Viața Nouă, ianuarie-martie 1960 (Anul 16, nr. 4691-4766)

1960-03-16 / nr. 4753

> Nr. 47» La cercul de economie concreta Cursanții s-au referit la problemele secției Schimbul I ieșise din tură. In timp fec unii muncitori grăbeau spre vesti­are, sau poarta șantierului, unii în număr de 14 mai rămîneau în secție. La secția scuterie de la S. N. Q. cursanții cercului de studiere a econo­­miei concrete aveau zi de invățămînt de partid. După ce propagandistul cercului tov. Popa Vasile Virgil a enunțat pro­blemele, cursanții au început să dis­cute la tema „Cheltuielile secției"”, cu tot simțul răspunderii venind în ajutorul afirmațiilor făcute cu exem­ple concrete din munca ce­ o desfă­șoară în secție. Tov. Weber Alexandru a vorbit în cadrul discuțiilor despre prelungirea vieții mașinilor. Pentru ca o mașină să poată fi folosită cît mai mult timp este nevoie ca îngrijirea să fie fă­cută la vreme. Datorită tocmai acestei atenții în anul 1959 la secția scule­rie au fost economisite 25.000 lei. In anul care a trecut, a­ arătat unul dintre cursanți, conform planificării făcute de serviciul administrativ al șantierului urma să se facă văruitul secției. Muncitorii de aici s-au stră­duit ca atît interiorul cît și exterio­rul secției să fie cu­ mai bine între­ținute și n-a mai fost nevoie de vă­­ruire. Și aici s-a economisit suma de 6-7000 lei. S-a arătat de asemenea că pentru înlăturarea opririlor accidentale la mașini este nevoie ca în secție să se găsească piese de rezervă pentru strunguri, freze și celelalte mașini fără a se crea stocuri supranorma­­tive. Una din problemele importante dis­cutate aici a fost aceea a m­odulu cum influențează fondurile de mică valoare procesul de producție. Vorbi­torii au arătat cu exemple practice că un spital care costă 600 lei și care trebuie folosit timp de 3 luni de zile, prin grija muncitorului el poate fi folosit și 6 luni. Aceasta înseamnă o economie pe acest interval de timp de 600 lei. Legat de această problemă, tov. P Saghin a propus ca tov. Petre Ga­­vrilă, ascuțitor de cuțite și totodată distribuitor să aibă un carnet cu e­­vidența zilnică asupra felului cum se schimbă cuțitele. Sînt unii muncitori în secție și îndeosebi din rîndul ce­lor tineri care fiind lipsiți de ex­periența muncii fie că rup cuțitele, fie că le uzează înainte de termen. Cuțitele trebuie să fie luate numai pe baza unui bon semnat de maistru. Lucrul acesta va duce și pe viitor la economii valoroase, iar maistrul va avea posibilitatea să ajute pe cei care încă nu gospodăresc cu des­tulă răspundere utilajele secției. S-au purtat discuții interesante cu exemple din secție de ceea ce în­seamnă uzura fizică și uzura morală a mașinilor. Cursanții au arătat că în secția lor era o freză mică, care nu mai co­respundea cerințelor. Această mașină a fost trimisă unei alte întreprinderi, iar în locul ei s-a primit o nouă freză la care se pot produce cele mai felurite piese. Cursanții au mai venit și cu alte propuneri interesante pentru îmbună­tățirea procesului de producție. Față de cerințele tot mai mari ale secției și care trebuie satisfăcute pentru a nu opri la un moment dat produc­ția este necesară schimbarea mașinii de rectificat. S-a mai propus de ase­menea schimbarea cuptorului, care nu are o vatră corespunzătoare pentru tratamentele termice necesare piese­lor cargoului. Din discuții a reieșit câ unii dintre cursanți nu au studiat și materiale bibliografice. In afară de lecțiile care sunt audiate cu mult interes de cursanți alte mate­riale nu au mai fost consultate. De asemenea, a intrat în obișnu­ința propagandistului ca cercul de economie concretă să aibă loc în fie­care săptămînă. Intr-o săptămînă se predă lecția iar în următoarea au loc discuțiile. Și acest lucru nu e tocmai bun. Este­ necesar ca odată cu discu­țiile la lecția anterioară să fie pre­dată și lecția următoare pentru a nu se răpi din timpul de studiu al cursanților. tOOOO­ VIAȚA NOUA Decada cărții tehnice Cu prilejul împlinirii a zece ani de la înființarea Editurii Tehnice, în­tre 15 și 25 martie se organizează în întreaga țară „Decada cărții teh­nice“. Cartea tehnică în Republica Popu­lară Romînă se bucură de o deose­bită prețuire, ea constituind un in­strument prețios pentru organizarea științifică a producției, introducerea proceselor tehnologice noi și a meto­delor avansate de muncă. Alături de cărțile politice, care sunt tipărite pentru ridicarea nivelului politic-ideo­logic, alături de lucrările de bele­tristică și de­­ artă, care contribuie la ridicarea nivelului cultural al mase­lor, cartea tehnică este un factor important în construirea socialismului în patria noastră. In trecut în Romînia burgheza­­m­oșierească se tipăreau extrem de puține cărți tehnice. Cele mai multe se importau, și puteau să beneficieze de ele numai cei care cunoșteau limbi străine. Astfel, în aproape o jumătate de veac, din 1900 pînă în 1944, în Romînia au apărut 1900 de lucrări tehnice. Cu totul altfel stau lucrurile astăzi. In numai zece ani de acti­vitate, Editura Tehnică a tipărit peste 2780 de titluri într-un tiraj de peste 11.800.000 de exemplare. Cartea tehnică sovietică a contri­buit într-o măsură importantă la rea­lizarea acestui progres. Aproape 40 la sută din lucrările editate sunt tradu­ceri din limba rusă. Problemele tra­tate în aceste lucrări sunt probleme de bază ale producției, cum ar tehnologia metodelor, bazele tehnolo­gice ale proiectării mașinilor, calcu­latoare electronice cifrice, construcții hidrotehnice, aparate electrice etc. Trebuie să subliniem, de asemenea, că și lucrările originale vin în spri­jinul cadrelor care lucrează în pro­ducție, în sprijinul ridicării califi­cării muncitorilor și tehnicienilor din Fabrici și uzine. Astfel, lucrările de nivel, mediu și profesional reprezintă aproximativ 66 la sută din toate titlurile tipărite de Editura Tehnică. Numeroase lucrări au fost editate în scopul sprijinirii studenților din institutele politehnice, pentru ca ace­știa să aibă la îndemînă tratatele ne­cesare însușirii unei înalte calificări. O mare parte din aceste lucrări sunt scrise de specialiști, care prin acti­vitatea lor profesională, se află în di­rectă legătură cu dezvoltarea și pro­gresele realizate de industria noastră, cu nevoile de ridicare a cadrelor nece­­sare producției și învățămîntu­lui nos­tru tehnic. Cu prilejul „Decadei cărții tehnice“, organizată în întreaga țară de către Editura Tehnică, Asociația științifică a inginerilor și tehnicienilor și Direc­ția difuzării cărții, se vor organiza nu­meroase acțiuni de popularizare a li­teraturii tehnice în librării, întreprin­deri, pe șantiere, în institutele de în­­vățămînt superior, pentru a stimula cu această ocazie pătrunderea cărții tehnice în rîndurile celor ma diferite categorii de cititori. In localul librăriei „Cartea Rusă”­ din Galați va funcționa în toată pe­rioada decadei un bazar al cărții teh­­nice, unde vor fi expuse tot felul de lucrări de literatură tehnică, din ce­le mai diverse domenii. In librăriile noastre nr. 1 Brăila, nr. 1 Focșani și nr. 1 Tecuci vor fi deschise expo­ziții ale cărții tehnice, care de aseme­nea vor funcționa în toată perioada decadei. In întreprinderile mari din regiunea noastră vor fi organizate bazare și expoziții cu cărți tehnice specifice. Astfel de forme de populari­zare a cărții vor fi organizate la Șan­tierul naval, uzinele „Nicolae Cristea“ fabrica de piese de schimb C. F. R., Atelierele navale „Viitorul", Șantierul naval „1 Mai“, uzinele metalurgice „Progresul", uzina „Laminorul“, etc. A.S.I.T.-ul va organiza conferințe în întreprinderi și instituții pe marginea unor lucrări tehnice.. LIVIU MELINTE Cu sprijinul cetățenilor Așezarea geografică a raionului Berești, cu dealuri înalte și pante mari, face ca pîraiele ce stră­bat șesul să aibă cursul neregulat, aci săpînd albii adinei, aci depunînd aluviuni și ridicînd fundul văii. Dru­murile acestui raion sînt în perma­nență supuse degradărilor datorită tocmai așezării geografice. An de an, s-au alocat fonduri tot mai im­portante pentru întreținerea și repa­rarea drumurilor din raion. Parte din aceste lucrări însă au fost efec­tuate în mare măsură și prin con­tribuția în muncă a cetățenilor, în­­cepînd din anul 1959 comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional, în urma unei analize a situației dru­murilor, a­­ adoptat o serie de măsuri menite să contribuie la executarea u­­nui volum mai mare de lucrări de re­parații și întreținere a drumurilor, lucrări care să fie de bună calitate. Iar acest scop s-au stabilit șantie­rele, iar în funcție de volumul lu­crărilor, pe aceste șantiere s-au fix­at comunele care vor participa la realizarea lucrărilor. Pentru fiecare comună s-a întocmit un plan de mun­că, plan care a fost dezbătut în ca­drul ședințelor comitetelor executive comunale. După adoptarea acestuia volumul de lucrări a fost defalcat pe circumscripții electorale, stabilindu-se pe fiecare cetățean ce anume are de realizat. Această metodă a dat rezultate frumoase. Astfel, la repararea dru­mului regional Bîrlad-Foltești, care s-a­ executat într-un timp scurt de numai două luni, combinîndu-se cre­ditele date de către stat, cu posibi­litățile c­­otri­v­iției în muncă, s-a reușit să fie reparați 8 km. de drum. In cadrul acestor lucrări, sarcina fi­zică realizată s-a dublat față de cea planificată. Tot pe acest șantier, pre­țul de cost pe km. a fost redus cu 24 la sută. Măsurile organizatorice mai sus arătate precum și grija a­­cordată de Comitetul executiv al co­munei Drăgușeni, au făcut ca pe a­­cest șantier lucrările să fie executa­te în ritm normal și nu în salturi, în fiecare zi conducerea șantierului avînd un număr suficient de brațe de muncă. Asemănător au muncit și alte co­mitete executive comunale. De pildă, la realizarea pavajului în comuna Be­rești, contribuția în muncă a cetățe­nilor a făcut ca într-un timp scurt să se realizeze 1,2 km. de stradă pavată. La această lucrare s-au chel­tuit bani numai pentru plata munci­torilor calificați și procurarea materia­lelor. Și la alte lucrări de întreținere și reparare a drumurilor s-a folosit din plin contribuția în muncă. Valoarea lucrărilor executate cu contribuția în muncă în cursul anului trecut pe în­treg raionul se ridică la suma de lei 263.419. Folosind contribuția în muncă la lucrările de reparare și întreținere a drumurilor a făcut ca sarcina fizică planificată să fie simțitor depășită, iar prețul de cost să fie mult redus. Experiența dobîndită în cursul a­­nului 1959, arată că la orice lucrare se poate folosi cu succes contribuția în muncă a cetățenilor, obținîndu-se rezultate deosebit de importante. Un accent mai mare trebuie să se pună însă pe organizarea brigăzilor permanente de drumuri în fiecare gospodărie colectivă. Sfaturile popu­lare comunale trebuie să dea o a­­tenție din ce în ce mai mare acțiu­nii de reparare și întreținere a dru­murilor. In ședințele de comitet e­­xecutiv această problemă să fie mai temeinic analizată. De asemenea lu­crătorii din secțiunile de drumuri, să muncească în așa fel încît sarci­nile trasate de plenara C. G. al P. M. R. din 26—28 noiembrie 1958 cu privire la buna întreținere și re­parare a drumurilor, reducerea pre­țului de cost, pe km. de drum să fie în întregime realizată și chiar depășită. V. POPOVTCI șeful secției drumuri a Sfatului popular raional Berești In comuna Vîrlezi, raionul Bujor, o activitate rodnică au și cercurile de citit. Fotografia noastră înfățișează cer­cul de citit nr. 5 din circumscripția electorală nr. 4 unde tov. învăță­tor Mardare Sandu citește colecti­viștilor o carte. î«î întrețin drumurile Conducerea gospodăriei agricole colective „Al Il-lea Congres P. M. R. din satul Măcișeni, raio­a­­nul Bujor, acordă în această perioa­dă o mare atenție și lucrărilor de întreținere și amenajare a drumurilor. In acest scop gospodăria a organi­zat o echipă permanentă care pînă mai acum cîteva zile a reparat șo­seaua pe o distanță de 3 km. și cî­teva podețe din sat. Printre cei care s-au situat frun­tași în această acțiune se numără Mihalache Răgălie, Mitică Buruiană, Leon Petrea și alții. Corneliu Stoica Peste 10.000 de pui Pentru a obține în primăvara a­­cestui an un număr cît mai mare de pui, gospodăria agricolă de stat L­a­­cul­ Sărat, din raionul Brăila, pe lingă un incubator existent, a mai fost înzestrată zilele trecute cu încă 3 incubatoare noi, moderne. Fiecare incubator are o capacitate de 10.000 de ouă, fapt ce a făcut ca pînă în prezent numărul puilor scoși să de­pășească cu mult cifra de 10.000. L. Stan Contribuția tinerilor Dornici de a contribui la succesul muncilor agricole din primăvara a­­ceasta, tinerii atemiști din cadrul gospodăriei colective „23 August" din­ satul Fundeanu, raionul Berești, au hotărît într-una din adunările ge­nerale ale organizației de bază U. T. M., să ajute la pregătirea campaniei agricole de primăvară. Astfel, ei au pregătit o suprafață de 3 hectare teren ce va fi însă­­mînțată cu cartofi, pe care au ferti­lizat-o cârînd 30 tone gunoi de grajd. Au selecționat pînă acum 6500 kg. de semințe porumb, floarea-soarelui și mazăre, ajutînd totodată și la re­paratul uneltelor agricole care au și fost terminate pe gospodărie. Vasile C. Ion | A început returul campionatului categoriei A la volei Debut promițător Sala de sporturi din strada Puș­kin, din Galați, a găzduit duminică prima sn­tîlnire din­ returul campiona­tului categoriei A de volei pe care formația „Știința“ a susținut-o în compania echipei „Tractorul“ din­ O­­rașul Stalin. După un meci foarte disputat și de o ridicată valoare tehnică, victoria a revenit oaspeților cu scorul de 3—2. Trebuie să spunem fără rezervă că întîlnirea inaugurală a sezonului vo­leibalistă­ din acest an a oferit pu­blicului gălățean, prezent duminică în număr destul de mare la această în­­tîlnire, un spectacol agreabil, aplau­dat deseori. Buna pregătire fizică și tehnică a oaspeților precum și a voleibaliștilor asociației „Știința“ Galați a deter­minat valoarea ridicată a evoluției celor două echipe. Cu trăgători ca Szacs Iuliu, Chiriță Sandu și Ru­­su Gheorghe, „Tractorul“ Orașul Stalin, s-a prezentat la înălțimea așteptărilor și au repurtat o binemeri­tată victorie. Formația gazdă a făcut cert do­vadă că este o echipă redutabilă ca­re poate lupta de la egal la egal cu adversari puternici.­­Tractorul se află pe locul 5 în clasamentul ca­tegoriei A). S-a remarcat de la în­ceput că pregătirea studenților este satisfăcătoare în general. La primul meci oficial pe anul 1960 „Știința“ s-a dovedit o echipă capabilă să fa­că față returului. Bineînțeles, stu­denții gălățeni nu se vor opri aici, ci vor continua cu asiduitate antre­namentele. S-au întrezărit cu ocazia meciului de duminică posibilitățile succeselor viitoare și de aceea antre­norul formației studențești, tov. prof. V­­­anolescu, are o sarcină de mare răspundere aceea de a ridica tînăra echipă „Știința“ la înălțimea aștep­tărilor și speranțelor miilor de su­porteri. Organele competente au da­toria să ajute îndeaproape această formație, de altfel singura de catego­ria A. în regiunea noastră, întărirea echipei „Știința" cu noi elemente de valoare ar constitui o primă eta­pă a ajutorului ce se cuvine sî-i a­­corde tururile competente. Și acum un scurt film al Intîlnirii. Primul set a revenit gazdelor pe merit la scorul de 15—11. Cel de al doilea set scoate la iveală valoarea echipei Tractorul care cîștigă detașat la 0. Este apoi rîndul gazdelor să cîști­­ge setul următor la 8 după ce scorul fusese egal 8­ Serviciile lui Genczi (Știința Galați), și revirimentul pu­ternic al­­ studenților gălățeni fac ca această parte a jocului să placă foarte mult publicului spectator. Pî­nă la finele setului oaspeții nu mai pot realiza nici un punct.La scorul de 2—1 favorabil „Ști­inței“ oaspeții își intensifică atacu­rile la fileu și nu pierd nici o clipă inițiativa, cîștigînd setul la 15—8, deci 2—2. Ultima parte a intîlnirii a fost de mare tensiune. Tractorul începe setul cinci în forță și cîștigă primele 4 puncte fără ca studenții să f­acă mă­car unul. Apoi, surprinzător, gazdele realizează 3 puncte la rînd după care inițiativa o preiau oaspeții. Abia la 7 scorul devine egal și Știința Ga­lați se pare că este stăpînă pe joc conducînd atacul și luînd inițiativa. Crima (Galați), trimite cîteva „bom­be“ care nu mai pot fi preluate. Scorul devine 10—7 pentru gazde. Pă­cat însă că din acest moment Știința nu mai poate merge în aceeași notă de superioritate mai departe. După schimburi repetate de serviciu și du­pă ce Budancă (Galați), greșește de cîteva ori, scorul se modifică în fa­voarea Tractorului. Voleibaliștii oas­peți folosesc diruta din rîndul stu­denților gălățeni, forțează jocul și termină victorioși la 15—11. Arbitrul Dumitru Rădulescu (Bucu­rești), ajutat la tușă de I. Stanciu (Galați), a condus competent ur­mătoarele formații: „Tractorul“ — Orașul Stalin — Szacs, Chiriță, Rusu, Iordache, Râu, Dădu. „Știința" Galați — Budancă, Gen­­ezi, Mihalov, Clima, Vîlsan, Moșes­­cu. TEODOR CRISTIAN Pag. 3-a Deși de-abia a văzut lumina ecra­nelor, noul film romînesc, „Telegra­me“ pare că întrunește sufragiul general al publicului spectator. Este acest fapt, în primul rînd o prețui­re nemaicunoscută de care se bucu­ră astăzi opera marelui nostru Ca­­ragiale și în al doilea rînd o recu­noaștere sinceră, exprimată spontan încă din sala de spectacol, a mun­cii încununată de succes a creato­rilor noului film romînesc. Nu poa­te­­ fi trecut cu vederea­­ faptul că dacă transpunerile anterioare inspi­rate din opera literară, caraghe­­lească s-au bucu­rat de faptul că aveau la îndemînă în bună măsură pînă și dialogurile, de data aceasta, totul a trebuit țe­sut pe intriga ne­văzută a unor tele­grame. Poate me­ritul cel mai mare al scenaristului și regizorilor, este acela că trecînd dincolo de „tele­gramele“ propriu zi­se, au reconstituit și adus în rt­mînă un imens material faptic, nealterînd cu nimic opera caragielească, ba, dimpotrivă integrîndu-se în specificul ei firesc și convingător. Ca și alte opere ale lui Caragia­­le, filmul redă din plin imaginea cancanurilor politice ale vremii, este o satiră usturătoare la adresa mons­truoasei coaliții burghezo-moșierești cu tot cortegiul ei de demagogie, perfidie politică, etc. etc. întreaga țesătură de intrigi pe care o urzeș­te în orășelul acela de cruntă at­mosferă provincială Costăchel Gu­­durău împotriva lui Raul Grigorescu, omul guvernului, nu-i de fapt altce­va decit manevrele obișnuite ale po­liticienilor vremii de a ținti către ciobanul ce și-l doreau. „Lupta po­litică“ între Guduran și Grigorescu, care purr în zdruncin pînă și pe mai marii întru demagogie din guvern, capătă aspectul unei fanfaronade, se autodemască magistral pînă la sfîr­­șit cînd ordinea este restabilită în „interesul națiunii“ și cînd cei doi adversari politici își dau mîna, tri­­mițînd depeșă către guvern în care anunță că „pupat toți piața inde­­pendenți“. Așadar, după discursuri sforăitoa­re in care fiecare împroașcă cu no­roi, pe celălalt, demască „pînă unde se poate“ domnia lor politică dezas­truoasă — și aci demagogia capătă accentele caragielești cunoscute — „să avem și noi Dîmbovița noastră ! partidele se împacă și domnesc fră­țește pînă la noi alegeri cînd cio­lanul urmează să treacă dintr-o parte în alta, ca un suprem argu­ment al celei mai largi „democra­ții“. Grigore Vasiliu-Birlic, în rolul lui Costăchel Guduran, ne aduce în față un personaj excelent realizat. Nu poate fi uitată, bunăoară ingenui­tatea, candoarea cu care acesta pri­­mește palme, parcă cu o bucurie su­premă sugerînd însă magistral fap­­tul că încasarea perechilor de palma de răsună „piața independenți“ îl apropie de realizarea scopurilor sale politice ce nu pot fi pricepute de capetele nătînge ale fraților lui. Remarcabilă și creația lui estei AL Giugaru în rolul procurorului vremii, obișnuit cu „ache­­te“ interminabile pe la mînăstiri unde organizează orgii cu lăutari cărora le lipește pe cap bancnote, cu aface­­­riști care-l cumpă­ră pe acest tipid reprezentant al justiției burgheze, în scopul de a-și face mai departe­ murdarele lor afa­ceri. Scena chefului de la m­înăstire și mai ales reconsti­tuirea cazului Gudurău-Grigorescu după toate rega­lele jurisprundenții burgheze sunt ade­mirabile. In această ultimă scenă,, fără a dăuna cu nimic unității ope­­rii caragielești, este introdus popo­rul asuprit prin măturătorul, care,­ are în sfîrșit un prilej de o clipă să se răzbune, pocnind cu măturoiul și-n dreapta și-n stînga, gest simbo­lic. De altfel, filmul se încheie cu sârba din piața „Independenți“ unde se pupă cele două partide, decon­centrînd o clipă pe mardeiași, mas­caradă ce este privită cu umor amar de către măturătorul în haine peti­cite și cu măturoiul parcă gata pregătit să arunce la lada cu gu­noi acest putregai. S-ar putea reproșa creatorilor fil­mului unele tratări mai superficial­­e, care pierd din virulența critică­, nu sunt la înălțimea unor secvențe de care am pomenit. Cu toate a­­­cestea, în ansamblul său, filmul ro­mînesc inspirat din „telegramele“­ lui Caragiale reprezintă fără doar, și poate un succes bine meritat al cinematografiei noastre. ILIE TANASACHI} Cinematograful „M. Eminescu** 7­ele­gr­ame O scenă din film Mecanizatori harnici Pînă zilele trecute, mecanizatorii brigăzii a III-a de tractoare de la C. A. S. „Pavel Tcacenco“ din ra­ionul Călm­ățui, au executat grăparul pe o suprafață de 300 ha, ogoare de toamnă, iar arături adinei pe 50 hec­tare. Totodată o suprafață de 170 ha. a fost pregătită pentru a fi însămîn­­țată cu floarea soarelui. Voicu Antofi TEATRE GALAȚI In sala Teatrului de Stat la orele 19.30 „VLAICU VODĂ". Teatrul muzical prezintă la orele 19.30 „TRUBADURUL“­BRĂILA . Teatrul de Stat prezintă la orele 20 „FATA FĂRĂ ZESTRE". CINEMATOGRAFE GALAȚI: „M­ Eminescu“ — Tele­grame: „Maxim Gorki"— Telegrame: „Popular“ — Prima zi de pace ; „Alexandru Vlahuță" — Evadare din umbră. BRAILA: „11 Iunie“ — Ceasul s-a oprit la miezul nopții; „23 August“ — Cîntărețul mexican; „Mun­­citoresc“ — Casa părintească. FOC­ȘANI: „Arta“ — Grădinarul spaniol; „Flacăra“ — Mizerabilii seria H-a. PANCIU: „Popular“ — Sufletul mă­rii. TECUCI: „M. Eminescu" — VI­­nătoare de tigri : „Haia Lifșiț" — Dansez cu tine. FILIMON SIRBU: „I­­ L. Caragiale" — Submarinul „Vul­turul". BUJOR: „M. Eminescu“ —­ Bravul soldat Șweik. ÎNSURĂȚEI: „N. Bălcescu“ — Moralitatea D-nei Durska. BUDEȘTI: „30 Decembrie“ — Jucătorul de loterie. MARAȘEȘTI: „Muncitoresc“ — Procesul se amină; ODOBEȘTI: „Victoria" — Ultima a­­ventură a lui Don Juan. PUBLICITATE • PUBLICITATE •PUBLICITATE ij!iiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;iiiiiiiiiiiiiiii;iiiiii!iiiiiiiiiii!iiiniii!ii:ii!iiiiilini g întreprinderea orășenească­­ de industrie locală I „Spîrîcion Vnnceanu“ 1 33­3 H Galați Str. Reconstrucției nr. 13 § =1 =§ angajează § 0 constructori navali calificați, fi 1 pentru lucrări în afara orașului . H Galați. s § Informații suplimentare se § = pot obține la sediul întreprinde­ g­­­rii sau telefon 1606. H 5= 53 eiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw In Editura Academiei R. P. R. au apărut: CAIUS IACOB — Introducere matematică în mecanica fluidelor (limba franceză) prefață de Henri Villat. Lucrarea a apărut în coeditare cu editura Gauthier-Villars, Paris, 1.288 pag. 66,50 lei. ZOLTAN GABOS — Bazele fizicii moderne. Termodinamica fenomenolo­gică 139 pag. 13,10 lei. J. HEYROVSKY și — Tratat de polarografie, traducere de Emilie Se­ J. BUTA­gova, 327 pag. 14,10 lei. Al. BORZA — Flora și vegetația Văii Sebeșului, „Biblioteca de Bio­logie vegetală II“, 328 pag. + 2 planșe, 25,50 lei. Probleme de antropologie voi. IV, 261 pag. + 15 planșe, 12,40 lei. PENTRU PUBLICITATE ADRESAȚI-VA IN SCRIS ADMINIS­T­RAJU­I ZIARULUI »VIAȚA NOUA“ GALAȚI SIR, P. TCACENCO NR. 2, TELEFON 1300, întreprinderea „11 IUNIE“ Galați Str. Vezuviului nr. 59 angajează de urgență pentru serv. meca­nic șef, următorul personal : — Inginer mecanic — Șef contabil — Tehnician energetic Pentru condițiile de angajare solicitanții se vor adresa la serviciul de cadre al între­prinderii.

Next