Viața Nouă, aprilie-iunie 1962 (Anul 18, nr. 5388-5465)

1962-04-11 / nr. 5396

Pag. 8;a Educarea comunistă a tinerilor muncitori Tinerii muncitori constituie un fac­tor important în colectivul fiecărei în­treprinderi, ei contribuie în mod ne­mijlocit la îndeplinirea sarcinilor de plan și obținerea unor produse de ca­litate, într-un cuvînt, la întregul mers al procesului de producție. Caracteristi­ca tinerilor noștri muncitori este en­tuziasmul și seriozitatea în muncă, priceperea și hărnicia. Asta nu înseam­nă însă că ei au de-acuma totul și nu trebuie să mai cîștige nimic. Măiestria în muncă, maturitatea în­ gîndire și conduita demnă, ireproșabilă sînt cali­tăți care se cîștigă treptat, printr-un efort continuu, cu ajutorul colectivului, al organizației de tineret și de partid­­— printr-o perseverentă muncă de edu­cație comunistă. La întreprinderile textile Galați muncesc cîteva sute de tineri. Contri­buția lor la activitatea întreprinderii este destul de însemnată. La educarea comunistă a acestor tineri contribuie, desigur, într-o măsură însemnată fap­tul că muncesc alături de muncitori încercați și harnici comuniști în rîn­­durile cărora au și intrat mulți dintre ei. Pentru educarea comunistă a tine­rilor muncitori sunt însă necesare și acțiuni anume inițiate în acest sens — mai ales în timpul liber. Căci hiunca de educație e o muncă con­tinuă , care nu trebuie să înceteze odată cu sunetul sirenei pentru ter­minarea lucrului. Iată un caz. Printre tinerii munci­tori de la finisaj e și Silvan Ion. Se pare că își permite cam des să lip­sească nemotivat de la lucru, e cam certăreț și nu se prea întrece la mun­că, ba dimpotrivă, iar cînd e mustrat pentru atitudinea lui răspunde senin: „Ei, am greșit, ce, n-ai să-mi tai ca­pul dacă am greșit“. Se spune că s-au încercat toate metodele cu el, și punerea în discuție în adunarea generală a utemiștilor și articole la gazeta de perete și carica­turi făcute de postul utemist de con­trol. Pentru moment, pare că s-a în­dreptat. Dar nu trec cîteva zile și iar La întreprinderile textile Galați își dă în petec. Și cînd te gîndești că nu-i un băiețaș, Ion Silvan are 26 de ani ! Tov. Ursache Petrache, secreta­rul organizației de tineret de la fini­saj „s-a luat de gînd“ cum s-ar zice, văzînd comportarea lui Ion Silvan, apoi după ce a încercat în fel și chip să-l aducă la „linia de plutire“ a ce­lorlalți tineri muncitori, văzînd că nu reușește, și-a luat gîndul de la o e­­ventuală îndreptare a acestuia. Ce-Î drept, o asemenea comportare a unui tovarăș de muncă suficient de matur din punct de vedere al vîrstei e de natură să descumpănească, „să te scoată din sărite“ cum s-ar zice. Totuși, s-a făcut oare destul pentru a fi ajutat Silvan să înțeleagă că gre­șește? Căci aici se află cheia îndrep­tării — să ajuți omul să se convingă singur că procedează greșit. Și dacă sub comportarea aceasta nu se ascunde un element rău intenționat, dușmănos, nu se poate să nu se schimbe. Cu atît mai mult cu cît e vorba de un tînăr crescut în anii noștri. Dar pentru aceasta trebuie să ai multă răbdare și încredere în om, în fondul lui sănă­tos care trebuie să iasă la suprafață și să învingă. Să vedem însă, pe scurt, care sînt mijloacelle folosite anul aces­ta pentru educarea comunistă a tine­rilor muncitori de la I.T.G. — și a lui Silvan deci. Să le luăm pe rînd și să începem cu conferințele. Trebuie să menționăm că special pentru tineret nu s-au organi­zat conferințe. Dintre cele expuse în fața tuturor muncitorilor amintim: „Pentru întărirea continuă a moralei comuniste“, „Viața și lupta poporului cubanez“, „Statul democrat popu­lar, rolul și funcțiile lui", „înmulțirea plantelor și animalelor“. După cum se vede nu s-au tratat și probleme specifice care frămintă tine­retul despre comportarea tovără­șească, eroismul în muncă, prietenie și dragoste etc. Metoda vizitei tineri­lor în alte întreprinderi, la muzee etc. n-a fost Moșită. Iar m­anifestările cu cartea au fost și ele puține -­ patru recenzi la stația de radioficare (prin­tre care la cărțile „O mare prietenie“ de L. Vidgep și I. Suhotin și „Cartea ghețurilor“ de Iulian Smuul) și un me­dalion „Topîrceanu“ la o soie a tine­retului. Printre cititorii bibliotecii sînt tineri ca Aurel Oprișan de la secția cazane, Ștefan Trifan, muncitor de la Fnitarea B, Vasile Puțeanu, maistru la filatură, care au îndrăgit temeinic cartea, dar și alifii care n-au fost încă niciodată pe la bibliotecă sau au îm­prumutat o carte acum un an, ca Sanda Mocanu de la filatură și n-au mai restituit-o nici acum. Cea mai interesantă acțiune organi­zată anul acesta e concursul pe tema: A 40-a aniversare a înființării U.T.C.“ Dar aceasta e, cum s-ar zice „O rân­­dunică"... Va trebui ca comitetul de partid al I.T.G. și Comitetul orășenesc U.T.M­ să ajute organizațiile de tineret de la I.T.G. să organizeze o activitate mai susținută, bine planificată, pentru edu­carea comunistă a tinerilor muncitori. M. PETRA Parcurile distractive amenajate, oferă copiilor preșcolari și școlari ade­vărate clipe de destindere în orele libere. Stîrpirea rozătoarelor — o datorie cetățenească Cetățenii orașului Galați au luat cu­noștință recent de decizia Sfatului popular oraș Galați nr. 161/1962 în care este vorba de obligațiunile lor, cît și ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor obștești în legătură cu acțiunea de stîrpire a rozătoarelor (șo­bolani și șoareci) ce se va desfășura in orașul Galați la 15 aprilie 1962. Necesitatea acestei acțiuni, după cum se arată și în decizie, rezultă atît din cauza pericolului pe care-l repre­zintă rozătoarele pentru sănătatea inului, cît și din cauza marilor pagu­­­­be economice pe care le produc a­­ceste rozătoare. Astfel, șobolanii și șoarecii contri­buie la răspîndirea unor serii de boli ca: turbarea, leptosporoza, toxiinfecții alimentare, tularemia, ciuma, teniază­­(panglică), favusul, dizenteria amoe­­biană, tifosul murin etc. In unii ani de înmulțire excesivă a rozătoarelor se apreciază că 30—40 la sută din maladiile infecțioase sînt provocate de ele. Trebuie amintit că în afară de pe­ricolul pe care-l reprezintă pentru să­nătatea omului, rozi­­toarele prezintă același pericol pentru sănătatea ani­malelor folositoare omului. Toate acestea se explică nu numai prin lăcomia cunoscută a rozătoarelor, ci și prin anumite particularități fi­ziologice ale lor. Astfel ele avînd ten­dința continuă de a-și pierde tempe­ratura constantă a corpului, trebuie să mănînce continu și orice produs de natură organică. Din același motiv se adăpostesc în galerii mai mulți indivizi la un loc în colonii. Proprie­tatea dinților lor incisivi de a crește permanent il face să roadă orice pen­tru a-l toci. O altă caracteristică a rozătoarelor este repeziciunea înmulți­rii lor, fiind cele mai prolifice d­e toate mamiferele. De exemplu, din­în privința șoarecilor de casă, s-a con­statat că o femelă poate naște cite 10 pui în fiecare lună. Astfel se explică pericolul pe ca­re-l reprezintă aceste rozătoare. Avînd în vedere toate acestea, pre­cum și faptul că prin realizările urba­nistice din ultimii ani s-au creat și condiții mai bune de combatere a a­­cestor­ rozătoare, organele noastre conducătoare au luat inițiativa orga­nizării unei acțiuni de distrugere acestora. Pentru ca să se realizeze cu­­ succes combaterea rozătoarelor se va proceda la otrăvirea lor în același timp și pe tot teritoriul orașului. O­­perațiunile se vor repeta din 6 în luni timp de 3 ani și vor fi precedate 6 de campanii de salubrizare, curățenie și de pregătire a terenului, astfel ca pe de o parte rozătoarele să fie în­fometate și să le fie stînjenită adă­­postirea, iar pe de altă parte să se permită activitatea celor ce vor aplica otrăvurile. Scopul urmărit este ca în zilele în care se va acționa, rozătoarele să nu găsească alt aliment decit momeli otrăvite și să nu circule decit prin pulberi otrăvite. Din cele de mai sus reiese că este vorba de o acțiune în care trebuie antrenați toți cetățenii atît în timpul pregătirii acțiunii, cît și în ziua efec­tuării ei. Numai astfel se poate a­­sigura succesul ei. Practic, cetățenii în etapa pregăti­toare care este în curs sînt chemați să-și dea concursul astfel: — să se înscrie cît mai mulți in e­­chipele pe care în fiecare circumscrip­ție electorală le instruiește un cadru medico-sanitar. Pentru aceasta se va lua legătura cu tov. deputat al cir­cumscripției șî cu comitetul de stradă. — să indice echipelor, cînd acestea vor recunoaște terenul, spațiile în ca­re există șobolani și șoareci șî să urmeze Indicațiile ce le vor da aces­te echipe. — să-și Însușească și să respecte toate prevederile deciziei nr. 161/1962 a Comitetului executiv al Sfatului popular privind măsurile de pregătire a terenului în vederea deratizării. — să fie acasă în ziua acțiunii (15 aprilie 1962) ca să însoțească pe tova­rășii ce vor aplica otrăvurile, luînd cu această ocazie măsurile de precauție ce vor fi indicate de aceștia. Nu se îndoiește nimeni că cetățenii orașului nostru, care au participat cu entuziasm la toate acțiunile obștești vor asigura și succesul acestei acți­uni inițiată în scopul apărării să­și avutului loc. VIAȚA NOUA Cinematografia romînească și se află la primul său film ce are ca te­mă viața copiilor. Ne amintim de „Mingea“ și de „Fetița mincinoasă", care și-au ciștigat o binemeritată popularitate. Recenta premieră romînească „Puș­tiul" are calitatea de a ne plimba prin lumea noastră de azi, surprinde din­­tr-un unghi actual realitățile noastre socialiste. In această ordine de idei, ținem să facem dintr-un început o re­marcă asupra unuia din atributele fil­mului. In cea mai mare parte, ecranul este inundat de lumină, de optimism, acțiunea se desfășoară permanent sub acest semn tonic, reprezentând simbo­lic minunata realitate a socialismului din patria noastră. Primele secvențe ale filmului sunt dominate de exube­ranța optimistă a copiilor dintr-o școală, exuberanță ce reapare mereu, ca un leit-motiv de-a lungul între­gului film. Filmul reușește să descrie procese­le intime din viața de azi a copiilor, preocupărilor lor, felul cum crește și se dezvoltă in societatea noastră nouă, socialistă, personalitatea lor de vi­itori constructori ai socialismului. De multe ori sunt surprinse aspecte ine­dite, emoționante prin simplitatea și noutatea lor. Lumea intimă a celor mici, a școlarilor, se vede că-i bine cu­noscută de realizatorii noului film ro­­mânesc. Secvențele de interim­, in ca­re sunt făcute cunoscute relațiile din­tre Dan și fratele său mai mic, dezin­voltura in tratarea unor­ momente din școală atestă pe deplin acest lucru. Corect și pe linia medie a realiză­rii generale este și jocul lui Dan, fr­eest copil ce are o afecțiune m­inimă și pe care mama lui ezită o vreme să-l opereze. Deși „Puștiul“ se prezintă in fața spectatorilor cu unele calități incon­testabile, avînd in primul rind meritul subliniat la început de a aduce pe e­­cran un fragment al realității noas­tre socialiste. Deși echipa de fil­mare se află in mare majoritate la debut, totuși am fi vrut un film mai bine închegat, fără strigăcia și gesturile studiate ale Corinei Con­­stantinescu, fără lipsa de fantezie a unor actori, excepție făcind doar Sandu Sticlaru. Pe alocuri, „Puștiul“ capătă nuanțe de reportaj cinematografic. Bine scrisă muzica, ce subliniază cu farmec momentele principale ale filmului. Noul film romînesc „Puștiul", cu toate că are unele neajunsuri este vizionat cu plăcere, descifrează cîteva momente interesante din realitatea noastră de azi. . ~ ”■ 1. TUDOR O SCENA DIN FILM S-a constituit comisia regională a spartachiadei de vară a tineretului SpartachTsada de va­ră a tineretului, această competiție sportivă de masă, constituie pentru organizațiile U.T.M. și asociațiile sportive un prilej de intensificare a activității de antrenare și mobilizare a maselor de tineret și oameni ai muncii intr-o activitate sportivă organizată și sistematică, influențind pe această cale și întă­rirea sănătății lor. Pentru buna desfășu­rare a acestei acțiuni, de curînd la sediul Co­­mitetului regional U.T.M Galați, a avut lor ședința de constituire a comi­siei regionale de orga­nizare șî desfășurare a­­ Spartachiadei de vară a tineretului din acest an Au participat re­prezentanți ai Comitetu­lui regional U. T. M., U.C.F.S., C.S.R., Comi­tetul regional al femei­lor, U.R.C.C., U.R.C.M. etc., care au stabilit, pe baza regulamentului spartachiadei de vară a tineretului — ediția 1962 elaborat de C.C. al U.T.M. și Consiliul Ge­neral U.C.F.S., discipli­­nile sportivă și etapele de desfășurare a spar­tachiadei în regiunea noastră. Printre discipli­nele sportive care fac parte din probele obli­gatorii în cadrul spar­tachiadei de vară a ti­neretului, sunt: atletism, handball, volei, trîntă, oină, ciclism, popice, tir, fotbal, gimnastică, natațîe etc. Cu prilejul constituirii comisiei regionale au fost stabilite și etapele de desfășurare a sparta­chiadei de vară a tine­retului — ediția 1962 în regiunea Galați. Astfel etapa I se va desfășu­ra de la 16 aprilie — 10 iunie pe asociații, e­­tapa a II-a — 11 iunie — 8 iulie — înteraso­­ciații și centru de comu­nă ; etapa a III-a — 9 iulie — 29 iulie, va fi raională — orășenească! etapa a IV-a — inter­­raională — între 5—12 august, iar etapa a V a — reglona­lă se va des­fășura la Galați în zi­lele de 23—24 august — la disciplinele: atletism, handbal, volei, tinută, oină și ciclism. fiei 4 M­OARA GALAȚI ARE VACANTE 3 posturi maiștri morari care pot fi ocupate pe bază de CONCURS cu înde­­plinirea condițiilor prevăzute de H.C.M. 1061/1959. întreprinderea de industrie locală „MILCOVUL“ FOCȘANI Telefon nr. 419 Execută și livrează fără repartiție : - Cable teracotă (sobe complete) - Produse de tinichigerie (din tablă albă și neagră) - Cristale pentru burete, monturi și oglinzi - Confecționează garduri metalice și cu ramă de plasă, uși și ferestre metalice și tot felul de lucrări din construcții metalice. FOLOSIT» VOPSEȘTE RAPID, ASPECTOS ȘI REZISTENT Pentru Suda­ymnutvm la mosn­anc PSOCHIJE AU ÎNTREPRINDERII treprinderi­i IKOLORZÃ ---------------------— - ♦ [UNK] C.S.O. Galați a cîștigat „Cupa C.S.O.“ la haltere Timp de două zile, s-a desfășurat în sala Școlii medii nr. 4, concursul de haltere dotat cu „Cupa C.SO.“, la care au participat echipele: Cîmpina, C.S.M.S. Iași, Petrolul Energia Plo­iești și C.S.O. Galați. Cu acest prilej halterofilii gălățeni au stabilit 6 noi recorduri — 4 regio­nale și 2 republicane.­­ Cele două recorduri republicane au fost stabilite de juniorul Dumitrescu Alex., la categoria cea mai ușoară, stilul „smuls" 72,500 kg. (ve­chiul re­cord 70 kg), și de Marin Cristea la categoria 67 kg, stilul „împins“. 87,500­ kg. Iată clasamentul final: 1). C. S. C. Galați 10 puncte; 2) C.S.M.S Iași 14 puncte; 3) Energia Cîmpina 19 punc­te; 4) Petrolul Ploiești 25 puncte. GH. C. ARSENIE ♦ [UNK] Au terminat de plantat pomii La începutul acestui an, mem­brii gospodăriei agricole colective „16 Februarie 1933“ din satul Ur­­ziceni, raionul Tecuci, au hotărît ca pe coasta Foișorului, teren im­propriu culturii cerealelor să se planteze pomi roditori. Hotărîrea a fost transpusă în viață. Zilele trecute harnicii colec­tiviști au plantat 5 hectare cu pomi. S-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Toma Miron, Vasile Păunaru, Nicu Bobu, lacomi Amă­­riuței și alții. Fabrica de ulei „PRUTUL" Galați ) ANGAJEAZĂ : — UN ȘEF SERVICIU TEHNIC — Mecanic șef — UN INGINER ENERGETIC sau TEHNICIAN ENERGETIC Condițiile sînt cele prevăzute în H.G.M. 1053/1960. Pentru informații, solicitanții se vor adresa la servi­ciul personal, telefon 19­76.) Nr. 5396 GALAȚI : Teatrul de Stat prezintă la o­­rele 20 piesa „Moartea unui comis voia­­jor". BRĂILA. Teatrul de Stat prezintă la o­­rele 19,30 piesa „Oameni și umbre". C­liențifrp­iafe GALAȚI : „M. Eminescu“ — Bătălie în marș, (seria I și a II-a) ; ,,M. Gorki“ — filmul Puștiul ; ,,I Creangă“ — Povestea căluțului cocoșat . .,Popular“ — Nu te lăsa niciodată ; „Al. Vlahuță“ — filmul Leon Garos își caută prietenul. BRĂILA : .,Il Uisire“ — Austerlitz . .,23 August“ — Insula . .,Flacăra“ — Muntele. FOCȘANI . ..Flacăra“ — Cursa de 100 km. , „Arta“* — Perle negre. TECUCI : ..M. Gorki“ —1 rulează filmul Agentul X-25 . .,M. F.mi­­nescu — filmul Sentința. MARÄ­ȘEȘTI : „Ec. Teodoroiu“ — Mecanicul con­ducea trenul. PANCIU . ..Popular“ — Oa­meni pe gheață. ODOBEȘTI : „Victoria" — Regele Neapolelui. FĂUREI : „I. L. Caragiale“ — filmul Săritură în zori. BU­JOR : .,M. Eminescu“ — fi­lmul Doctorul Șoim. T.VLADIMIRESCU : Taina cetății. ÎNSURĂȚEI : „N. Bălcescu“ — filmul Cir­cul. JOI 12 APRILIE Programul 1 5,00: Radiojurnal; 5,10: Muzică inter­­­pretată de fanfară ; 5,30 : Muzică ușoa­ră­ră ; 5,50 : Secția de gimnastică ; 6,00 Radiojurnal ; 6,10: Viața nouă a satului 6,30: Emisiunea pentru sate ; 6,45 : Salut voios de pionier ; 7,00 : Radiojurnal ; 7,15 Muzică ușoară ; 7,30 : Sfatul medicu­lui ; 7,35 : Anunțuri, muzică ; 7,45 : Piese instrumentale ; 8,00 : Muzică ; 8,30 Muzică de balet ; 9,00 : Vreau să știu 9,30 : Melodii populare romînești ; 10,00 Buletin de știri ; 10,08 : Scene din o­per­a „Pană Lesnea Rusalim“ de Paul Con­­stantinescu ; 10,40: Muzică ușoară; 1­1,00 : Buletin de știri; 11,03: Cîntece ; 11,30:­ Muzică de cameră ; 12,00 : Concert de val­suri ; 12,35 : Cîntece ; 13,00 : Buletin de știri ; 13,05 : Simfonia a IlI-a „Reconstruc­ția“ de Alfred Mendelsohn ; 13,40 : Cotele apelor Dunării ; 14,00 : Program emis de Studioul de radio Craiova ; 14,30 ; Muzică ușoară ; 15,00 ; Buletin de știri ; 15,05 ; Recomandări din program ; 15,10 ; Muzică populară romînească ; 15,45 ; Concert de muzică din operete : cora ; 16,45 ; Bucurie­n 16,15 ; Vorbește Mos­colectivă ; 17,00 ; Radiojurnal ; 17,15 ; Muzică instrumentală ;* 17,30 ; Jurnal de întrecere­ ; 17,45 ; Pro­­gram muzical : 18,30 ; Dicționar muzical ; 19.00 ; Jurnalul satelor ; 19.25 ; Cîntă Ma­­­ria Soreea ; 19.45 ; Transmisiune din stu­dioul de concerte, a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22,30 ; Ra­diojurnal : 22,50 ; Muzică de dans ; 23,52­* 23.55: Buletin de știri. Programul II 12.00 : Buletin de știri ; 12,08: Reco­mandări din program : 12,15 : Interm­edi de oporă ; 12,45 : Melodii distractive ; 13,15 : Emisiune literară : 13,25 ; Din cîntecele si dansurile popoarelor ; 14,00 : Buletin de știri ; 14,03 : Concert de mrînz : 14,30 ; Mu­zică din opere; 15,00; Muzică romînească de estradă ; 15,25 : înregistrări de la cel de al V-lea Festival republican al școlilor și institutelor de artă ; 16,00 ; Radiojurnal ; 16,15 ; Suita pentru vioară ?1 pian de Flo­­rin Eftimescu ; 16,30 ; Almanah științific : 16,50; Cîntă Maria Butaciu ; 17.15; Cîn­tece; 17.30; Sfatul medicului; 17 35; Anun­țuri, reclame, muzică ; 18,00 ; Buletin de știri ; 18.05 ; Pagini alese din muzică u­­șoară ; 18.45 ; Să învățăm limba rusă ; 19.00 ; Valsuri vieneze ; 19,30 ; Tinerețea ne e dragă ; 19,50 ; Muzică populară ro­mînească ; 20,30 ; Noapte bună, copii ; 20,40 ; Arii celebre din operete ; 21,00 ; Ra­diojurnal ; 21,15; Cântece ; 21,45; Părinți și copii ; 22,00 ; Doine și jocuri populare românești ; 22,30 ; Muzică de 23,00 ; Radiojurnal­­ de cameră; 23,15—­24,00 estradă : Muzică 1962 Stația meteorologică Galați anunță timpul probabil . Vreme frumoasă, cu cer senin noap­tea și parțial noroi ziua. Vîntul slab din sud și sud-est. Temperatura, noaptea va fi cuprinsă la plus 7 grade, iar ziua între plus 5 între plus 14 la plus 16 grade. 1.1. S. „II IUNIE" Goluți ANGAJEAZĂ: — 2 ingineri mecanici — 2 tehnologi normatori Condițiile de stagiu și studii sînt conform nomen­clatorului. Informații suplimentare la serviciul de cadre din întreprindere._____________ FABRICA DE CELULOZĂ PALAS-CONSTANȚA Cumpără paie balotate de grîu și secară cu următoarele caracteristici : - culoare galben-brună; - umiditate maxim 15%; - fără miros de încins sau mucegăite. Informații suplimentare telefon 2286 - 2287 zilnic între orele 7-15 la sediul fabricii. Cooperativa „UNIREA” GALAȚI A deschis în localul din str. P. Tcacenco (fost Gamulea) nr. 4 UN CENTRU SPECIAL DE COMANDA PENTRU ÎNCĂLȚĂMINTE ORTOPEDICA

Next