Viaţa Romînească, 1920 (Anul 12, nr. 1-6)
1920 / nr. 3
RECENZII 487 I.olescu şi Crăciunescu asupra Igienii ţăranului nostru. 1. Su. N. Iorga et Septime Gorceix, An tíiologie de la Littérature Poimâine des orígines au XX'-eme Sihle Edition Delagrave,I920. D-l Septime Gorceix, prizonier de războiu în Austria, scăpat din lagăr şi refugiat în Romînia, îşi face o datorie de recunoştinţă, pentru ospitalitatea tarii noastre, în a colabora cu D-l Iorga la alcătuirea unei antologii romîneşti. Este o idee care poate fi numită bună. Insă ideia de-a edita această lucrare la librăria Ddagrave, în colecţia clasică a antologiilor franceze şi străine, poate fi calificată şi mai bună. Nimic mai inteligent ca spiritul in care este concepută această încercare. Intenţia autorilor este ca publicul să nu se mărginească la ce se află în prezentul volum. Patriotismul Domnului Iorga ar vrea să silească pe francezi: 1) Să înveţe romîneşte. 2) Să caute dacă, afară de autorii menţionaţi, nu mai sînt şi alţii rare să merite să fie cetiţi. (D-l Iorga se gîndea la Codreanu, Hogaş, Galaction, Topîrceanu, Pâtrăşcanu şi alţii). 3) Să caute în operele unui Alecsandri, Eminescu etc. lucruri şi mai bune decit cele alese în antologie. Însufleţit de această întreită aspira- ţiune, D-l Iorga, adine cunoscător şi neîntrecut mînuitor al sufletului mulţimilor, a scontat toate silogismele sociologice posibile, şi a organizat lucrarea astfel îneît să meargă la sigur că cetitorul francez va spune : 1) Hotârît, limba romînească e intraductibilă în franţuzeşte! Nu-mi rămîne decît să mă iniţiez, pentru a putea puiza direct din comorile specifice ale acesteia. 2) Desigur, o literatură ca aceia care merită ca D-l Iorga să se deranjeze nu se poate opri la numărul mărginit de nume proprii. gg. 3) Nici la numărul, deasemeni nărginit, de capodopere din această cărţulia ! Rezultatul sigur este că, în curînd, sora noastră latină va cunoaşte literatura noastră mai bine chiar decît noi înşine. Şi iată cum visul D-lui Iorga se împlineşte ! Autorii trecuţi în antologie sunt: Balade şi poezii populare, Iinăriţă Văcârescu, G Asaki, î. I. Rădulescu, Andrei ,Vîureşanu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, Iosif, Cerna, Goga, diferiţi cronicari, Negruzzi, N. Ghica, N. Bâlcescu, A. Odobescu, I. Codru Drăguşanu, M. Kogâlniceanu, Conta, Hasdeu, Maiorescu, Caragiale, Creadă, Attghel, Delavrancea, Regina Maria, Xenopol, lorga, Gîrleanu, Slavici, Sadoveanu, Vlahuţă, Brătescu-Voineşti, şi-lucru duios pentru facultatea de prietinie a D-lui lorga - D-l H. Stahl, simpaticul stenograf, devine subit mare literat. * Jacques Bainville, Histoire de trois generations (1815—1919), Librairie nationale, Paris. Jaques Bainville, istoriograful partidului regalist, dresează un formidabil act de acuzație acelora care, de la Sfînta Alianţă până azi, au cîrmuit Franţa. După D-sa omul care încarna cele două tradiţii a fost Napoleon. Politica de anexiuni se sfîrşise cu falimentul dela Waterloo. Dar rămînea omul dela S-ta Elena, fiul spiritual al Ьevoluţiei Franceze. Or, principiile dela 89, sînt de origină germană. Bunicul este individualismul disolvant al lui Luther, părintele este elveţianul protestant Rousseau, iar strănepotul este Bonaparte, care din insulă a ştiut să vorbească Franţei în sensul scumpei lor nebunii Intr'adevăr, Sfînta Alianţă era un duşman pentru Prusia, care trebuia să dee foc barierelor ce-i încătuşau desvoltarea logică. Pentru Franţa însă, politica pp. ** *