și mazăre, ajutînd totodată și la reparatul uneltelor agricole care au și fost terminate pe gospodărie. Vasile C. Ion | A început returul campionatului categoriei A la volei Debut promițător Sala de sporturi din strada Pușkin, din Galați, a găzduit duminică prima sntîlnire din returul campionatului categoriei A de volei pe care formația „Știința“ a susținut-o în compania echipei „Tractorul“ din Orașul Stalin. După un meci foarte disputat și de o ridicată valoare tehnică, victoria a revenit oaspeților cu scorul de 3—2. Trebuie să spunem fără rezervă că întîlnirea inaugurală a sezonului voleibalistă din acest an a oferit publicului gălățean, prezent duminică în număr destul de mare la această întîlnire, un spectacol agreabil, aplaudat deseori. Buna pregătire fizică și tehnică a oaspeților precum și a voleibaliștilor asociației „Știința“ Galați a determinat valoarea ridicată a evoluției celor două echipe. Cu trăgători ca Szacs Iuliu, Chiriță Sandu și Rusu Gheorghe, „Tractorul“ Orașul Stalin, s-a prezentat la înălțimea așteptărilor și au repurtat o binemeritată victorie. Formația gazdă a făcut cert dovadă că este o echipă redutabilă care poate lupta de la egal la egal cu adversari puternici.Tractorul se află pe locul 5 în clasamentul categoriei A). S-a remarcat de la început că pregătirea studenților este satisfăcătoare în general. La primul meci oficial pe anul 1960 „Știința“ s-a dovedit o echipă capabilă să facă față returului. Bineînțeles, studenții gălățeni nu se vor opri aici, ci vor continua cu asiduitate antrenamentele. S-au întrezărit cu ocazia meciului de duminică posibilitățile succeselor viitoare și de aceea antrenorul formației studențești, tov. prof. Vanolescu, are o sarcină de mare răspundere aceea de a ridica tînăra echipă „Știința“ la înălțimea așteptărilor și speranțelor miilor de suporteri. Organele competente au datoria să ajute îndeaproape această formație, de altfel singura de categoria A. în regiunea noastră, întărirea echipei „Știința" cu noi elemente de valoare ar constitui o primă etapă a ajutorului ce se cuvine sî-i acorde tururile competente. Și acum un scurt film al Intîlnirii. Primul set a revenit gazdelor pe merit la scorul de 15—11. Cel de al doilea set scoate la iveală valoarea echipei Tractorul care cîștigă detașat la 0. Este apoi rîndul gazdelor să cîștige setul următor la 8 după ce scorul fusese egal 8 Serviciile lui Genczi (Știința Galați), și revirimentul puternic al studenților gălățeni fac ca această parte a jocului să placă foarte mult publicului spectator. Pînă la finele setului oaspeții nu mai pot realiza nici un punct.La scorul de 2—1 favorabil „Științei“ oaspeții își intensifică atacurile la fileu și nu pierd nici o clipă inițiativa, cîștigînd setul la 15—8, deci 2—2. Ultima parte a intîlnirii a fost de mare tensiune. Tractorul începe setul cinci în forță și cîștigă primele 4 puncte fără ca studenții să facă măcar unul. Apoi, surprinzător, gazdele realizează 3 puncte la rînd după care inițiativa o preiau oaspeții. Abia la 7 scorul devine egal și Știința Galați se pare că este stăpînă pe joc conducînd atacul și luînd inițiativa. Crima (Galați), trimite cîteva „bombe“ care nu mai pot fi preluate. Scorul devine 10—7 pentru gazde. Păcat însă că din acest moment Știința nu mai poate merge în aceeași notă de superioritate mai departe. După schimburi repetate de serviciu și după ce Budancă (Galați), greșește de cîteva ori, scorul se modifică în favoarea Tractorului. Voleibaliștii oaspeți folosesc diruta din rîndul studenților gălățeni, forțează jocul și termină victorioși la 15—11. Arbitrul Dumitru Rădulescu (București), ajutat la tușă de I. Stanciu (Galați), a condus competent următoarele formații: „Tractorul“ — Orașul Stalin — Szacs, Chiriță, Rusu, Iordache, Râu, Dădu. „Știința" Galați — Budancă, Genezi, Mihalov, Clima, Vîlsan, Moșescu. TEODOR CRISTIAN Pag. 3-a Deși de-abia a văzut lumina ecranelor, noul film romînesc, „Telegrame“ pare că întrunește sufragiul general al publicului spectator. Este acest fapt, în primul rînd o prețuire nemaicunoscută de care se bucură astăzi opera marelui nostru Caragiale și în al doilea rînd o recunoaștere sinceră, exprimată spontan încă din sala de spectacol, a muncii încununată de succes a creatorilor noului film romînesc. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că dacă transpunerile anterioare inspirate din opera literară, caraghelească s-au bucurat de faptul că aveau la îndemînă în bună măsură pînă și dialogurile, de data aceasta, totul a trebuit țesut pe intriga nevăzută a unor telegrame. Poate meritul cel mai mare al scenaristului și regizorilor, este acela că trecînd dincolo de „telegramele“ propriu zise, au reconstituit și adus în rtmînă un imens material faptic, nealterînd cu nimic opera caragielească, ba, dimpotrivă integrîndu-se în specificul ei firesc și convingător. Ca și alte opere ale lui Caragiale, filmul redă din plin imaginea cancanurilor politice ale vremii, este o satiră usturătoare la adresa monstruoasei coaliții burghezo-moșierești cu tot cortegiul ei de demagogie, perfidie politică, etc. etc. întreaga țesătură de intrigi pe care o urzește în orășelul acela de cruntă atmosferă provincială Costăchel Gudurău împotriva lui Raul Grigorescu, omul guvernului, nu-i de fapt altceva decit manevrele obișnuite ale politicienilor vremii de a ținti către ciobanul ce și-l doreau. „Lupta politică“ între Guduran și Grigorescu, care purr în zdruncin pînă și pe mai marii întru demagogie din guvern, capătă aspectul unei fanfaronade, se autodemască magistral pînă la sfîrșit cînd ordinea este restabilită în „interesul națiunii“ și cînd cei doi adversari politici își dau mîna, trimițînd depeșă către guvern în care anunță că „pupat toți piața independenți“. Așadar, după discursuri sforăitoare in care fiecare împroașcă cu noroi, pe celălalt, demască „pînă unde se poate“ domnia lor politică dezastruoasă — și aci demagogia capătă accentele caragielești cunoscute — „să avem și noi Dîmbovița noastră ! partidele se împacă și domnesc frățește pînă la noi alegeri cînd ciolanul urmează să treacă dintr-o parte în alta, ca un suprem argument al celei mai largi „democrații“. Grigore Vasiliu-Birlic, în rolul lui Costăchel Guduran, ne aduce în față un personaj excelent realizat. Nu poate fi uitată, bunăoară ingenuitatea, candoarea cu care acesta primește palme, parcă cu o bucurie supremă sugerînd însă magistral faptul că încasarea perechilor de palma de răsună „piața independenți“ îl apropie de realizarea scopurilor sale politice ce nu pot fi pricepute de capetele nătînge ale fraților lui. Remarcabilă și creația lui estei AL Giugaru în rolul procurorului vremii, obișnuit cu „achete“ interminabile pe la mînăstiri unde organizează orgii cu lăutari cărora le lipește pe cap bancnote, cu afaceriști care-l cumpără pe acest tipid reprezentant al justiției burgheze, în scopul de a-și face mai departe murdarele lor afaceri. Scena chefului de la mînăstire și mai ales reconstituirea cazului Gudurău-Grigorescu după toate regalele jurisprundenții burgheze sunt ademirabile. In această ultimă scenă,, fără a dăuna cu nimic unității operii caragielești, este introdus poporul asuprit prin măturătorul, care, are în sfîrșit un prilej de o clipă să se răzbune, pocnind cu măturoiul și-n dreapta și-n stînga, gest simbolic. De altfel, filmul se încheie cu sârba din piața „Independenți“ unde se pupă cele două partide, deconcentrînd o clipă pe mardeiași, mascaradă ce este privită cu umor amar de către măturătorul în haine peticite și cu măturoiul parcă gata pregătit să arunce la lada cu gunoi acest putregai. S-ar putea reproșa creatorilor filmului unele tratări mai superficiale, care pierd din virulența critică, nu sunt la înălțimea unor secvențe de care am pomenit. Cu toate acestea, în ansamblul său, filmul romînesc inspirat din „telegramele“ lui Caragiale reprezintă fără doar, și poate un succes bine meritat al cinematografiei noastre. ILIE TANASACHI} Cinematograful „M. Eminescu** 7elegrame O scenă din film Mecanizatori harnici Pînă zilele trecute, mecanizatorii brigăzii a III-a de tractoare de la C. A. S. „Pavel Tcacenco“ din raionul Călmățui, au executat grăparul pe o suprafață de 300 ha, ogoare de toamnă, iar arături adinei pe 50 hectare. Totodată o suprafață de 170 ha. a fost pregătită pentru a fi însămînțată cu floarea soarelui. Voicu Antofi TEATRE GALAȚI In sala Teatrului de Stat la orele 19.30 „VLAICU VODĂ". Teatrul muzical prezintă la orele 19.30 „TRUBADURUL“BRĂILA . Teatrul de Stat prezintă la orele 20 „FATA FĂRĂ ZESTRE". CINEMATOGRAFE GALAȚI: „M Eminescu“ — Telegrame: „Maxim Gorki"— Telegrame: „Popular“ — Prima zi de pace ; „Alexandru Vlahuță" — Evadare din umbră. BRAILA: „11 Iunie“ — Ceasul s-a oprit la miezul nopții; „23 August“ — Cîntărețul mexican; „Muncitoresc“ — Casa părintească. FOCȘANI: „Arta“ — Grădinarul spaniol; „Flacăra“ — Mizerabilii seria H-a. PANCIU: „Popular“ — Sufletul mării. TECUCI: „M. Eminescu" — VInătoare de tigri : „Haia Lifșiț" — Dansez cu tine. FILIMON SIRBU: „I L. Caragiale" — Submarinul „Vulturul". BUJOR: „M. Eminescu“ — Bravul soldat Șweik. ÎNSURĂȚEI: „N. Bălcescu“ — Moralitatea D-nei Durska. BUDEȘTI: „30 Decembrie“ — Jucătorul de loterie. MARAȘEȘTI: „Muncitoresc“ — Procesul se amină; ODOBEȘTI: „Victoria" — Ultima aventură a lui Don Juan. PUBLICITATE • PUBLICITATE •PUBLICITATE ij!iiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;iiiiiiiiiiiiiiii;iiiiii!iiiiiiiiiii!iiiniii!ii:ii!iiiiilini g întreprinderea orășenească de industrie locală I „Spîrîcion Vnnceanu“ 1 333 H Galați Str. Reconstrucției nr. 13 § =1 =§ angajează § 0 constructori navali calificați, fi 1 pentru lucrări în afara orașului . H Galați. s § Informații suplimentare se § = pot obține la sediul întreprinde grii sau telefon 1606. H 5= 53 eiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw In Editura Academiei R. P. R. au apărut: CAIUS IACOB — Introducere matematică în mecanica fluidelor (limba franceză) prefață de Henri Villat. Lucrarea a apărut în coeditare cu editura Gauthier-Villars, Paris, 1.288 pag. 66,50 lei. ZOLTAN GABOS — Bazele fizicii moderne. Termodinamica fenomenologică 139 pag. 13,10 lei. J. HEYROVSKY și — Tratat de polarografie, traducere de Emilie Se J. BUTAgova, 327 pag. 14,10 lei. Al. BORZA — Flora și vegetația Văii Sebeșului, „Biblioteca de Biologie vegetală II“, 328 pag. + 2 planșe, 25,50 lei. Probleme de antropologie voi. IV, 261 pag. + 15 planșe, 12,40 lei. PENTRU PUBLICITATE ADRESAȚI-VA IN SCRIS ADMINISTRAJUI ZIARULUI »VIAȚA NOUA“ GALAȚI SIR, P. TCACENCO NR. 2, TELEFON 1300, întreprinderea „11 IUNIE“ Galați Str. Vezuviului nr. 59 angajează de urgență pentru serv. mecanic șef, următorul personal : — Inginer mecanic — Șef contabil — Tehnician energetic Pentru condițiile de angajare solicitanții se vor adresa la serviciul de cadre al întreprinderii.