Viaţa Romînească, 1954 (Anul 7, nr. 7-12)
1954 / nr. 8
CU PRIVIRE LA VALORIFICAREA MOȘTENIRII CULTURALE 265 tara marxist-leninistă, partidul a chemat intelectualitatea noastră să desfăşoare o măreaţă activitate patriotică de valorificare a tezaurului cultural al trecutului. Partidul a sprijinit cu căldură toate eforturile rodnice depuse în această direcţie şi a combătut cu tărie manifestările atitudinii cosmopolite, nihiliste, faţă de moştenirea culturală, ca şi tendinţele vulgarizatoare, denaturările adevărului istoric. încă din primii ani de după eliberarea ţării s-a produs astfel o cotitură hotărîtoare, au fost dobîndite realizări însemnate în opera de valorificare a moştenirii culturale, îndeosebi în domeniul literaturii. Se poate spune, cu legitimă mîndrie, că cele mai de seamă creaţii ale literaturii române a trecutului au fost redate poporului. Printre cei care au scris articole, studii, opere literare, au ţinut conferinţe închinate clasicilor literaturii române, problemelor moştenirii culturale, se află scriitori ca Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Mihai Beniuc şi mulţi alţii. Au apărut monografii valoroase şi volume de studii critice cu privire la Bălcescu, Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Neculuţă şi alţii. Toate acestea au adus, în scurt timp, o mare contribuţie la cunoaşterea şi înţelegerea justă, în lumina adevărului istoric, a moştenirii literare şi la înlăturarea falsuriloristoriografiei burgheze. O realizare pozitivă în înfăţişarea ştiinţifică a istoriei literaturii române o constituie manualul recent apărut pentru clasa a VllI-a. Roadele valorificării moştenirii literare se văd şi în dezvoltarea creaţiei literare originale. Cele mai bune opere literare de astăzi stau mărturie că scriitorii noştri au început să studieze cu pasiune literatura clasică şi să fructifice marile ei învăţăminte. Cu interes arzător poporul nostru ia cunoştinţă de comorile sale literare. La aniversarea centenarelor lui Bălcescu, Eminescu, Caragiale au participat cu entuziasm, alături de fruntaşii culturii noastre şi de reprezentanţi de seamă ai culturii popoarelor prietene, mase foarte largi, ceea ce a transformat aceste centenare în adevărate sărbători naţionale ale întregului popor muncitor. Opere ale scriitorilor sărbătoriţi, ca şi opere ale lui Budai-Deleanu, Alecsandri, Bolintineanu, Creangă, Coşbuc, Vlahuţă şi alţii au apărut în tiraje care depăşesc simţitor numărul total de volume tipărite din aceste opere de-a lungul multor decenii ale stăpînirii burghezo-moşiereşti. Nemuritoarele comedii ale lui Caragiale s-au jucat pe scenele noastre de mai multe ori decît în întreaga perioadă de pînă la 23 August şi sînt reprezentate cu un mare succes pe scenele teatrelor din U.R.S.S., din ţările de democraţie populară şi din alte ţări. Puterea democrat-populară a iniţiat şi a organizat o vastă operă de editare şi popularizare a clasicilor, a literaturii realiste, sfărîmînd zidul pe care-l ridica burghezia între popor şi scriitorii săi din trecut. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări culturale ale regimului nostru de democraţie populară. ★ Cu toate aceste succese trebuie spus că istoriografia şi critica literară rămîn încă în urma cerinţelor tot mai mari pe care le ridică necontenit dezvoltarea literaturii noastre noi, creşterea nivelului cultural al poporului. Studierea ştiinţifică a moştenirii literare înaintează extrem de încet. N-au mai apărut monografii consacrate clasicilor şi altor scriitori realişti din trecut. Nici pînă astăzi, de pildă, criticii şi istoricii literari n-au dat atenţia cuvenită operei unuia dintre cei mai mari poeţi ai poporului nostru — George Coşbuc. Preocuparea sporită în ultima vreme a ziarelor şi revistelor pentru problemele moştenirii literare n-a dus încă nici pe departe la înlăturarea lipsurilor lor serioase în acest domeniu. Revistele literare continuă să nu publice articole şi studii generalizatoare cu privire la problemele teoretice şi practice ale moştenirii literare şi nu se încumetă aproape niciodată să treacă la analizarea compe