Viața Nouă, ianuarie-martie 1961 (Anul 17, nr. 5001-5077)
1961-03-03 / nr. 5052
> V" Nr. 5052 TfrffrfgPffffSffffrifffSfjrrj’srsss*vrrsr**srr?x^&*''sr*'TM''''''^y*^***ir^*iri^***vrjr:nr'r^'r'*'y**sr'rjrjr*ryr'*,/ Fruntași la locul de muncă De peste 20 de ani, lucrează la Uzina mecanică din Galați, lăcătușul Gheorghe Pandele. Dar nu numai pentru acest lucru este el mult respectat de întregul colectiv, ci și pentru faptul că nu este acțiune inițiată de organizația de partid sau conducerea uzinei la care să nu răspundă ca un adevărat comunist. Locul său de muncă îți este drag să-l privești. Peste tot ordine. Produsele pe care le execută sunt numai de bună calitate. Nu întîmplător el a fost propus pentru a doua oară să candideze în alegerile de deputați în circumscripția electorală nr. 18, oraș Galați. IN FOTOGRAFIE, îl puteți vedea pe tov. Gheorghe Pandele la locul său de muncă mult îndrăgit. Toate aceste fapte au întărit și mai mult încrederea colectivului și cetățenilor din circumscripția electorală 176 oraș Brăila, care l-au propus candidat al F. D .P. în alegerile de la 5 martie★ Tractoristul Negru C. Gheorghe din brigada 1 de la S. M. T. Șendreni execută pe ogoarele gospodăriei colective ce o deservește lucrări de bună calitate, contribuind astfel la sporirea producției agricole. Pentru munca însuflețită, cetățenii din circumscripția electorală raională nr. 7 Galați l-au propus candidat al F. D. P. în alegerile de la 5 martie. Iată-1 în fotografia de jos făcînd o ultimă revizie tractorului înainte de a ieși în cîmp. ■ Tehnicianul Costică Bejan, de la Fabrica „Stînca” din Brăila pe care de astădată foto, gratia de față vi-l înfățișează aplecat asupra planșei de desen, se numără printre fruntașii fabricii. El le ascultă propunerile și le dă sfaturi prețioase privind utilizarea cît mai rațională a utilajelor. Peste 130.000 lei au fost economiile realizate de fabrică în anul 1960 ca urmare a aplicării propunerilor de inovații concepute de el. gheorghe pandele COSIICA BEJAN NEGRU C. GHEORGHE Șeful de brigada Nu e deloc ușor să faci un pronostic asupra virstei maistrului viticol Andronic Iosif, de la G. A. S. Panciu. Văzindu-l ăi e de tînăr ești înclinat să-i dai 20 de ani, cu toate că a împlinit 25. Cunoscindu-i însă faptele, ai ferma certitudine că Andronic Iosif, a pășit de mult pragul maturității. La G. A. S. Panciu a început să lucreze imediat după ce a terminat agro silvică de la Focșani. Pînă școala în 1956 a lucrat ca muncitor in cadrul gospodăriei. Ii plăcea mult munca pe care o efectua, lucra cu dragoste și mult siig. Tovarășii săi de muncă l-au îndrăgit mult pentru hărnicia și meritele lui. Tânărul Andronic Iosif se dovedise a fi un bun tovarăș săritor la orice chemare a organizației de U. T .A., activ pretutindeni. Dar visul lui era să învețe mai departe. Nimic și nimeni nu-l împiedica s-o facă. De aceea în 1956 se înscrie la Școala de maiștri pomicoli din Fălticeni pe care o absolvă cu merite deosebite. Ca șef de brigadă, tînărul Andronic Iosif încă de la început a căutat să-și organizeze în așa fel colectivul Incu muriia să fie cit mai rodnică. Avînd în permanență sprijinul muncitorilor cu mai multă experiență, ca tov. Neculai Uța și Tudor Voiculeț, și mai ales al organizației de partid, el a reușit ca împreună cu membrii brigăzii să obțină succese deosebite. Anul trecut de exemplu, brigada a realizat o producție la hectar de 10,250 kg. struguri față de 7800 kg. cit a avut planificat. La înscrierea acestor frumoase rezultate au concurat factori ca: aplicarea agrotehnicii înaintate la lucrările vii, efectuarea stropitului la timp a buînducilor, curățitul lor etc, cît și buna organizare a muncii în brigadă. Dar faptele brigăzii conduse de tov. Andronic ca și ale lui personale nu se rezumă numai la activitatea productivă. In timpul liber, tot împreună participă la activitatea de club sau merg la filme. Lui Andronic îi place mult să și citească și îl pasionează îndeosebi clasicii universali — Hugo, Tolstoi etc. Cunoscîndu-i toate aceste calității și mente, cetățenii din raionul Panciu i-au propus să candideze pentru alegerile de deputați în circumscripția electorală regională nr. 51 Panciu. Și această încredere cu siguranță că va fi încununată de succes printr-o strînsă colaborare în acțiunile întreprinse pe tărâm obștesc de către candidat și alegători. ECATERINA ANGHF.L CZ222-. --CZ2732 VTATA NOHA Minunata tinerețe C.I.L. înseamnă Complexul de industrializare a lemnului, adică locul de prelucrare, industrializare și valorificare a lemnului de calitate inferioară, a lemnului de salcie. Este o construcție nouă, născută in anii regimului de democrație populară. La început a fost numai Fabrica de plăci aglomerate. Apoi, s-au născut și secțiile de chibrituri și de fabricare a mobilei. Clădirile, halele s-au ridicat in ritm uimitor, ca flăcăul din basme și nu e de mirare că în acest complex tînăr, 80 la sută din muncitori sunt tineri, cu toții atrași de noutatea acestor întreprinderi moderne, adevărate uzine automatizate. La mașinile ultramoderne, conduse de la pupitre de comandă, alături de vîrstnici lucrează tineri cuprinși de dragoste în avinsul producției, mereu interesați de depășirea planului, veghind prin posturile U.T.M.-iste de control, ca nimic să nu împiedice veșnicul lanț al tehnologiei la capătul căruia sute de vagoane încarcă plăcile aglomerate, uriașe dreptunghiuri șlefuite, netede și albe avînd cele mai neașteptate calități. Ca și celelalte materii prime, alături de fier și cărbune, alături de ciment și petrol din care se nasc mașini și construcții, palate și țesături, lemnul de salcie, aflat din abundență în bălțile Dunării, capătă trecînd prin prelucrare, o deosebită prețuire. Prelucrarea sa începe la simpla mașină de secționat, care dă hrană permanentă benzilor transportoare, alunecînd prin fața instalațiilor de așchiat. Tinere fete culeg parcă cu grație bucățile de lemn și le așează atent în mașina de așchiat, închid capacul și o simplă apăsare pe un buton provoacă transformarea rapidă a sălciei în miliarde de așchii albe ce gonesc cu viteza ciclonului, prin burlanele spațioase, de la parter spre etajul fabricii, la secția de uscare sau în silozul de depozitare. După curățirea de praf și trecerea prin site, urmează fina încleiere, dozarea amestecului cu lianți și presărarea sa pe plăcile mari de aluminiu, ce alunecă ca niște tăvi uriașe primind încărcătura. Totul se petrece automat și aproape nevăzut pînă la presarea la rece, pentru a aluneca mai departe spre uriașa presă de 1000 tone unde se face presare la cald. Este o alunecare continuă prin mașinile de finisaj și șlefuit pînă ce ștampila controlului de calitate dă liberă trecerea celui mai nou și mai modern produs pentru fabricarea mobilelor. Acesta este deci procesul tehnologic, complet automatizat, condus prin simpla apăsare a butoanelor de către tineri și tinere atenți la semnalele luminoase și la cîntecul continuu al mașinilor. Ioana Văleanu am aflat-o lingă mașina de așchiat iar pe Traian Milea la cea de presărat. Amindoi sint fruntași in producție și in același timp talentați dansatori in echipa complexului. Ei mi-au vorbit și despre munca lor și despre bogata activitate artistică din întreprindere și în special de spectacolele date in cinstea alegerilor de deputați de la 5 martie. La secția de mobilă, 5 brigăzi de tineret au luat parte la întrecerea socialistă din care a ieșit cîștigătoare brigada fruntașă condusă de Ion Marin, Și Dumitru Roman, și Ștefan Simioneacă de la zăițuit sunt tineri fruntași, cu realizări deosebite. Pe trimestrul IV al anului trecut, brigada lor a dat o economie de furnir de 1480 m. p. ceea ce înseamnă material pentru 74 dulapuri In curtea complexului un grafic, scoate în evidență, cîteva din angajamentele și rezultatele obținute în cinstea alegerilor de deputați in Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. Minunați sunt tinerii de la C.I.L., ca și toți tinerii din țara noastră, minunate sunt faptele lor.. MIHAI ARQADIE Crește volumul mărfurilor destinate populației încă din primele zile ale acestui an s-a înregistrat o creștere însemnată a desfacerii mărfurilor prin comerțul cooperatist. Astfel, în raionul Bujor, datorită măsurilor organizatorice luate de î. G. R. în perioada 1 ianuarie — 15 februarie aprovizionarea cooperativelor s-a îmbunătățit, unitățile de desfacere fiind aprovizionate cu un sortiment mai larg de mărfuri care satisfac în mare măsură, cererea de consum a populației. In această perioadă depozitele de gros ale I.C.R.ului au fost aprovizionate cu mărfuri industriale și alimentare care comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut reprezintă o creștere de 46 la sută. De asemenea, în această perioadă aprovizionarea cooperativelor crescut cu 10 la sută, iar desfacerea a mărfurilor de la cooperative către consumatori cu 13 la sută. Propunerile prind viață Lucrări edilitare La întîlnirea alegătorilor din circumscripția electorală nr. 32 din Panciu cu candidatul lor, tov. Scarlat Nițoiu a propus să se paveze str. Mihai Viteazu. La numai cîteva zile după ce s-a făcut propunerea, ea a fost transpusă în viață de alegători. Astfel pînă în prezent s-au cărat peste 100 metri cubi piatra, acțiune în cadrul căreia s.au evidențiat alegătorii Ion Dumitrașcu, Nițolu Toader, Minu Cristescu etc. Propuneri importante au făcut și alegătorul circumscripției electorale nr. 14 din cartierul Dumbrava la întîlnirea cu candidatul lor tov. Iacob Băneț. Localul școlii necesita să ră nufie împrejmuit cu gard. Lucrul acesta a și fost pus în practică de către alegători care prin muncă patriotică au construit un gard pe o lungime de 160 metri, acțiune în cadrul căreia s-au evidențiat alegătorii Arghir Filimon, Niculai Druga, Gheorghe Berea, Ștefan Feraru corespondent Au amenajat un drum în comuna Gârbu, raionul Brăila, întîlnirea dintre candidați și alegători s-au transformat în adevărate ședințe de lucru în care alegătorii au făcut propuneri importante. La întîlnirile candidaților Mitică Mihalache din circumscripția nr. 9 și Petrache Picoș din circumscripția nr. 10, alegătorii au propus amenajarea drumului pe ulița principală ce leagă șoseaua regională de gospodăria colectivă. Sfatul popular și școală. Numai în două zile propunerea a și început să fie transpusă în viață. Alegătorii prin muncă patriotică au cărat cu atelajele peste 200 metri cubi de nisip care a fost împrăștiat pe uliță. In această acțiune s.au evidențiat Ghiță Cană, Dinu Vasilescu și Neculai Manta, Aldea Gîscă corespondent Activitatea stațiunilor de mașini și tractoare să se concretizeze în sporirea producției agricole (Urmare din pag. 1) In această consfătuire au luat cuvînd fiii numeroși șefi de brigadă din S.M.T.-urile raionului Galați care au împărtășit experiența dobîndită de ei în îmbunătățirea calității lucrărilor și extinderea mecanizării, ceea ce s-a concretizat în obținerea unor producții mari în gospodăriile colective deservite. . Vorbind despre felul cum au lucrat tractoriștii din brigada pe care o conduce pe ogoarele G.A.G. „Grivița roșie“ din satul Negrea, tov. Panait Moraru, șeful brigăzii a 4-a de la S.M.T. Șendreni, a arătat că în anul trecut munca lor s-a concretizat în obținerea de către gospodăria colectivă a unei producții medii la hectar de 1483 kg, grîu, 2.318 kg, porumb boabe pe suprafața de 360 ha. și 1.734 kg, floareasoarelui pe suprafața de 95 ha. Obținerea acestor producții a contribuit în mare măsură la creșterea valorii zileimuncă. Anul trecut, colectiviștii din satul Negrea au primit pentru fiecare zimuncă bani și produse în valoare totală de 28 lei. „Aceste rezultate, a spus vorbitorul, nu au venit de la sine. Ele se datoresc colaborării ce a existat între brigada noastră de tractoare și brigăzile de cîmp ale colectivei, cît și extinderii lucrărilor mecanizate. Astfel, la cultura porumbului pe toată suprafața am aplicat o lucrare cu sapa rotativă, două praștie mecanice, iar praștla a III-a am făcut-o mecanizat pe mai bine de 50 la sută din suprafață. La floareasoarelui am executat de asemenea o lucrare cu sapa rotativă și două praștie mecanice. — $1 mecanizatorii din brigada noastră _ a spus tov. Ion Baltă de la S. M. T. Nănești — acordînd o mai mare atenție calității lucrărilor agricole, au contribuit la obținerea în OAO, „8 Mai“ din satul Lungoci a unei producții medii la hectar de 1.558 kg. grîu, 2.400 kg. porumb boabe și 1.079 kg. floarea-soarelui. Aceasta a făcut ca valoarea zilei-muncă să se ridice la 25 lei. Socot însă, că avem posibilități să obținem producții și mai mari. Pentru aceasta, obiectivul principal al întrecerii socialiste va fi în brigada noastră executarea la timpul optim și de calitate a lucrărilor agricole. După ce a arătat că în anul trecut mecanizatorii din brigada sa au dat un ajutor prețios membrilor G.A.G. „Al II-lea Congres al P. M. R.“ din comuna Tudor Vladimirescu, tov. Vasile Soare de la S.M.T. Vameș a spus că aceasta poate fi dovedită prin producțiile obținute la hectar. Astfel, la cultura porumbului s-a realizat o producție medie de 2.090 kg. boabe, iar la sfeclă de zahăr peste 21.000 kg. la hectar. „Avem toate condițiile ca in acest an să realizăm producții și mai mari, a spus vorbitorul. Eu mă angajez, ca împreună cu tractoriștii din brigadă, să executăm lucrările în timpul optim și de calitate pe ogoarele G. A. G. „Al II-lea Congres al P. M. R.“ din comuna Tudor Vladimirescu pentru a obține o producție medie de 2.000 kg. grîu, 3.000 kg. porumb boabe, 1.800 kg. floarea-soarelui și 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar“. Și alți șefi de brigadă ca Vasile Anghel și Gheorghe Vlad de la S.M.T. Nănești, Pavel Petrache de la S.M.T. Pechea, Ștefan Ambroze și Gheorghe Cociu de la S.M.T. Tulucești au împărtașit din experiența lor privind organizarea muncii în brigada, colaborarea cu brigăzile de cîmp din gospodăriile colective și s-au angajat ca în acest an, prin executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor agricole. Să depășească producțiile planificate la hectar în gospodăriile colective unde lucrează. Cu prilejul acestei consfătuiri, șefii de brigadă care au obținut cele mai bune rezultate în sporirea producției la hectar, au fost stimulați cu frumoase premii în obiecte, organizîndu-se totodată vizitarea orașului Galați, uzinelor „Nicolae Cristea“ și vizionaarea unui spectacol teatral. In încheierea consfătuirii au luat cuvîntul tovarășii Ion Apostolatos, secretar al Comitetului regional Galați al P. M. R. și Gheorghe Zugravu, prim secretar al Comitetului raional Galați al P.M.R. care au arătat că Una din sarcinile imediate ce stau în fața conducerilor și a organizațiilor de partid din S. M. T. este aceea de a stabili pentru fiecare brigadă planuri de măsuri în care să fie cuprinse producțiile ce sunt planificate a se obține în gospodăriile colective la care vor lucra. Fiecare șef de brigadă și fiecare tractorist să cunoască precis ce producții trebuie obținute și ce lucrări sunt necesare pentru îndeplinirea și depășirea acestora. Șefii de brigadă din S.M.T.uri, îndrumați de organizațiile de partid, trebuie să se preocupe în permanență de ridicarea nivelului politic al tractoriștilor, de educarea acestora, pentru a înțelege pe deplin că de munca lor de calitatea lucrărilor efectuate, depinde în cea mai mare măsură sporirea producției în gospodăriile agricole colective, creșterea continuă a valorii zilei-muncă și a bunăstării colectiviștilor. De asemenea au fost subliniate sarcinile deosebit de importante ce revin mecanizatorilor din Directivele C. C. al P. M. R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia süni*» «SS »«fflaieiiBKa »»sa A % I PE SCENEI ECRANE BS5!SS!5!5!S53f 5S?SISSiiiiSSSSîSBSSiS!S!!SS!Si5!B!ȘSB TEATRE s GALAȚI — Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „CELEBRUL 702“. Teatru! Muzica prezintă la orele 19,30 opera „CIO.CIO.SAN". BRĂILA — Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „CARNAVAL". CINEMATOGRAFE GALAȚI : „M. Eminescu" — Steaua tăcerii: „M. Gorki" — Cu orice preț: „Popular"— Escadrila Liliacul : „Al. Vlahuță" — La ordinele dumneavoastră: „I. Creangă“ dimineața — Telegrame: după-amiază — Visul unei nopți de vară. BRĂILA: „11 Iunie" — Flăcări la graniță: „Flacăra — Războiul opiumului: „23 August“ —Nopțile Cabiriei: FOCȘANI: „Arta“—Portretul unui necunoscut: „Flacăra"—■ Portretul unui necunoscut : PANCIU : „Popular" — Un cîntec străbate lumea. TECUCI: „M. Eminescu" — Pescuitorii în ape tulburi: „M. Gorki“ Norii părăsesc cerul: FAUREI: „I. L. Caragiale" — Doamna cu cățelul; BUJOR: M. Eminescu" — Pe drumurile Romîniei: ÎNSURĂȚEI: — „N. Bălcescu“ -- Telegrame: MARASF.ȘTI. ..Muncitoresc" Mexicul cîntă: ODOBEȘTI — „Victoria" — Haiducii din Bio.Frio: „TUDOR VLADIMIRESCU - Furtuna. Uzinele Chimice Române din Capitală Introducerea șoșorilor în autoclavă pentru vulcanizare. 7?ljSWt3B!!!IBîl8SBBSfSffiKffiî6!SISBBSS8ffiLiSA#3MHBKSS39ii Pag. 3 a' GOLOSI SIMBATA 4 MARTIE 1961 Programul II 5.00 : Radiojurnal ; 5.10 : Muzică; 5.30 : Secția de gimnastică ; 5.40 : Melodii populare romînești ; 6.00 : Buletin de știri ; 6.10 : Muzică ; 6.30 : Emisiunea pentru sate ; 6.15 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Radiojurnal ; 7.15 : Jocuri populare romînești ; 7.30 : Sfatul medicului ; 7.35: Anunțuri și muzică ; 7.45 : Viața frumoasă ; 8.00 : Din presa de astăzi;e 8.30 : Concert de dimineață ; 9.30 : Muzică populară romînească ; 9.30 : Cîntece de alegeri ; 9.50 : Curs de inițiere muzicală ; 10.30 : Muzică ușoară; 8.00: Buletin de știri; 11.93: Coruri și scene din opere ; 11.39 : Soliști și formații artistice de amatori ; 12.00 : Piese vocale ; 12 20: Album sportiv ; 12.30 : Mari ansambluri romînești Buletin de știri de cîntece ; 13.00 – 13.05: Concert de muzică din operete; 13.45 : Cotele apelor Dunării ; 14.00 : Din muzica popoarelor; 14.20 : Concert popular; 15.00 : Buletin de știri ; 15.05 : Recomandări din program 15.10 : Muzică ; 15.20 : Pagini orchestrale din opere ; 15.45 : Actualitatea literară în ziarele și revistele noastre; 16.00: Voioși cîntăm tinerețea *; 16.15 : Vorbește Moscova ; 16.45 : Formații muzicale ; 17.00 : Radiojurnal ; 17.15 : Muzică; 17.30: Roza vînturilor; 18.00: Cîntece de alegeri ; 18.15 : Tribuna Radio ; 18.30 : Concertul nr. 1 în M3 bemol major pentru pian și orchestră de Liszt ; 18.50 : Cîntece ; 19.90 : Buletin de știri ; 19.05 : Scrisori din țară ; 19.15 : Muzică ușoară; 20.08 : Muzică de dans ; 20.30 : Izvoare fermecate (emisiune de folclor) ; 20.40: Muzică de dans ; 21.15 : Album artistic ; 21.30 : Concert de muzică populară romînească ; 22.00 : Radiojurnal ; 22.30: Muzică de dans; 23.15:Cîntece și jocuri populare romînești# 23.52—23.55 : Buletin de știri. Programul II - 14.00 : Buletin de știri ; 14.03 : Recomandări din program ; 14.08 3 Muzică ; 14.30: Muzică populară din diferite regiuni ale țării ; 15.00 : Cantata bucuriei de Ovidiu Varga; 15.25: Muzică instrumentală ; 15.45 : Cîntece de alegeri ; 16.00 : Radiojurnal; 16.15 : Cîntece populare romînești * 16.30: Formații de muzică ușoară din țări prietene; 17.00 : Tineri interpreți, laureați ai concursurilor internaționale ; 17.30 : Carnet de reporter; 17.40: De la fluier la marile ansambluri # 18.00: Buletin de știri; 18.05: Vreau să știu ; 18.25 : Muzică din operete ; 19.00 : Anunțuri, reclame și muzică ; 19.30: Pe teme internaționale ; 19.40: Din muzica popoarelor ; 20.00 : Radiojurnal ; 20.20: Noapte bună, copii ; 20.30 : Muzică de estradă; 21.00: Buletin de știri ; 21.10 : Viață nouă, cântec nou ; 21.30 : Moment poetic ; Versuri despre alegeri ; 21.35 : Muzică de dans ; 22.30 : Cîntece din folclorul nou și jocuri populare românești ; 23.00 : Radiojurnal ; 23.10— 0.55 : Muzică de dans. Buletin meteorologic local Stația meteorologică Galați anunță timpul probabil : Vreme schimbătoare cu cel mai mult noroi, precipitații slabe. Vînt de la nord.est. Temperatura în scădere ușoară noaptea va fi cuprinsă între minus 1 la minus ,3 grade, iar ziua între plus 3 la plus 5 grade. oooooooooooo ^xa'jiminS.'n: ..;:i'n;sai“:;:£ n!i.»»naigi;;. .TBisiegag nagjiangin: :!;;!»iiiaa“ae Calendarul lucrărilor agricole Lucrări In gospodărie In această lună, sînt necesare a se efectua o serie de lucrări agricole atît în cîmp cît și în gospodărie. Astfel, lucrările începute în luna februarie ca: pregătirea uneltelor, condiționarea semințelor, alegerea semințelor de mazăre și fasole și aprovizionarea cu substanțe necesare tratării semințelor etc, vor trebui terminate încă de la începutul lunii. In acest timp, se verifică puterea de încolțire a semințelor. Gospodăriile agricole de stat și colective vor încerca puterea de germinare a seminței la laboratoarele pentru controlul semințelor. Semințele necorespunzătoare se vor schimba la bazele de recepție cu semințe de soi recunoscute. Tot în această lună se aleg cartofii și se pun la favorizat, pentru producerea cartofilor timpurii. Se controlează silozurile și se iau măsurile necesare pentru buna păstrare a cartofilor timpurii și semitimpurii destinați plantărilor de vară. Lucrări în cîmp In luna martie se continuă controlul stadiului de vegetație și îngrijirea culturilor de toamnă. Semănăturile ieșite slab din iarnă se îngrașă suplimentar cu mraniță în cantitate de 2.000—3 000 kg. la hectar sau gunoi de păsări 300—400 kg. la hectar amestecat cu 3.000—4.000 litri apă, cu must de bălegar 1.500—2.000 litri la hectar subțiat cu 2—3 părți apă sau 80—1i0 kg. la hectar azotat de amoniu. Mranița sau azotatul de amoniu se dau cînd pămîntul este încă înghețat, iar celelalte înainte de a se face grăpatul semănăturilor. Mecunizatorii din G.A.S. și S.M.T., precum și colectiviștii fiind temeinic pregătiți, de îndată ce pămîntul se zvîntă pot începe lucrările în cîmp. Gînd arăturile de toamnă au prins „a înflori“ se grăpează pentru păstrarea umezelii în sol. In vederea însămînțărilor, arăturile de toamnă se afinează prin lucrări repetate cu cultivatorul. Terenurile nearate din toamnă se ară și se grăpează imediat pentru a înlătura pierderile de apă. In funcție de condițiile locale din fiecare raion și comună, data începerii însămînțărilor va fi stabilită de inginerii și tehnicienii agronomi. Astfel în urgența din prima epocă se seamănă grîul de primăvară, orzul și orzoaica de primăvară, secara, mazărea, ovăzul, lucerna, trifoiul, sfecla, muștarul și inul. In urgența a II-a se seamănă sfecla, năutul și floareasoarelui. In sectorul bazei furajere se va executa în acest timp curățarea pășunilor și fînețelor de mușuroaie și mărăcini și se vor grăpa și îngrășa cu gunoi de grajd bine putrezit. Lucrări în sectorul legumicol Cultivatorii de legume și zarzavaturi termină repararea și completarea utilajului grădinăresc și aprovizionarea cu substanțe pentru combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor legumicole. Se seamănă în răsadnițe varza semitimpurie, conopida, pătlăgelele roșii, ardeii și vinetele. De asemenea, se transportă și se împrăștie bălegarul pe ogor — dacă nu s-a făcut acest lucru din toamnă, se fac imediat primele lucrări ale solului pentru a încorpora bălegarul și a distruge crusta. Se seamănă în cîmp semințele de morcovi, nuc, ceapă, mazăre, bob, sahtă, sparidichi etc. Către sfîrșitul lunii se plantează arpagicul pentru producerea cepei, usturoiul, se seamănă , sfecla, se repică răsadurile. Lucrări în sectorul viticol Viticultorii continuă să termine revizuirea stării spalierilor. Cu această ocazie se întind sîrmele, se revizuiesc și se ascut aracii, se procură araci noi și materialele de combaterea bolilor și dăunătorilor. Imediat ce pămîntul se zvîntă încep plantările de vii, deoarece viile plantate în mustul zăpezii dau cele mai bune rezultate în prindere. Vitele ce se plantează vor trebui să fie sănătoase, bine dezvoltate. Plantarea se face după ce terenul a fost nivelat, pichetat pe curbele de nivel pentru a preveni spălarea. In pepiniere se pregătesc biloanele în viitoarea școală de viță și tăierile la masă. Se dezgroapă încep și cotărăsc șî se taie viile. Tăiatul se face lăsînd numărul de corzi și ochi în funcție de procentul de ochi sănătoși. Viile tăiate se arăcesc și se leagă de araci sau se sapă printre butuci. Viile tinere pînă la 2—4 ani se copcesc. De asemenea se completează golurile existente cu butași portațiól cu rădăcini. In viile bătrîne golurile se completează cu marcote. Lucrări în sectorul pomicol Aici se continuă și se termină strîngerea și arderea Cuiburilor de omizi de £ e £ OTiî. Se continuă stropitul constra dăunătorilor și bolilor. Se scot inelele cleioase, scoarța moartă, se răzuie atît pe trunchiu cît și pe crucile groase, se netezesc și se ung cu vopsea de ulei sau cu un amestec de lut și bălegar. Tulpinele pomilor se văruiesc. Se pregătește materialul săditor. Se continuă facerea gropilor de plantare. Tăierile de formare a coroanei, de corecție și regenare se continuă pînă la dezmugurire. Pomii sălbatici se altoiesc. Se face plantatul pomilor tineri. Spre sfîrșitul lunii se desfac învelitorile contra rozătoarelor. Se desfac și se nivelează mușuroaiele de la pomii plantați toamna. In sectorul creșterii animalelor din această lună încep fătăriîe în animale, în care scop se vor asigura adăposturi călduroase, zi și noapte se controlează grajdurile. Pentru a se obține produși cît mai buni, femelele gestante se hrănesc cu trenul cel mai bun și se țin în nnadăposturi curate. Animalelor ce vor fi folosite la muncile de primăvară li se va mări rația de furaje și în special concentratele. La vacile de lapte se începe controlul producției, pentru a se cunoaște cele mai bune vaci și totodată pentru a fi hrănite rațional. Oile se hrănesc cu concentrate. Mieluțele obținute de la oile montate cu berbeci de rasă se înseamnă pentru a fi oprite de prăsilă. In această lună ies primii pui. Puii scoși trebuie ținuți la căldură șînt» batoj» Îngrijiți cu atenție,