Viaţa Românească, 1971 (Anul 24, nr. 1-12)
1971 / nr. 5
98 4 franceză a influenţat pe poeţii noştri, i-a făcut să scrie în diferite genuri literare, şi desigur că fără ea, noi n-am fi avut literatură azi, n-am fi avut nici chiar pe Creangă, pentru că fără influenţa franceză nu i-ar fi venit lui Creangă în minte să scrie povestiri şi nuvele. E bună deci influenţa franceză prin faptul că a făcut să se nască literatura noastră şi i-a dat directive. Scriitorii noştri n-aveau pe cine continua, căci scriitorii întotdeauna se continuă unii pe alţii: cea mai mare parte din opera unui scriitor e de la alţii, partea lui originală e mult mai mică. Poeţii noştri nu puteau urma pe Conachi, dacă n-au urmat pe Hugo, pentru că n-ar fi făcut nimic aşa, ei au continuat literatura populară, care se născuse de veacuri. Şi la noi genurile de predilecţie a poeţilor începători ajunsese la mare înflorire în poezia populară, ca poezia lirică şi cea epică. Poporul român, care e un popor poetic, nu aşa de poetic cum l-a crezut Alecsandri, care a fost prea entuziast, acest popor avea şi are o literatură foarte frumoasă, pe care au continuat-o poeţii de la 1840“. (p. 260—261). Epoca Vasile Alecsandri are următoarea tablă de materie: Introducerea , împărţirea literaturii moderne şi tipurile reprezentative ale diferitelor epoci literare; Viaţa lui Alecsandri; Opera lui în ochire generală ; Proza lui Alecsandri; Scrisorile şi teatrul; Alecsandri critic al sistemelor lingvistice şi al literaturii ; Colecţia de poezii populare; Definiţia „doinei“ la Alecsandri şi alţi scriitori; Culegătorii de poezie populară înainte de Alecsandri; Ce a cules Alecsandri; Curentul poporan ; Cînd cunoaşte Alecsandri literatura poporană; Alexandru Russo şi literatura poporană; Clasificaţia literaturii poporane la aceşti doi; Ce influenţă are literatura poporană asupra lui Russo ca scriitor; Cum a întocmit Alecsandri poezia poporană; In privinţa formei; în privinţa stilului, sentimentelor şi ideilor ; Limba poeziei poporane; In privinţa fondului ; Alecsandri critic şi reprezentant al curentului poporan; Opera poetică a lui Alecsandri; Doinele ; Lăcrămioarele; Opera lui Alecsandri împărţită pe epoci; Alexadriu Russo; Combinarea influenţelor străine cu împrejurările locale; Cine a distrus trecutul ?; Caracterizarea operei lui Russso; Al. Russo critic social, Conjuristul de la 1840 — 1848 ; omul politic; Ideea de libertate ; Al. Russo critic al sistemelor lingvistice; Atitudinea lui faţă cu literatura; Opera beletristică a lui Al. Russo; Mihail Kogălniceanu; Viaţa sa; Dacia literară şi curentul naţional; Curentul istoric; Arhiva românească; Letopiseţele ; Propăşirea; Calendare Kogălniceanu beletrist; Kogălniceanu om politic; N. Bălcescu , viaţa şi opera sa; Al. Odobescu ;■ Al. Odobescu reprezentant al şcolii critice din Muntenia; Al. Odobescu nuvelist; Al. Odobescu critic literar ; Pseudokinegeticos ; Ioan Ghica; Poezia din Muntenia după Cîrlova, caracterizare: poezia optimistă revoluţionară : Bolliac, Rosetti, Bolintineanu, Creţeanu; C. Bolliac ; Costache A. Rosetti; Dumitru Bolintineanu ; Alţi poeţi munteni : caracterizare; C. Bălăcescu; Gh. Creţeanu; Alexandru Sihleanu; Alexandru Depărăţeanu; Mihail Zamfirescu. După cum am mai spus, cel mai interesant curs al profesorului este cel care tratează epoca lui Eminescu. Vom cita cîteva caracterizări şi valorificări asupra celor mai mari scriitori din această epocă : Coşbuc, Creangă, Caragiale, Eminescu etc. „Coşbuc, e un scriitor unic, de foarte mare talent. E un poet idilic clasic, de o simplicitate admirabilă, şi aceasta din cauză că s-a întîmplat un fenomen unic: apariţia unui poet mare, care e un fecior de ţăran de la Năsăudul patriarhal şi înstărit.“ (p. 26) Creangă e iarăşi un fenomen, care pune probleme aproape nedeslegate pentru critica literară. S-a născut în 1837 şi a învăţat pentru clasele seminariale, s-a făcut preot, a învăţat apoi la Şcoala normală şi s-a făcut şi institutor. Dacă ar trăi, azi ar avea 75 de ani, în zilele acelea era un preot de mahala şi prin studii