Viaţa Romînească, 1906 (Anul 1, nr. 1-6)
1906 / nr. 3
472 VIATA ROMÎNEASCA la vreme să pătrundă un astfel de curent şi să-l stingă înainte de a lua vreo proporţie... Cîţiva fii ai Basarabiei mai mulţi morţi în închisoare sau în Siberia, cîţiva siliţi să fugă, «dincolo»,—şi toate reintră în... ordine şi linişte... In aceste condiţiuni a găsit Basarabia manifestul Imperial din 17 Octombre 1905, prin care se anunţau principii nouă de guvernămînt. Atunci de o dată s’a simţit, că în Basarabia locuesc aproape două milioane „Moldoveni“. Manifestul Imperial a trebuit să fie tradus în «moldoveneşte» ; guvernatorul, primarii, prefecţii, şi «zemski nacialniki» au trebuit să se adreseze cătră popor prin publicaţiuni tipărite în limba lui; mai mulţi advocaţi, doctori, preoţi au cerut autorizaţia să scoată gazete „moldoveneşti“; zemstvele au început să stărue pentru ca legea să autorize deschiderea de şcoli „moldoveneşti“; in sfirşit cîteva zile după manifest (la 30 octombre), în Chişinău are loc o întrunire publică, în care se pun bazele «Societăţii Moldoveneşti pentru răspîndirea culturii naţionale», sub preşedenţia mareşalului judeţului Chişinău, dl. P. V. Dicescul. Toate acestea fără nici un gînd de separatism, fiindcă elementele conservatoare dintre Romînii Basarabeni, n’ar voi să renunţe la privilegiile clasei nobiliare, iar cele democratice sînt pătrunse de credinţa, că în Rusia democratică de mine poporul va avea o situaţie superioară celei din România.... Totuşi «naţionalistul» şi «adevăratul rus" P. Cruşevan, descendent din boerinaşi moldoveni,scoate strigătul de alarmă (despre aceasta aţi scris în „Miscellanea“ din No. 1 al «Vieţii romineşti“)... Trădare!... Şi de la sfîrşitul lui Decembre, o dată cu toată Rusia, se începe reacţiunea înspăimîntătoare şi în Basarabia,—reacţiune, care e însoţită de o complectă dezorganizare a vieţii, — lipsa de orice siguranţă a persoanelor şi a averilor, atacuri cu mîna armată ziua în amiaza mare, oameni împuşcaţi şi spintecaţi în mijlocul străzii; şi in acelaşi timp sute şi mii de arestări de ţărani, zeci şi sute de arestări de învăţători, preoţi, intelectuali... Să citez numai cîteva cazuri dintre învăţători arestaţi chiar în ajunul alegerilor : învăţătorii din com. Noul Traian (jud. Acherman) V. D. Mircea şi C. N. Bondariu; învăţătorul din corn. Cecolteni (jud. Orheiu) Vîntu; învăţătorii din com. Comrat (jud. Benderi), I. V. Bolfus şi Galaţan; înv. din corn. Galileşti C. N. Captarencu şi din corn. Cihedoasa (jud. Izmail) V. Vornicu, etc... Cum am înţeles administraţia «să facă alegerile», se poate vedea din următorul fapt: în judeţul Orheiu sînt 60.000 (cetiţi şesezeci mii) de răzeşi proprietari de pămînt, cari după lege treime să aleagă „electori" în colegiul proprietăţii funciare; nici unul din ei n’a fost înscris în lista de alegători şi n’a fost admis la alegeri, în judeţele Hotin şi Bălţi, alegerile de «electori»