Viața Nouă, ianuarie-martie 1963 (Anul 19, nr. 5623-5698)

1963-02-21 / nr. 5665

Nr. 5665 . Sunt condiții pentru sporirea producției animaliere Zilele trecute, în comuna Soveja din raionul Panciu a avut loc un schimb de experiență organizat de secția creș­terii animalelor a consiliului agri­col Panciu, la indicația comitetului raional de partid. Au participat la acest schimb de experiență, președin­ții și inginerii gospodăriilor colective, brigadieri zootehnici și îngrijitori de animale fruntași, secretari ai orga­nizațiilor de partid și președinte ale comisiilor de femei din gospodării colective, activiști de partid și de stat care lucrează în agricultura ra­ionului. Din materialul prezentat de tova­rășul Petre Ene, președintele Consi­liului agricol raional și din discuți­ile purtate de participanți a reieșit că în raionul Panciu sunt toate con­dițiile pentru creșterea efectivelor de animale și îndeosebi a producției a­­cestora. Anul trecut, bunăoară, efec­tivele de animale proprietate obșteas­că au crescut față de 1961, cu 1050 bovine, 1600 porcine, 4100 ovine etc. Aceste sporuri de efective s-au realizat, atit pe seama creșterii tine­retului provenit din matca proprie, cît și din cumpărări. Rezultate bune în creșterea efecti­velor de animale au dobindit gospo­dăriile colective din Soveja (peste 360 taurine din care 150 vaci), Mără­­șești și Pădureni (cu peste 300 taurine din care cîte 120 vaci), pre­cum șî cele din Cîmpuri, Răcoasa și altele. . Concomitent cu creșterea efec­tivelor s au înregistrat și unele re­zultate bune, în sporirea produc­ției de lapte. De exemplu, gos­­podările colective „Belșugul“ — Panciu a realizat anul trecut 1885 litri lapte, iar „Viața nouă“ Panciu și „Drumul lui Lenin“ Țifești, au ob­ținut cîte 1750 și respectiv 1652 li­tri lapte de la fiecare vacă furajată. In raionul Panciu Sunt și gospodării, ca cele din co­munele Făurei, Ciușlea, Clipicești, Fî­­tionești și altele care deși au avut condiții satisfăcătoare ca urmare furajării neraționale și a slabei în­­­grijiri a vacilor, producția de lapte a fost sub posibilități. Un sector pentru care raionul Pan­ciu are condiții bune, în special în comunele din zona de munte, este creșterea oilor. La sfîrșitul anului trecut 88 la sută din efectivul total de oi, proprietate obștească, erau cu lînă semifină. Gospodării colective ca cele din Pădureni, Bolote­ști, Panciu, Soveja sînt cunoscute prin lîna de bună calitate ce o obțin de la tur­mele de oi. Cît privește producția de lapte de oaie cele mai bune re­zultate au fost obținute de colecti­viștii din Cîmpuri, Irești, Răcoasa și altele. O problemă căreia i-a fost acorda­tă o mare atenție de participanții la schimbul de experiență a fost, asigu­rarea pentru anul acesta a unei ba­ze , furajere abundente care să per­mită tuturor gospodăriilor colective să realizeze producțiile planificate. Pe fînețele și pășunile naturale vor tre­bui executate pentru creșterea lucrări de întreținere, cantității de iarbă la hectar. Mulți vorbitori au arătat că baza furajării animalelor în pe­rioada de stabulație trebuie s-o con­stituie silozul, îndeosebi din porumb. In acest scop conducerile gospodări­ilor colective și-au propus să extindă suprafețele semănate cu porumb pen­tru siloz în cultură dublă. Schimbul de experiență organizat la Soveja, de Consiliul agricol raio­nal Panciu a scos în evidență sarcina centrală ce stă în fața lu­că­­rătorilor din sectorul creșterii ani­malelor este sporirea efectivelor, care trebuie să se realizeze în cea mai mare parte pe seama prășilei proprii și a ridicării productivității acestora. Acest obiectiv va fi realizat, dacă conducerile gospodăriilor colective vor lucra pe baza planurilor de producție, luptînd pentru realizarea tuturor in­dicilor înscriși în ele. Pentru stimularea crescătorilor de animale, mulți dintre îngrijitorii frun­tași din gospodăriile colective au fost stimulați de Consiliul agricol raional prin acordarea de premii în cărți și obiecte. Printre cei premiați au fost și Ghiță I. Șerban îngrijitor mulgă­tor de la gospodăria colectivă din Ră­coasa, Nicolae Gheorghe îngrijitor de porci de la G. A. C. „Alexandru Ion Cuza" din Soveja și Mitrița Ionașcu, îngrijitoare mulgătoare la G. A. C. din Mărășești care au primit ca stl­­udent cîte un ceas de mînă. M. CREȚEANU Preocupări în zilele de iarnă (urmare din pag. I) Mihăilă și alții. Ei au antrenat colec­tiviștii să pregătească pînă acum să­­mînța de porumb pentru cele 450 hec­tare și au asigurat trimiterea de pro­be de sămînță la laborator pentru 7 feluri de culturi. De asemenea, s-au asigurat pînă a­­cum reparații la 27 de căruțe, 15 plu­guri și 20 grape de fier. Cresc rîndurile membrilor și candidaților de partid Comitetul de partid și organizațiile de bază traduc cu succes în viață sarcinile stabilite prin Hotărîrea ple­narei C. C. al P. M. R. din 23-25 aprilie, 1962 cu privire la creșterea continuă a rîndurilor partidului. De la data de cînd a fost constituit comitetul de partid or­ganizațiile de bază au primit în rîndurile candidaților de partid un număr de 17 colectiviști merituoși. Cei mai mulți dintre ei sînt prove­niți din rîndurile activului fără partid. Organizația de bază din bri­de­gada i-a a primit pe Vasilica Pan­­filie, Rug­iina Lăbuș și pe Tița Da­rie, colectiviste fruntașe la toate mun­cile agricole. Organizația de bază de la brigada a 4-a de cîmp a primit pe Ion N. Apostu, Sultana Mihăilă și pe Gh. Lupu care sînt fruntași în exe­cutarea lucrărilor agricole de bună calitate. După cum se vede organizațiile de bază și-au îndreptat atenția și în­spre primirea în partid a unui număr mai mare de femei. Colectiviștii primiți în rîndurile candidaților de partid sînt încadrați la învățămîntul de partid și la învățămîntul agrozootehnic, li se încredințează sarcini și sînt ajutați în ducerea lor la îndeplinire, îmbină teoria cu practica Am participat și la una din formele­­ de învățămînt de partid. La cursul seral anul II, sub conducerea propa­gandistului Grigore Oancea se purtau discuții la tema care trata despre gos­podăria agricolă colectivă, dezbaterea măsurilor trasate de partid privind întărirea economică­ organizatorică în legătură cu problemele ce trebuie re­zolvate în gospodăria lor. Enache Stancu vorbind despre fon­dul de bază — izvorul principal de dezvoltare a avuției obștești — a a­­rătat că prin munca harnică a co­lectiviștilor în frunte cu comuniștii fondul de bază al gospodăriei lor co­lective a fost la finele anului 1962 de peste 1.200.000 lei, iar ca urmare a­­verea obștească a gospodăriei colecti­ve a ajuns să fie în valoare de peste 4.000.000 lei. El a arătat și căile de dezvoltare pe mai departe a fondului de bază. Ioniță Apostol a vorbit despre adunarea generală a colecti­viștilor ca organ superior de conduce­re al G. A. C. El a dat exemple concrete de felul cum se preocupă consiliul de conducere de pregătirea și desfășurarea adunărilor generale, subliniind aceasta cu fapte pozitive și negative. Alți cursanți au vorbit despre pla­nificarea și organizarea muncii în G. A. G. despre importanța mare ce o are pentru creșterea veniturilor gos­podăriei contractarea cu statul a u­­nor cantități sporite de produse a­­gricole vegetale și animale. Din cu­­vîntul fiecărui cursant s-au desprins sarcinile ce revin comitetului de par­tid și organizațiilor de bază în lupta pentru întărirea continuă economică și organizatorică a gospodăriei. Firește faptele enumerate nu epui­zează nici pe departe preocupările comitetului de partid și ale organiza­țiilor de bază de la G.A.C. „Flacăra roșie“ în perioada de iarnă. Am rela­tat doar cîteva aspecte din care se poate trage concluzia că la această gospodărie colectivă și în perioada de iarnă munca politică pulsează la tot pasul. întreprinderea „SPIRIDON VRÎNCEANU“ Str. Reconstrucției Nr. 13 Galați ANGAJEAZA DE URGENTA: ingineri metalurgiști și un inginer constructor. PRIN CONCURS: maistru constructor naval, maistru materiale de­­ construcții, maistru poligrafie, maistru i**iarurgie.­­ Concursul va avea loc la data de 1 martie 1963. [ Informații suplimentare la telefon 16.06. if. it tó I SEMINȚE de porumb hibrid, leguminoase, plante de nutreț,­­7 legume, flori etc. precum și material săditor­­is> viti-pomicol din cele mai valoroase soiuri găsiți în toate unitățile­­ AGROSEM. Semințe de legume și flori în plicuri găsiți la toate coope­rativele sătești. Procurați-vă din timp semințele și materialul vî­­it-pomicol necesar unității dvs. ^Agrosem­­ Adresa noastră este: întreprinderea regională AGROSEM, Galați, str. 8 Martie nr. 5, telefon 15.07.­­ Secția interraională Galați str. 1 Mai nr. 28, telefon 17.56. Secția interraională Brăila str. Republicii nr. 125, telefon 31.02 Secția interraională Focșani str. Mare nr. 77, telefon 83. Magazine: Galați str. 1 Mai nr. 28, Brăila str. Republicii nr. 129. VIATA' NOVA Automatizarea producției în oțelarii Un grup de oameni de știință din Sverdlovsk, Ural a elaborat sche­ma automatizării integrale a re­gimurilor termic și tehnologic ale cuptoarelor Martin și furnalelor. Pe baza acestor scheme producția va fi dirijată de automate cu aju­torul unor mașini electronice rapi­de de calcul, care stabilesc regi­murile optime de elaborare a șarje­lor. După părerea specialiștilor, in­troducerea schemei de automatizare reprezintă calea directă spre crea­rea de secții automate de furnale și cuptoare Martin. Reglarea automată a regimului termic se și înfăptuiește la combi­natul metalurgic din Nijni-Taghil (Ural). Metalurgiștii uzinei au re­dus cu 5—7 la sută consumul de combustibil și au obținut cea mai înaltă producție de oțel din U.R.S.S. pe metru pătrat de vatră a cupto­rului — 12—13 tone în loc de 8,3 tone cît prevede norma. Fabrica de conserve de fruc­te de la Hanoi, R.D. Vietnam în curs de construcție. Această fabrică va produce pe viitor conserve de fructe exotice. Fabrica este construită cu aju­torul R. D. Germane. Unele secții au și intrat în producție. IN FOTOGRAFIE : Doi teh­nicieni germani împreună cu muncitorii vietnamezi lucrează la asamblarea unei instalații de sterilizare. a—► I.R.T.A. GALAȚI FACE CUNOSCUT că examinarea șoferilor în vederea promovării in clasele II și I de salarizare se face în perioada 1 februarie — 31 martie 1963 . Cererile șoferilor care solicită prom­ovarea însoțite de avid­­ul favorabil al conducerii și organului sindical al unității res­pective vor fi înaintate la I.R.T.A. pînă la 28 februarie 1963. Orchestra simfonică de stat fialați prezintă vineri 22 februarie 1963, orele 20, în SALA TEATRULUI DE STAT CONCERT SIMFONIC Dirijor : ALECU SFETCU In program : CEAICOVSKI — Concert pentru vioară și orchestră solist : GHEORGHE JALOBEANU BEETHOVEN — Concert nr. 4 în Sol major pentru pian și orchestră LALO — Simfonia solist : WALTER KRAFT „Spaniolă" solistă : VALENTINA ILIE Biletele se găsesc la Agenție și Casa teatrului. Construcție de locuințe la Ulan Bator Capitala R. R. Mongole — Ulan Ba­tor — se dezvoltă și devine tot mai fru­moasă. Pe străzile o­­rașului apar noi și noi șantiere de construc­ții. In partea de nord­est a orașului se în­tinde un vast șantier unde se construiesc pri­mele case din pa­nouri prefabricate din Mongolia. Aici clă­dirile cresc văzînd cu ochii, deși pe șantie­rul de construcții lu­crează un număr des­tul de redus de mun­citori. De pildă, la cons­truirea unei clădiri cu patru etaje, într-un schimb lucrează 8— 10 oameni — un ma­caragiu, p­atru tractori montori, cons­2— 3 ingineri și ajutorii acestora. Viața teatrală în R. P. Polonă In R. P. Polonă funcționează in prezent 188 d­e teatre (fără a nu­­măra teatrele de muzică, operă și operetă), dintre care 102 teatre dramatice, 13 teatre de estradă și 37 ansambluri de marionete. Teatrele dramatice au la dispo­ziție 75 de săli de spectacole, cu o capacitate totală de 40.000 de persoane. In aceste teatre lucrează peste 8.000 de persoane, dintre care a­­proximativ 3.000 de artiști. Teatrele poloneze sînt frecven­tate anual in medie de 10.000.000 de spectatori. RAIONUL FĂUREI In aceste zile de iarnă, la majori­tatea unităților culturale din raio­nul Făurei se desfășoară o activitate susținută, de conținut. Cine se ocu­pă ca această activitate să trăiască permanent, să ajute pe colectiviști în sporirea volumului lor de cunoș­tințe absolut necesare în lupta pen­tru înflorirea gospodăriilor colecti­ve, pentru a face pămîntul să ro­dească mai mult? De or­ganizarea a­­ceste­i activități se ocupă Comitetul raional pentru cultură și artă (pre­ședinte, Nicolae Jirlăianu), sub di­recta îndrumare a Comitetului raio­nal de partid. In cele de mai jos ne vom opri asupra unora din mijloacele folosite în activitatea sa de către Comitetul raional pentru cultură și artă, mij­loace care și-au dovedit din plin e­­ficacitatea. înainte de toate, la in­dicația Comitetului raional de par­tid, s-a avut în vedere orientarea ac­­tivității cultural-educative de la sa­te în direcția legării tot mai strînse a acesteia de sarcinile concrete de producție. Cum a procedat în mod practic Comitetul raional pentru cul­tură și artă aici ? Pe lingă îndrumarea de zi cu zi, recomandările de repertoriu, semina­­riile cu activiștii culturali etc., cu ajutorul Comitetului raional de par­tid, s-au alcătuit trei brigăzi de în­drumare și control care au controlat activitatea la sate timp de zece zile. La nivelul comunelor a fost făcută­ cu acest prilej analiza muncii cul­turale, s-au generalizat formele va­loroase, s-au criticat neajunsurile și s-au stabilit căile de îndreptare. Brigăzile de îndrumare și control au ajuns și la unele concluzii. S a stabilit astfel că numărul de formații artistice la unele cămine culturale e prea mic, că munca conferențiarii« se desfășoară defectuos, că în ce privește organizarea jurnalelor vor­bite nu se folosește din plin mate­rialul documentar existent ete. In­format asupra acestor stări de lu­cruri, Comitetul raional pentru cul­tură și artă a luat măsurile cores­punzătoare. Și, pentru a exemplifica concret rodul acestor măsuri, amin­tim faptul că dacă în ce privește formațiile artistice la începutul anu­lui 1962 activau 161 echipe cu 2.540 artiști amatori, în prezent în raion activează 192 formații cu 3.500 ar­tiști amatori. Tot pentru îndrumarea mai temei­nică a activității cultural-educative spre acele probleme care interesea­ză în modul cel mai­ deosebit raio­nul la un moment dat, seminariile raionale cu activiștii culturali, au folosit ca prilejuri nimerite pentru organizarea unor schimburi de expe­riență pe diferite teme. Astfel, se­minarul ținut la Mircea-Vodă a fost urmat de un schimb de­­ experiență privind munca culturală în rândul tineretului, organizarea unei „foi a tineretului“ model, cel ținut la lan­ca a fost însoțit de un schimb de experiență in munca cu cartea, iar la cel de la Rușețu s-a organizat o sărbătoare model a colectiviștilor fruntași. In acest mod activiștii cul­turali sunt ajutați să-și însușească diferite­ forme de activitate ce și-au dovedit eficacitatea. Un punct ciștigat în activitatea Comitetului raional pentru cultură și artă îl reprezintă, de asemenea, organizarea celor 8 centre metodice în raion. La toate aceste centre me­todice au loc instruiri lunare pe ge­nuri de artă. De curând, s-a ținut instruirea instructorilor de formații la centrul metodic de la Grădiștea. Aici, după ce s-a îndeplinit progra­mul stabilit, formația artistică de la Ibrianu a susținut un spectacol ca­re a stîrnit discuții aprinse. Și la celelalte centre metodice se dau spectacole urmate de discuții. De altfel, e locul să amintim aici, mem­brii Comitetului raional pentru cul­tură și artă, cu răspunderi concrete privind activitatea centrelor metodi­ce în parte și a comunelor ce sunt cuprinse aici. Din activitatea pe care a desfă­șurat-o pînă în prezent, îndrumat sistematic de către Comitetul raio­nal de partid, se poate aprecia că munca Comitetului pentru cultură și artă Făurei se află pe un făgaș bun. Căutînd mereu forme atractive de muncă, organiz'md activități care să cuprindă masele de colectiviști, Co­mitetul raional pentru cultură și artă va avea bucuria unor noi reu­șit­e ale muncii sale. Este necesar înainte de toate să se depună și în continuare eforturi sporite pentru ca toate unitățile culturale din raion să desfășoare o activitate culturală la nivelul celor fruntașe. Și, în a­­ceastă direcție, mai sînt multe de făcut. Apoi, deși brigăzile științifice din raion au unele forme bune de activitate, privită în ansamblu mun­ca lor, ea nu se ridică încă la ni­velul cerințelor, s-au făcut prea pu­ține deplasări, prea puține întâlniri cu colectiviștii. Un grafic judicios de deplasare cu respectarea riguroa­să a termenelor stabilite, ar duce fără îndoială la îmbunătățirea acti­vității brigăzilor științifice. Antre­­nind un număr cît mai mare de ac­tiviști culturali cu experiență, (mai ales din rîndul cadrelor didactice), generalized operativ formele înain­tate în activitatea cultural-educativă, sub îndrumarea permanentă a comi­tetului raional de partid, Comitetul raional pentru cultură și artă Fău­­rei va izbuti să contribuie eficient la ridicarea nivelului activității de conținut, va contribui astfel la ridi­carea continuă a conștiinței colecti­viștilor și mobilizarea lor mai acti­vă la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. ILIE TANASACHE Din munca comitetului raional pentru cultură și artă Orchestra simfonică de stat Galați organizează CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi:­­UN POST SECRETAR MUZICAL clasa a II-a ; UN POST SOLIST CONCERTIST VIOARĂ clasa a II-a ; UN POST PIANIST SOLIST, CANTO, INSTRUMENTIST clasa I. Concursul va avea loc la sediul Orchestrei simfonice din Galați în ziua de vineri 22 februarie 1963, orele 10. Solicitanții pot depune cereri pînă în ziua concursului. ZIM­A CÂRTII secte-Librăriile și magazinele cooperativelor de consum sîn­t bine aprovizionate cu­ cărți politice, agrozootehnice, beletristice și de popularizare a științei [ARE CASA HI BIBLIOTECĂ PROPRII Pm. 3-3 GALAȚI: Teatrul de Stat prezintă la orele 19,30 piesa „Balul florilor“. La Teatrul muzical are loc la orele 19,30 spectacolul de operă „Trandafirii Doftanei“. BRĂILA: Teatrul de Stat prezintă la orele 19,30 piesa „Pygmalion“. GALAȚI: „M. Eminescu“ — filmul Divorț italian ; „Maxim Gorki“ — fil­mul Vaporul lui Emil (cinemascop); „I. Creangă“ — filmul Drumuri despărțite ; „Popular“ — filmul „Lăsarea nopții; „AL Vlahuță“ — filmul Tom­ Degețelul. BRĂILA : „11 Iunie“ — Tinerii (cine­mascop) ; „23 August“ — filmul Omul cu obiectivul; „Flacăra“ — Aventurile lui Kross; „Popular“ filmul Moara diavolului. FOCȘANI : „Unirea“ — Contele de Monte Cristo (seria a Il-a cinemascop) } „Flacăra“ — Magistratul. TECUCI : „M. Gorki“ — filmul Prietenul nostru comun, „M. Eminescu“ — filmul Sub cupola al­bastră. MĂRĂȘEȘTI : „Ec. Teodoroiu“ —­ filmul Flăcări și flori. PANCIU: „Popu­lar“ — Tin Tin și misterul lunei de aur. ODOBEȘTI : „Victoria“ — filmul Oameni și fiare (seria a II-a. FĂUREI: „I L. Caragiale“ — filmul Omul de lângă tine. BUJOR : „M. Eminescu“ — filmul Pla­neta furtunilor. T. VLADIMIRESCU j filmul M-am săturat de căsnicie. ÎNSU­RĂȚEI : „N. Bălcescu" — filmul Docto­rul din Bob­enov. VINERI 22 FEBRUARIE 1963 Programul 1 5.00. Radiojurnal; 5.07. Muzică popu­lară românească; 5.30. Secția de gimnas­tică; 5.40. Piese distractive; 6.00. Radio­jurnal; 6.07. Cîntece; 6.20. Emisiunea pentru sate; 6.30. Muzică de estradă; 6.45. Salut voios de pionier; 7.00. Bule­tin de știri; 7.10. Melodii populare romî­­nești; 7.30. Sfatul medicului; 7.35. Anun­țuri, muzică; 7.45. Muzică ușoară; 8.00. Sumarul presei centrale; 8.08. Piese in­­strumentale; 8.30. Poemul simfonic; 9.00. Muzică din opere; 10.00. Piese romînești pentru fanfară; 10.30. Estrada melodiilor;­ 11.00. Radiojurnal; 11.05. Piese pentru vioară de Wieniawski; 11.30. Dansuri din operete; 11.52. Reportaj; 12.00. Cîntă or­chestra de mandoline a Sindicatelor din Deva; 12.20. Cîntece; 12.40. Compozitorul săptămânii : Georg Friederich Haendel; 13.00. Buletin de știri; 13.05. Recomandări din program; 13.10. Muzică de estradă; 13.40. Cotele apelor Dunării; 14.00. Con­cert de prînz; 15.00. Lieduri de Hugo Wolf; 15.20. Muzică ușoară; 15.45. Con­certul nr. 3 pentru pian și orchestră da Kabalevski; 16.15. Vorbește Moscova; 16.45. Muzică populară interpretată de Ștefania Stere; 17.00. Buletin de știri; 17.10. Piese interpretate de coruri bărbă­tești; 17.30. In slujba patriei; 18.00. Uni­versitatea tehnică radio; 18.15. Fragmen­te din opereta „Akulina“ de Kovneri 18.30. Lecția de limba engleză; 18.40. Cîntece; 19.00. Jurnalul satelor; 19.25. Muzică ușoară; 20.00. Radiojurnal; 20.15. Muzică corală; 20.30. Noapte bună, copii; 20.40. Concert de muzică ușoară; 21.15. Carnet plastic; 21.30. Muzică populară ro­­mînească; 22.00. Buletin de știri; 22.25. Cîntă Richard Anthony; 22.40. Opere in­spirate din lucrările lui Pușkin­­­ 23.50— 23.55. Ultimele știri. Programul II 12.00. Buletin de știri; 12.10. Recoman­dări din program; 12.15. Suita a III-a de dansuri romînești de Iuliu Mureșianu; 12.45. Melodii de estradă; 13.15. Limba noastră; 13.25. Dansuri din opere; 14.00. Radiojurnal; 14.10. Prelucrări corale; 14.30. Album Johann Strauss; 15.00. Din muzica popoarelor; 15.35. Actualitatea în țările socialiste; 16.00. Buletin de știri; 16.10. Muzică ușoară; 16.30. Ansambluri corale; 16.50. Muzică; 17.00. Interpreți în studio; 17.30. Sfatul medicului; 17.35. Anunțuri, reclame, muzică; 18.00. Buletin de știri; 18.05. Muzică simfonică; 19.00. Muzică românească de estradă; ■ 19.30. Teatru la microfon : „Egmont“ de Go­ethe; 21.13. Melodii populare romînești; 21.30. Radiojurnal; 21.45. Simfonia de Akio Yashiro; 22.30. Moment poetic; 22.35. Cîntece; 23.00. Buletin de știri; 23.10—24.00. Concert de noapte. Stația meteorologică Galați a­­nunță timpul probabil : Vreme umedă cu cel mai mult acoperit, vor cădea ploi intermi­tente. Vine slab pînă la potrivit. Temperatura staționară, noaptea va fi cuprinsă între zero la plus 3 grade, iar ziua între plus 4 la plus 6 grade. Prortoexpres La tragerea Pronoexpres din 20 fe­bruarie a.c. au fost extrase următoa­rele numere : 38 12 14 0 11 a-Numere de rezervă : 25 5­­ Pond de premii :­­35.133 lei.

Next