Viața Nouă, ianuarie-martie 1961 (Anul 17, nr. 5001-5077)

1961-03-03 / nr. 5052

> V" Nr. 5052 TfrffrfgPffffSffffrifffSfjrrj’srsss*vrrsr**srr?x^&*''sr*'TM''''''^y*^***ir^*iri^***vrjr:nr'r^'r'*'y**sr'rjrjr*ryr'*,/ Fruntași la locul de muncă De peste 20 de ani, lucrează la U­­zina mecanică din Galați, lăcătușul Gheorghe Pandele. Dar nu numai pen­tru acest lucru este el mult respectat de întregul colectiv, ci și pentru fap­tul că nu este acțiune inițiată de or­ganizația de partid sau conducerea u­­zinei la care să nu răspundă ca un a­­devărat comunist. Locul său de mun­că îți este drag să-l privești. Peste tot ordine. Produsele pe care le execu­tă sunt numai de bună calitate. Nu în­tîmplător el a fost propus pentru a doua oară să candideze în alegerile de deputați în circumscripția electora­lă nr. 18, oraș Galați. IN FOTOGRAFIE, îl puteți vedea pe tov. Gheorghe Pandele la locul său de muncă mult îndrăgit. Toate aceste fapte au întărit și mai mult încrederea colectivului și cetățe­nilor din circumscripția electorală 176 oraș Brăila, care l-au propus candidat al F. D .P. în alegerile de la 5 martie­­★ Tractoristul Negru C. Gheorghe din brigada 1 de la S. M. T. Șendreni execută pe ogoarele gospodăriei co­lective ce o deservește lucrări de bună calitate, contribuind astfel la sporirea producției agricole. Pentru munca însuflețită, cetățenii din circumscripția electorală raională nr. 7 Galați l-au propus candidat al F. D. P. în alegerile de la 5 martie. Iată-1 în fotografia de jos fă­­cînd o ultimă revizie tractorului îna­inte de a ieși în cîmp. ■ Tehnicianul Costi­­că Bejan, de la Fabrica „Stînca” din Brăila pe care de astădată foto, gratia de față vi-l înfățișează aplecat asupra planșei de desen, se numără printre fruntașii fa­bricii. El le ascu­ltă propunerile și le dă sfaturi prețioase privind utilizarea cît mai rațională a utilajelor. Peste 130.000 lei au fost economiile realiza­te de fabrică în a­­nul 1960 ca urmare a aplicării propune­rilor de inovații concepute de el. gheorghe pandele COS­I­ICA BEJAN NEGRU C. GHEORGHE Șeful de brigada Nu­ e deloc ușor să faci un pronos­tic asupra virstei maistrului viticol An­dronic Iosif, de la G. A. S. Panciu. Văzindu-l ăi e de tînăr ești înclinat să-i dai 20 de ani, cu toate că a îm­plinit 25. Cunoscindu-i însă faptele, ai ferma certitudine că Andronic Iosif, a pășit de mult pragul maturității. La G. A. S. Panciu a început să lucreze imediat după ce a terminat agro­ silvică de la Focșani. Pînă școala în 1956 a lucrat ca muncitor in ca­drul gospodăriei. Ii plăcea mult munca pe care o efectua, lucra cu dra­goste și mult siig. Tovarășii săi de muncă l-au îndrăgit mult pentru hăr­nicia și meritele lui. Tânărul Andronic Iosif se dovedise a fi un bun tovarăș săritor la orice chemare a organiza­ției de U. T .A­., activ pretutindeni. Dar visul lui era să învețe mai depar­te. Nimic și nimeni nu-l împiedica s-o facă. De aceea în 1956 se înscrie la Școala de maiștri pomicoli din Fălti­ceni pe care o absolvă cu merite deo­sebite. Ca șef de brigadă, tînărul Andronic Iosif încă de la început a căutat să-și organizeze în așa fel colectivul Incu­ murii­a să fie cit mai rodnică. Avînd în permanență sprijinul muncitorilor cu mai multă experiență, ca tov. Neculai Uța și Tudor Voiculeț, și mai ales al organizației de partid, el a reușit ca împreună cu membrii brigăzii să ob­țină succese deosebite. Anul trecut de exemplu, brigada a realizat o produc­ție la hectar de 10,250 kg. struguri fa­ță de 7800 kg. cit a avut planificat. La înscrierea acestor frumoase rezulta­te au concurat factori ca: aplicarea agrotehnicii înaintate la lucrările vii, efectuarea stropitului la timp a bu­în­ducilor, curățitul lor etc, cît și buna organizare a muncii în brigadă. Dar faptele brigăzii conduse de tov. Andronic ca și ale lui personale nu se rezumă numai la activitatea produc­tivă. In timpul liber, tot împreună participă la activitatea de club sau merg la filme. Lui Andronic îi place mult să și citească și îl pasionează în­deosebi clasicii universali — Hugo, Tolstoi etc. Cunoscîndu-i toate aceste calității și mente, cetățenii din raionul Panciu i-au propus să candideze pentru ale­gerile de deputați în circumscripția e­­lectorală regională nr. 51 Panciu. Și această încredere cu siguranță că va fi încununată de succes printr-o strînsă colaborare în acțiunile întreprinse pe tărâm obștesc de către candidat și alegă­tori. ECATERINA ANGHF.L ­CZ222-. --CZ2732 VTATA NOHA Minunata tinerețe C.I.L. înseamnă Complexul de in­­dustr­ia­lizare a lemnului, adică locul de prelucrare, industrializare și valorifica­re a lemnului de calitate inferioară, a lemnului de salcie. Este o construcție nouă, născută in anii regimului de democrație populară. La început a fost numai Fabrica de plăci aglomerate. Apoi, s-au născut și secțiile de chibrituri și de fabricare a mobilei. Clădirile, halele s-au ridicat in ritm uimitor, ca flăcăul din basme și nu e de mirare că în acest com­plex tînăr, 80 la sută din muncitori sunt tineri, cu toții atrași de nouta­tea acestor întreprinderi moderne, a­­devărate uzine automatizate. La mașinile ultramoderne, conduse de la pupitre de comandă, alături de vîrstnici lucrează tineri cuprinși de dragoste în avinsul producției, mereu interesați de depășirea planului, ve­ghind prin posturile U.T.M.-iste de control, ca nimic să nu împiedice veșni­cul lanț al tehnologiei la capătul că­ruia sute de vagoane încarcă plăcile a­­glomerate, uriașe dreptunghiuri șle­fuite, netede și albe avînd cele mai ne­așteptate calități. Ca și celelalte materii prime, alături de fier și cărbune, alături de ciment și petrol din care se nasc mașini și construcții, palate și țesături, lemnul de salcie, aflat din abundență în băl­țile Dunării, capătă trecînd prin pre­lucrare, o deosebită prețuire. Prelucra­rea sa începe la simpla mașină de secționat, care dă hrană permanentă benzilor transportoare, alunecînd prin fața instalațiilor de așchiat. Tinere fete culeg parcă cu grație bucățile de lemn și le așează atent în mașina de așchiat, închid capacul și o simplă a­­păsare pe un buton provoacă transfor­marea rapidă a sălciei în miliarde de așchii albe ce gonesc cu viteza ciclo­nului, prin burlanele spațioase, de la parter spre etajul fabricii, la secția de uscare sau în silozul de depozitare. După curățirea de praf și trecerea prin site, urmează fina încleiere, dozarea amestecului cu lianți și presărarea sa pe plăcile mari de aluminiu, ce alu­necă ca niște tăvi uriașe primind în­cărcătura. Totul se petrece automat și aproape nevăzut pînă la presarea la rece, pentru a aluneca mai departe spre uriașa presă de 1000 tone unde se face presare la cald. Este o alune­care continuă prin mașinile de finisaj și șlefuit pînă ce ștampila controlului de calitate dă liberă trecerea celui mai nou și mai modern produs pentru fa­­bricarea mobilelor. Acesta este deci procesul tehnolo­gic, complet automatizat, condus prin simpla apăsare a butoanelor de către tineri și tinere atenți la semnalele lu­minoase și la cîntecul continuu al ma­șinilor. Ioana Văleanu am aflat-o lingă ma­șina de așchiat iar pe Traian Milea la cea de presărat. Amindoi sint fruntași in producție și in același timp ta­lentați dansatori in echipa complexu­lui. Ei mi-au vorbit și despre munca lor și despre bogata activitate artisti­că din întreprindere și în special de spectacolele date in cinstea alegerilor de deputați de la 5 martie. La secția de mobilă, 5 brigăzi de tineret au luat parte la întrecerea so­cialistă din care a ieșit cîștigătoare brigada fruntașă condusă de Ion Ma­rin, Și Dumitru Roman, și Ștefan Si­­mioneacă de la zăițuit sunt tineri frun­tași, cu realizări deosebite. Pe trimes­trul IV al anului trecut, brigada lor a dat o economie de furnir de 1480 m. p. ceea ce înseamnă material pentru 74 dulapuri In curtea complexului un grafic, scoate în evidență, cîteva din anga­jamentele și rezultatele obținute în cinstea alegerilor de deputați in Marea Adunare Națională și în sfaturile po­pulare. Minunați sunt tinerii de la C.I.L., ca și toți tinerii din țara noastră, mi­nunate sunt faptele lor.. MIHAI ARQADIE Crește volumul mărfurilor destinate populației încă din primele zile ale acestui an s-a înregistrat o creștere însem­nată a desfacerii mărfurilor prin co­­merțul cooperatist. Astfel, în raionul Bujor, datorită măsurilor organizatori­ce luate de î. G. R. în perioada 1 ia­nuarie — 15 februarie aprovizionarea cooperativelor s-a îmbunătățit, unită­țile de desfacere fiind aprovizionate cu un sortiment mai larg de mărfuri care satisfac în mare măsură, cererea de consum a populației. In această perioadă depozitele de gros ale I.C.R.­­ului au fost aprovizionate cu­ mărfuri industriale și alimentare care compa­­rativ cu aceeași perioadă a anului trecut reprezintă o creștere de 46 la sută. De asemenea, în această perioa­dă aprovizionarea cooperativelor crescut cu 10 la sută, iar desfacerea a mărfurilor de la cooperative către con­sumatori cu 13 la sută. Propunerile prind viață Lucrări edilitare La întîlnirea alegătorilor din cir­­cumscripția electorală nr. 32 din Pan­­ciu cu candidatul lor, tov. Scarlat Nițoiu a propus să se paveze str. Mihai Viteazu. La numai cîteva zile după ce s-a făcut propunerea, ea a fost transpusă în viață de ale­gători. Astfel pînă în prezent s-au cărat peste 100 metri cubi piatra, acțiune în cadrul căreia s.au eviden­țiat alegătorii Ion Dumitrașcu, Nițolu Toader, Minu Cristescu etc. Pro­­puneri importante au făcut și ale­gătoru­l circumscripției electorale nr. 14 din cartierul Dumbrava la întîlnirea cu candidatul lor tov. Iacob Băneț. Localul școlii necesita să ră nu­­fie împrejmuit cu gard. Lucrul acesta a și fost pus în practică de către a­­legători care prin muncă patriotică au construit un gard pe o lungime de 160 metri, acțiune în cadrul căreia s-au evidențiat alegătorii Arghir Fi­­limon, Niculai Druga, Gheorghe Berea, Ștefan Feraru corespondent Au amenajat un drum în comuna Gârbu, raionul Brăila, întîlnirea dintre candidați și alegă­­tori s-au transformat în adevărate șe­­dințe de lucru în care alegătorii au făcut propuneri importante. La întîlnirile candidaților Mitică Mihalache din circumscripția nr. 9 și Petrache Picoș din circumscripția n­r. 10, alegătorii au propus amena­jarea drumului pe ulița principală ce leagă șoseaua regională de gospodă­ria colectivă. Sfatul popular și școa­­lă. Numai în două zile propunerea a și început să fie transpusă în via­ță. Alegătorii prin muncă patriotică au cărat cu atelajele peste 200 metri cubi de nisip care a fost împrăștiat pe uliță. In această acțiune s.au e­­vidențiat Ghiță Cană, Dinu Vasi­­lescu și Neculai Manta, Aldea Gîscă corespondent Activitatea stațiunilor de mașini și tractoare să se concretizeze în sporirea producției agricole (Urmare din pag. 1) In această consfătuire au luat cuvînd fiii numeroși șefi de brigadă din S.M.T.-urile raionului Galați care au împărtășit experiența dobîndită de ei în îmbunătățirea calității lucrărilor și extinderea mecanizării, ceea ce s-a con­cretizat în obținerea uno­r producții mari în gospodăriile colective deservite. . Vorbind despre felul cum au lucrat tractoriștii din brigada pe care o con­duce pe ogoarele G.A.G. „Grivița ro­șie“ din satul Negrea, tov. Panait Mo­­raru, șeful brigăzii a 4-a de la S.M.T. Șendreni, a arătat că în anul trecut munca lor s-a concretizat în obținerea de către gospodăria colectivă a unei producții medii la hectar de 1483 kg, grîu, 2.318­­ kg, porumb boabe pe su­prafața de 360 ha. și 1.734 kg, floarea­­soarelui pe suprafața de 95 ha. Obține­rea acestor producții a contribuit în mare măsură la creșterea valorii zilei­­muncă. Anul trecut, colectiviștii din sa­tul Negrea au primit pentru fiecare zi­­muncă bani și produse în valoare tota­lă de 28 lei. „Aceste rezultate, a spus vorbitorul, nu au venit de la sine. Ele se datoresc colaborării ce a existat între brigada noastră de tractoare și brigăzile de cîmp ale colectivei, cît și extinderii lu­crărilor mecanizate. Astfel, la cultura porumbului pe toată suprafața am apli­cat o lucrare cu sapa rotativă, două praștie mecanice, iar praștla a III-a am făcut-o mecanizat pe mai bine de 50 la sută din suprafață. La floarea­­soarelui am executat de asemenea o lucrare cu sapa rotativă și două pra­știe mecanice. — $1 mecanizatorii din brigada noastră _ a spus tov. Ion Baltă de la S. M. T. Nănești — acordînd o mai mare atenție calității lucrărilor agricole, au contribuit la obținerea în OAO, „8 Mai“ din satul Lungoci a unei pro­ducții medii la hectar de 1.558 kg. grîu, 2.400 kg. porumb boabe și 1.079 kg. floarea-soarelui. Aceasta a făcut ca va­loarea zilei-muncă să se ridice la 25 lei. Socot însă, că avem posibilități să obținem producții și mai mari. Pentru aceasta, obiectivul principal al întrece­rii socialiste va fi în brigada noastră executarea la timpul optim și de cali­tate a lucrărilor agricole. După ce a arătat că în anul trecut mecanizatorii din brigada sa au dat un ajutor prețios membrilor G.A.G. „Al II-lea Congres al P. M. R.“ din comu­na Tudor Vladimirescu, tov. Vasile Soare de la S.M.T. Vameș a spus că aceasta poate fi dovedită prin produc­țiile obținute la hectar. Astfel, la cultu­ra porumbului s-a realizat o producție medie de 2.090 kg. boabe, iar la sfeclă de zahăr peste 21.000 kg. la hectar. „Avem toate condițiile ca in acest an să realizăm producții și mai mari, a spus vorbitorul. Eu mă angajez, ca împreună cu tractoriștii din brigadă, să executăm lucrările în timpul optim și de calitate pe ogoarele G. A. G. „Al II-lea Congres al P. M. R.“ din comu­na Tudor Vladimirescu pentru a obți­ne o producție medie de 2.000 kg. grîu, 3.000 kg. porumb boabe, 1.800 kg. floa­­rea-soarelui și 30.000 kg. sfeclă de za­hăr la hectar“. Și alți șefi de brigadă ca Vasile An­­ghel și Gheorghe Vlad de la S.M.T. Nănești, Pavel Petrache de la S.M.T. Pech­ea, Ștefan Ambroze și Gheorghe Cociu de la S.M.T. Tulucești au îm­­părtașit din experiența lor privind or­ganizarea muncii în brigada, colabora­rea cu brigăzile de cîmp din gospodă­riile colective și s-au angajat ca în acest an, prin executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor agricole. Să depășească producțiile planificate la hectar în gospodăriile colective unde lucrează. Cu prilejul acestei consfătuiri, șefii de brigadă care au obținut cele mai bune rezultate în sporirea producției la hectar, au fost stimulați cu frumoase premii în obiecte, organizîndu-se tot­­odată vizitarea orașului Galați, uzinelor „Nicolae Cristea“ și viziona­a­rea unui spectacol teatral. In încheierea consfătuirii au luat cu­­­vîntul tovarășii Ion Apostolatos, secre­tar al Comitetului regional Galați al P. M. R. și Gheorghe Zugravu, prim secretar al Comitetului raional Galați al P.M.R. care au arătat că Una din sarcinile imediate ce stau în fața con­ducerilor și a organizațiilor de partid din S. M. T. este aceea de a stabili pentru fiecare brigadă planuri de mă­suri în care să fie cuprinse producțiile ce sunt planificate a se obține în gos­podăriile colective la care vor lucra. Fiecare șef de­ brigadă și fiecare tracto­rist să cunoască precis ce producții trebuie obținute și ce lucrări sunt nece­sare pentru îndeplinirea și depășirea acestora. Șefii de brigadă din S.M.T.­­uri, îndrumați de organizațiile de par­tid, trebuie să se preocupe în perma­nență de ridicarea nivelului politic al tractoriștilor, de educarea acestora, pen­tru a înțelege pe deplin că de munca lor de calitatea lucrărilor efectuate, de­pinde în cea mai mare măsură spori­rea producției în gospodăriile agricole colective, creșterea continuă a valorii zilei-muncă și a bunăstării colectiviști­lor. De asemenea au fost subliniate sar­cinile deosebit de importante ce revin mecanizatorilor din Directivele C. C. al P. M. R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiin­țarea Partidului Comunist din Romînia süni*» «SS »«fflaieiiBKa »»sa A % I PE SCENEI ECRANE BS5!SS!5!5!S53f 5S?SISSiiiiSSSSîSBSSiS!S!!SS!Si5!B!ȘSB TEATRE s GALAȚI — Teatrul de Stat prezin­tă la orele 20 piesa „CELEBRUL 702“. Teatru! Muzica­ prezintă la orele 19,30 opera „CIO.CIO.SAN". BRĂILA — Teatrul de Stat prezin­tă la orele 20 piesa „CARNAVAL". CINEMATOGRAFE GALAȚI : „M. Em­inescu" — Steaua tăcerii: „M. Gorki" — Cu orice preț: „Popular"— Escadrila Liliacul : „Al. Vlahuță" — La ordinele dumneavoas­tră: „I. Creangă“ dimineața — Tele­grame: după-amiază — Visul unei nopți de vară. BRĂILA: „11 Iunie" — Flăcări la graniță: „Flacăra — Răz­boiul opiumului: „23 August“ —Nopțile Cabiriei: FOCȘANI: „Arta“—Portretul unui necunoscut: „Flacăra"—■ Portretul unui necunoscut : PANCIU : „Popu­lar" — Un cîntec străbate lumea. TE­CUCI: „M. Eminescu" — Pescuitorii în ape tulburi: „M. Gorki“ Norii părăsesc cerul: FAUREI: „I. L. Caragiale" — Doamna cu cățelul; BUJOR: M. Eminescu" — Pe drumurile Romîniei: ÎNSURĂȚEI: — „N. Bălcescu“ -- Te­legrame: MARASF.ȘTI. ..Muncitoresc" Mexicul cîntă: ODOBEȘTI — „Vic­toria" — Haiducii din Bio.Frio: „TU­DOR VLADIMIRESCU - Furtuna. Uzinele Chimice Române din Capita­lă Introducerea șo­șorilor în autocla­­vă pentru vulcani­zare. 7?ljSWt3B!!!IBîl8SBBSfSffiKffiî6!SISBBSS8ffiLiSA#3MHBKSS39ii Pag. 3 a' GOLOSI SIMBATA 4 MARTIE 1961 Programul I­I 5.00 : Radiojurnal ; 5.10 : Muzică; 5.30 : Secția de gimnastică ; 5.40 : Melodii populare romînești ; 6.00 : Buletin de știri ; 6.10 : Muzică ; 6.30 : Emisiunea pentru sate ; 6.15 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Radio­­jurnal ; 7.15 : Jocuri populare romî­nești ; 7.30 : Sfatul medicului ; 7.35: Anunțuri și muzică ; 7.45 : Viața frumoasă ; 8.00 : Din presa de astăzi;e 8.30 : Concert de dimineață ; 9.30 : Muzică populară romînească ; 9.30 : Cîntece de alegeri ; 9.50 : Curs de inițiere muzicală ; 10.30 : Muzică u­­­șoară; 8.00: Buletin de știri; 11.93: Coruri și scene din opere ; 11.39 : Soliști și formații artistice de ama­­­tori ; 12.00 : Piese vocale ; 12 20­­: Album sportiv ; 12.30 : Mari ansam­­bluri romînești Buletin de știri­ de cîntece ; 13.00 – 13.05: Concert de muzică din operete­; 13.45 : Cotele a­­­pelor Dunării ; 14.00 : Din muzica popoarelor­­; 14.20 : Concert popular; 15.00 : Buletin de știri ; 15.05 : Re­comandări din program 15.10 : Mu­­zică ; 15.20 : Pagini orchestrale din opere ; 15.45 : Actualitatea literară în ziarele și revistele noastre; 16.00: Voioși cîntăm tinerețea *; 16.15 : Vor­­­bește Moscova ; 16.45 : Formații mu­­­zicale ; 17.00 : Radiojurnal ; 17.15 : Muzică; 17.30: Roza vînturilor; 18.00: Cîntece de alegeri ; 18.15 : Tribuna­ Radio ; 18.30 : Concertul nr. 1 în M3 bemol major pentru pian și orchestră de Liszt ; 18.50 : Cîntece ; 19.90 : Buletin de știri ; 19.05 : Scrisori din țară ; 19.15 : Muzică ușoară; 20.08 : Muzică de dans ; 20.30 : Izvoare fer­­mecate (emisiune de folclor) ; 20.40: Muzică de dans ; 21.15 : Album ar­­tistic ; 21.30 : Concert de muzică populară romînească ; 22.00 : Radio­­jurnal ; 22.30: Muzică de dans; 23.15:­­Cîntece și jocuri populare romînești# 23.52—23.55 : Buletin de știri. Programul II - 14.00 : Buletin de știri ; 14.03 : Recomandări din program ; 14.08 3 Muzică ; 14.30: Muzică populară din diferite regiuni ale țării ; 15.00 : Can­tata bucuriei de Ovidiu­ Varga; 15.25: Muzică instrumentală ; 15.45 : Cîn­­tece de alegeri ; 16.00 : Radiojurnal; 16.15 : Cîntece populare romînești * 16.30: Formații de muzică ușoară din­ țări prietene; 17.00 : Tineri interpreți, laureați ai concursurilor internațional­­e ; 17.30 : Carnet de reporter; 17.40: De la fluier la marile ansambluri # 18.00: Buletin de știri; 18.05: Vreau să știu ; 18.25 : Muzică din operete ; 19.00 : Anunțuri, reclame și muzică ; 19.30: Pe teme internaționale ; 19.40:­ Din muzica popoarelor ; 20.00 : Ra­diojurnal ; 20.20: Noapte bună, co­pii ; 20.30 : Muzică de estradă; 21.00: Buletin de știri ; 21.10 : Viață nouă, cântec nou ; 21.30 : Moment poetic ; Versuri despre alegeri ; 21.35 : Mu­zică de dans ; 22.30 : Cîntece din fol­clorul nou și jocuri populare româ­nești ; 23.00 : Radiojurnal ; 23.10—­ 0.55 : Muzică de dans. Buletin meteorologic local Stația meteorologică Galați a­­nunță timpul probabil : Vreme­ schimbătoare cu cel mai mult noroi, precipitații sla­be. Vînt de la nord.est. Tem­peratura în scădere ușoară­­­ noaptea va fi cuprinsă între minus 1 la minus ,3 grade, iar ziua între plus 3 la plus 5 gra­de. ooooooo­oo­ooo ^xa'jiminS.'n: ..;:i'n;sai“:;:£ n!i.»»n­aig­i;;. .TBisiegag nagjiangin­: :!;;!­»iiiaa“ae Calendarul lucrărilor agricole Lucrări In gospodărie In această lună, sînt necesare a se efectua o serie de lucrări agricole a­­tît în cîmp cît și în gospodărie. Astfel, lucrările începute în luna februarie ca: pregătirea uneltelor, condiționarea semințelor, alegerea se­­mințelor de mazăre și fasole și apro­vizionarea cu substanțe necesare tra­tării semințelor etc, vor trebui ter­minate încă de la începutul lunii. In acest timp, se verifică puterea de încolțire a semințelor. Gospodăriile a­­gricole de stat și colective vor încer­ca puterea de germinare a seminței la laboratoarele pentru controlul se­mințelor. Semințele necorespunzătoare se vor schimba la bazele de recepție cu semințe de soi recunoscute. Tot în această lună se aleg cartofii și se pun la favorizat, pentru produ­cerea cartofilor timpurii. Se controlează silozurile și se iau măsurile necesare pentru buna păs­trare a cartofilor timpurii și semi­­timpurii destinați plantărilor de vară. Lucrări în cîmp In luna martie se continuă controlul stadiului de vegetație și îngrijirea culturilor de toamnă. Semănăturile ie­șite slab din iarnă se îngrașă supli­mentar cu mraniță în cantitate de 2.000—3 000 kg. la hectar sau gunoi de păsări 300—400 kg. la hectar a­­mestecat cu 3.000—4.000 litri­ apă, cu must de bălegar 1.500—2.000­­ li­tri la hectar subțiat cu 2—3 părți apă sau 80—1i­0 kg. la hectar azotat de a­­moniu. Mranița sau azotatul de a­­moniu se dau cînd pămîntul este încă înghețat, iar celelalte înainte de a se face grăpatul semănăturilor. Mec­unizatorii din G.A.S. și S.M.T., precum­ și colectiviștii fiind­­ temeinic pregătiți, de îndată ce p­ămîntul se zvîntă pot începe lucrările în cîmp. Gînd arăturile de toamnă au prins „a înflori“ se grăpează pentru păs­trarea umezelii în sol. In vederea în­­sămînțărilor, arăturile de toamnă se afinează prin lucrări repetate cu cul­tivatorul. Terenurile nearate din toamnă se ară și se grăpează imediat pentru a înlătura pierderile de apă. In funcție de condițiile locale din fiecare raion și comună, data începe­rii însămînțărilor va fi stabilită de inginerii și tehnicienii agronomi. Ast­fel în urgența­­ din prima epocă se seamănă grîul de primăvară, orzul și orzoaica de primăvară, secara, ma­zărea, ovăzul, lucerna, trifoiul, sfecla, muștarul și inul. In urgența a II-a se seamănă sfecla, năutul și floarea­­soarelui. In sectorul bazei furajere se va executa în acest timp curățarea pă­­șunilor și fînețelor de mușuroaie și mărăcini și se vor grăpa și îngrășa cu gunoi de grajd bine putrezit. Lucrări în sectorul legumicol Cultivatorii de legume și zarzava­turi termină repararea și completarea utilajului grădinăresc și aproviziona­rea cu substanțe pentru combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor le­gumicole. Se seamănă în răsadnițe varza semitimpurie, conopida, pătlăgelele ro­șii, ardeii și vinetele. De asemenea, se transportă și se împrăștie bălegarul pe ogor — dacă nu s-a făcut acest lucru din toam­nă, se fac imediat primele lucrări ale solului pentru a încorpora bălegarul și a distruge crusta. Se seamănă în cîmp semințele de morcovi, nuc, ceapă, mazăre, bob, sahtă, spa­ri­dichi etc. Către sfîrșitul lunii se plantează arpagicul pentru producerea cepei, usturoiul, se seamănă , sfecla, se re­­pică răsadurile. Lucrări în sectorul viticol Viticultorii continuă să termine re­vizuirea stării spalierilor. Cu aceas­­tă ocazie se întind sîrmele, se re­­vizuiesc și se ascut aracii, se procu­­ră araci noi și materialele de com­­­baterea bolilor și dăunătorilor. Imediat ce pămîntul se zvîntă în­cep plantările de vii, deoarece viile plantate în mustul zăpezii dau cele mai bune rezultate în prindere. Vi­tele ce se plantează vor trebui să fie sănătoase, bine dezvoltate. Plantarea se face după ce terenul a fost nive­lat, pichetat pe curbele de nivel pen­­tru a preveni spălarea. In pepiniere se pregătesc biloanele în viitoarea școală de viță și tăierile la masă. Se dezgroapă încep și cotărăsc șî se taie viile. Tăiatul se face lăsînd numărul de corzi și ochi în funcție de procentul de ochi sănătoși. Viile tăiate se arăcesc și se leagă de araci sau se sapă printre butuci. Viile tinere pînă la 2—4 ani se copcesc. De asemenea se comple­tează golurile existente cu butași port­ațiól cu rădăcini. In viile bătrîne golurile se completează cu marcote. Lucrări în sectorul pomicol Aici se continuă și se termină strîn­­gerea și arderea Cuiburilor de omizi de £ e £ OTiî. Se continuă stropitul cons­tra dăunătorilor și bolilor. Se scot inelele cleioase, scoarța moartă, se răzuie atît pe trunchiu cît și pe cruci­le groase, se netezesc și se ung cu vopsea de ulei sau cu un amestec de lut și bălegar. Tulpinele pomilor se văruiesc. Se pregătește materialul săditor. Se continuă facerea gropilor de plantare. Tăierile de formare a co­roanei, de corecție și regenare se continuă pînă la dezmugurire. Pomii sălbatici se altoiesc. Se face plantatul pomilor tineri. Spre sfîrșitul lunii se desfac învelitorile contra rozătoarelor. Se desfac și se nivelează mușuroaie­­le de la pomii plantați toamna. In sectorul creșterii animalelor din această lună încep fătăriîe în animale, în care scop se vor asigu­­ra adăposturi călduroase, zi și noap­te se controlează grajdurile. Pentru a se obține produși cît mai buni, fe­melele gestante se hrănesc cu trenul cel mai bun și se țin în nn­a­­dăposturi curate. Animalelor ce vor fi folosite la muncile de primăvară li se va mări rația de furaje și în special concentratele. La vacile de lapte se începe con­trolul producției, pentru a se cu­noaște cele mai bune vaci și toto­­dată pentru a fi hrănite rațional. Oile se hrănesc cu concentrate. Mieluțele obținute de la oile montate cu ber­beci de rasă se înseamnă pentru a fi oprite de prăsilă. In această lună ies primii pui. Puii scoși trebuie ținuți la căldură șî­nt» b­atoj» Îngrijiți cu atenție,

Next