Viaţa Romînească, 1906 (Anul 1, nr. 1-6)

1906 / nr. 3

472 VIATA ROMÎNEASCA la vreme să pătrundă un ast­fel de curent şi să-l stingă înainte de a lua vre­o proporţie... Cîţi­va fii ai Basarabiei mai mulţi morţi în închisoare sau în Siberia, cîţi­va siliţi să fugă, «din­colo»,—şi toate reintră în... ordine şi linişte... In aceste condiţiuni a găsit Basarabia manifestul Imperial din 17 Octombre 1905, prin care se anunţau principii nouă de gu­­vernămînt. Atunci de o dată s’a simţit, că în Basarabia locuesc aproape două milioane „Moldoveni“. Manifestul Imperial a trebuit să fie tradus în «moldove­­neşte» ; guvernatorul, primarii, prefecţii, şi «zemski nacialniki» au trebuit să se adreseze cătră popor prin publicaţiuni tipărite în limba lui; mai mulţi advocaţi, doctori, preoţi au cerut auto­rizaţia să scoată gazete „moldoveneşti“; zemstvele au început să stărue pentru ca legea să autorize deschiderea de şcoli „mol­doveneşti“; in sfirşit cîte­va zile după manifest (la 30 octombre), în Chişinău are loc o întrunire publică, în care se pun bazele «Societăţii Moldoveneşti pentru răspîndirea culturii naţionale», sub preşedenţia mareşalului judeţului Chişinău, dl. P. V. Di­­cescul. Toate acestea fără nici un gînd de separatism, fiind­că e­­lementele conservatoare dintre Romînii Basarabeni, n’ar voi să renunţe la privilegiile clasei nobiliare, iar cele democratice sînt pătrunse de credinţa, că în Rusia democratică de mine poporul va avea o situaţie superioară celei din România.... Totu­şi «naţionalistul» şi «adevăratul rus" P. Cruşevan, descendent din boerinaşi moldoveni,­­scoate strigătul de alarmă (despre aceasta aţi scris în „Miscellanea“ din No. 1 al «Vieţii romineşti“)... Trădare!... Şi de la sfîrşitul lui Decembre, o dată cu toată Rusia, se începe reacţiunea înspăimîntătoare şi în Basarabia,—reacţiune, care e însoţită de o complectă dezorganizare a vieţii, — lipsa de ori­ce siguranţă a persoanelor şi a averilor, atacuri cu mîna ar­mată ziua în amiaza mare, oameni împuşcaţi şi spintecaţi în mijlocul străzii; şi in acela­şi timp sute şi mii de arestări de ţărani, zeci şi sute de arestări de învăţători, preoţi, intelectu­ali... Să citez numai cîte­va cazuri dintre învăţători arestaţi chiar în ajunul alegerilor : învăţătorii din com. Noul­ Traian (jud. Acher­­man) V. D. Mircea şi C. N. Bondariu; învăţătorul din corn. Cecolteni (jud. Orheiu) Vîntu; învăţătorii din com. Comrat (jud. Benderi), I. V. Bolfu­s şi Galaţan; înv. din corn. Galileşti C. N. Captarencu şi din corn. Cihed­oasa (jud. Izmail) V. Vornicu­, etc... Cum am înţeles administraţia «să facă alegerile», se poate vedea din următorul fapt: în judeţul Orheiu sînt 60.000 (cetiţi şesezeci mii) de răzeşi proprietari de pămînt, cari după lege tre­ime să aleagă „electori" în colegiul proprietăţii funciare; nici unul din ei n’a fost înscris în lista de alegători şi n’a fost ad­mis la alegeri, în judeţele Hotin şi Bălţi, alegerile de «electori»

Next