Viața, august 1941 (Anul 1, nr. 122-152)
1941-08-24 / nr. 145
■Tl """" . .................... 1 .. ......... ....... .......................... »Sâmbătă 23 AUGUST ORT.: Sf. Martir Lnpn. CAT.: Sf. Sidonie Ep. (Sidoine (Eveque). PROT.: Berthold. Ras. soarelui 5.27. Ap. soarelui 19.9. Zile trecute 234. Zile rămase 131. fcfe» r yȘngg/V md AV i/el ,17 IAP 23 August 1780. — Un nor de lăcuste ce năpustește asupra Ardealului, despre care Aron Pumnul spune: «In această zi se iviră deodată în Ardeal, cete de lăcuste nenumărate, cari sburând întunecați lumina soarelui mai mult decât norii cei negri și groși. Ele veniră dela răsărit. Poate că vânturile dela răsărit care suflară cam îndelungat înaintea de sosirea lor, le-au ușurat venirea acolo. Ele se așezară pe la 4 ore după amiază în ținutul dela Valasut și de prin prejur. Poporul întreg sări îndată să le alunge ; ele sburară premiazănoapte-apus, însă altă mulțime de locuitori li se puse în potrivă țile întoarse înapoi. Aflând în părțile acestea mâncare destulă, rămaseră acolo, cu toate că erau prigonite în toate zilele de o mulțime de popor în tot decursul lunilor Septembrie, Octombrie Noembrie și Decembrie, când le ucise gerul. Dimineața pe la 9 ore, se ridicau toate tilburară în cea mai de aproape vale ori deal, ori șes, unde aflau nutreț iar seara se întorceau iarăși la locașul lor, ales de la început. Când era timpul liniștit, scutit de orice vânt, sburau foarte pe jos , iar când batea vânt mai ales vânt contrariu, pe când aveau să se întoarcă la locaș, atunci scurt foarte pe jos și aproape de pământ După ce sosi gerul cu luna lui Deceni t MIV ThiSC i/T brie, ne mai având ce mânca, și chiar unde să se culce pe iarba uscată, fiind acoperită de zăpadă, se puneau grămadă unele peste altele pe crengile copacilor care atârnau până la pământ de greutatea lor, unde înghețară și pieriră toate pe încet. La sosirea altor lăcuste se da îndată poruncă din partea admnistrațiunii civile, ca să iasă tot poporul cu tot felul de unelte de metal, care putea face ceva sunet ca astefel să le alunge. Dar toate în zadar, că ele nu se urnea a merge într’o altă parte și a-și părăsi locașul apucat. Apoi s’a ordonat ca 1000-2000 locuitori, să strângă pe toată ziua câte un sac și jumătate de lăcuste, lucru, ce era foarte ușor de făcut pentru nenumărata mulțime care apoi ori le ardeau, ori le îngropau în gropi adânci, săpate anume. Dar cu toată munca această totuși de abia se cunoștea, că se împuținează, până ce le-a stins gerul iernii cu totul. Dar acum mai era teamă, că din ouăle așezate de lăcuste în pământ se vor naște, în primăvara următoare, asemeni cete și întunericimi de lăcuste, cari apoi ar fi cu atât mai periculoase cu cât s’ar afla în țară chiar de cu primăvară, pe când sunt lăcustele crude, și, prin urmare n’ar mai putea scăpa imic din gura nesățioasă a lăcustelor RADIO Sâmbătă 23 August 1941 rea 6.00-7.30. Ora dimineții. Deschideemisiunii. Marșuri (discuri). Radio-Jurnal (1. p. 1-a). Concert de fanfară româno-german. Radio-Jurnal (I p. 2-a). închiderea emisiunii. 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20. Muzică variată (discuri). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cultural și agricol. 12.50: Ora Ostașului. 13 50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: Ora răniților. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV). 17.43. Universitatea Radio-Ciclul: «Forme fundamentale ale civilizației românești». Proprietatea de H. Stahl. 18.00: Muzică variată, Orchestra ^Luceafărul». POSTUL DE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREȘTI 19.00: Cronica socială 19.15: Dansuri de Ravel (discuri). 19.15: Serviciul de știri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V). închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE DE UNDA SCURTA de 52,4 m. Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune in limba franceza. Muzică (discuri). 24.00: Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. VITRINA ” de la o „Istorie a literaturii române 1 Momentele 1870—1880 IV Cele două «momente» de care ne vom ocupa în nota de față cuprind cea mai strălucită epocă de creație românească, adică pe Maiorescu cu toată Junimea, Eminescu, Creangă, Caragiale, etc. Studiile despre Eminescu și Creangă ne sunt în parte familiare, deoarece ele își extrag substanța din cărțile respective ale d-lui G. Călinescu. Fiind cel mai serios exeget al lui Eminescu, d. Călinescu n'a avut decât să condenseze materialul, perspectiva rămânând aceeași. Cât despre Creangă, se pare că d. Călinescu și-a dat seama de unele exagerări din portretul făurit în «Viața lui Ion Creangă» și a mai îndulcit trăsăturile de «bivol» — trăsături apocaliptice, care fac voluptatea d-sale de liric «cu talent gras». Pentru că d. G. Călinescu este un voluptuos al deformărilor în mare, în îngroșare și fără a-i găsi o prea mare vină într'asta — trebue totuși sa recunoaștem că unele acuzări U au fost aduse în numele bunului simț. Să începem însă cu Titu Maiorescu, pe care d. Călinescu îl judecă cu foarte mare libertate. Mai înainte, însă, să remarcăm altceva : cu cât se apropie de contemporani, cu atât autorul acestei «istorii» devine mai rebarbativ, mai polemic în substrat, alunecând din ce în ce mai des în îndrăsneli care, când e vorba de literatura veche, iși au farmecul lor, dar mai târziu sună a stridențe... Este, desigur, foarte viu și în majoritatea lui, foarte just portretul lui Maiorescu. Am fi preferat însă un ton mai liniștit față de o figură de altă structură decât cea a d-lui Călinescu. Pentru că d. Călinescu vorbește de Maiorescu cu o desinvoltură primejdioasă. Nu că ar fi vorba de anumite limite ale spiritului comun, dar e vorba tocmai de această deosebire de structură, dintre portretist și Maiorescu, deosebire de care d. Călinescu pare a nu-și da seamă. Cu toate defectele lui de «olimpic», Maiorescu realizează o figură la polul celălalt al lirismului vitalist călinescian — și aici autorul «Istoriei» se trădează în limitele sale Fiindcă nu e vorba de «defectele» unei personalități de natură platonică, ci e vorba de stabilirea unor stiluri de existență, din conștiența cărora ești mai prudent la judecată și la exemplificări. D. G. Călinescu înglobează toată generația tânără într’un capitol al «neliniștilor», fără să-și dea seama că însuși d-sa, prin talent și prin defecte intime, face parte din această «generație», într’un sens mai larg. Și face parte prin vitalismul d-safle deseori dezordonat, revărsat, prin viziunea organicistă a valorilor, prin estetism și prin acea libertate violentă pe care și-o ia în fața valorilor dogmatice — calități sau defecte creatoare de originalitate. Pe d. Călinescu îl salveze în parte, acea tinetură a influenței clasice italiene, din chinga căreia, însă, scapă deseori, avântându-se în voluptatea cosmică a deformărilor.. Așadar, felul cum îl judecă d. Călinescu pe Maiorescu e just, dacă admitem însăși punctul de vedere «vitalist» al d-sale. Dar dacă inversăm perspectiva, și-l privim pe d. Călinescu din punct de vedere maiorescean — ce te va întâmpla: Iată de ce credem cu toată convingerea că «Maiorescu» al d-lui E. Lovinescu « mult mai aproape de adevăr, existând — pe mai multe niveluri apropieri structurale între portretist și portretizat. Și d. Călinescu, credincios viziunii sale, respinge marele studiu al d-lui E. Lovinescu, considerându-l «o eroare». Ceea ce ill e numai *o eroare« la d. Călinescu, ci pur și simplu o impietate, pentru că cele o sută de pagini de sinteză de la sfârșitul volumului 11, din studiul d-lui E. Lovinescu, sunt extraordinare și în spirit maiorescean De Eminescu e mai aproape d. G. Călinescu, mai ales de partea de inspirație romantică a personalității sale. Aci, talentul «chismic deformator» al d-lui Călinescu se poate mișca in voe, dând analize și interpretări, de o frumusețe unică. Iată, de exemplu, «Codrul de aramă din Călin-nebunul pare crescut pe un teren vulcanic. Orieșenia priveliștii de altă planetă, cu mult asupra puterii de adaptare a omului, trezește o jale sălbatecă». Sau: «Stânca granitice și oaia cautemiciană și pe deasupra un codru fabulos în umbra căruia să mișune până la sdrobire cerbăria și furnicărial.. etc.». Sau: «Totul e pârâitor și masiv, pierdut în perspective...». Se observă, așadar, in analizele d-lui Călinescu mai ales obsesia grandiosului, a primordialului, a michelanghiscului. De aceea d-sa se arată mai puțin meșter când e vorba de sugerat sunetele delicate din opera lui Eminescu, acele fine imponderabile ale «muzicalității», prea mult analizate și banalzate de manualele de limba română, D. Călinescu a recreat mult material inedit eminescian, dându-i circulație prin această viguroasă interpretare personală. Pagini de mare valoare încrustează d. Călinescu despre Caragiale. Aici libertatea de spirit prinde și judecățile critice sau psihologice constituesc continue revelații științifice asupra naturii la Caragiale. Portretele în genere, prin amestecul lor de biografic și «necdotic, cu raportări potrivite la operă, sunt admirabile la d. Călinescu. Personalitatea «paradoxală» a lui Caragiale, (un sfinx foarte simplu de fapt) a dat de furcă multor comentatori, nepricepuți în contradicțiile naturii umane. D. Călinescu surprinde minunat această natură în «contratimp», această inteligență balcanică de mare intensitate, cu o astfel de concluzie decisivă : «Caragiale muri la 9 iunie 1912, în Berlin, încheind o existență destul de chinuită, suportată cu un râs fără tenebre, de om răsăritean». Pasiunea oricărui critic sunt «descoperirile». Este interesant când un critic încearcă să «restabilească» o valoare îndeobște crezută minoră. Astfel face d. Călinescu cu Slavici, căruia îi dă o prea mare importanță, analizându-i opera pe 15 (cincisprezece) coloane, aproape tot atât cât îi acordă lui Duiliu Zamfirescu: «Cu mult înainte de Rebreanu, Slavici zugrăvise puternic sufletul țărănesc de peste munți și cu atâta dramatism, încât romanul (Mara — de care d. Călinescu pomenește, paradoxal, și în studiul despre Liviu Rebreanu, N. R.) este aproape o capodoperă». Dar bunăvoința originală a d-lui G. Călinescu nu ne convinge deloc.. .»„ RETRAȘINCU al doilea festival artistic C. F. R. pentru ostașii rănit. Continuând opera de alinare a suferințelor ostașilor răniți pe câmpul de onoare, Corpul C. F. R. condus de d. C. Tifescu a dat în ziua de 29 August la Spitalul C.F.R. dr. Antonu, un nou festival artistic, cu care ocazie s'au împărțit daruri răniților, colectate de membrii corului. D. dr. Bădăran, conducătorul spitalului, împreună cu întreg personalul acestui așezământ au contribuit în mare măsură la desăvârarea scopului pentru care se instituesc aceste clipe de reconfortare a ostașior noștri. Deschiderea programului alcătuit prin sârguința d-mj .C. Tisescu, neobositul con furcii tOT și animator al corului C. F. ST.V.a, desfășurat printr’un serviciu religios și o cuvântare de îmbărbătare ținută de preotul Ștefan Marinescu dela biserica C. F. R. Sf. Gheorghe Grivița. Au urmat coruri patriotice și populare, soliști fiind d-ra Maria Diaconescu, d. C. Teodorescu și elevul Valentin Teodorian de la colegiul Sf. Sava. Versuri ocazionale au fost redate de către d. C. Tănase funcționar C. F. R., care au stârnit prin humorul interpretului binemeritate aplauze, precum și de elevul Mircea Baresti de la Lic. C. F. R. Aurel Vlaicu. La completarea programului «Micul Popescu» în vârstă de 12 ani, al cărui părinte luptă pe front s’a produs cu numere de acrobație și de muzică instrumentală, impresionând asistența prin originali«„«cu, talentului său. La sfârșitul programului prin îngrijirea spitalului s’a servit răniților diverse gustări. Au fost de față d-nii Ing. Insp. General C. Atanasiu, Ing. Insp. General Trenau Pârvu Consilier superior C. F. R dr. V. Săvescu conducătorul Direcției Medicale C. F. R., V. Mișicu Directorul Asistenței C. F. R., dr. Bădărău conducătorul Spit. C. F. R. dr. Antoniu, ing. insp. general I. Tomescu președintele secției muzicale C. F. R., Colonel Sachelarie comandantul Legiunii de Jandarmi C. F. R., d-na Georgescu dela Consiliul de Patronaj al Operelor Spicale, d. Gorănescu șeful Casei de Credit C. F. R. ș. a, Candelabrul central al teatrul „Scala“ din Milano cântărește 15 chintare Candelabrul central al celebrului teatru «Scala» din Milano este cel mai frumos și mai greu din câte se cunosc în lumea întreagă. El are 364 brațe dispuse în trei cercuri concentrice. Lumina acestui candelabru uriaș este furnizată de către două autotransformatoare. Pentru ca să poată fi schimbate becuriile și să fie curățat este lăsat în jos cu ajutorul unui scripete care are o contra greutate de 31 chintate. Anul trecut, americanii care se simt foarte rău când cineva le ia înainte, au comandat în Italia pentru «Metropolitan» un candelabru asemănător. începutul unei vieți noui Se apropie, încet și nesigur, Septembrie cu aroma lui de poamă coaptă și de proaspăt început de an școlar. Preocupări deosebite și importante ne-au scos anul acesta din toropeala obișnuită, ne-au înălțat scopul rostului nostru mărunt, ne-au dăruit prilejul unor găndiri mai omenești decât ale cotidianului de până mai ieri. Totuși, în rând cu ele își văd de drum și celelalte. Vine toamna și cu ea vin alte griji noui: a lemnelor, a conservelor, a murăturilor și câte altele. Sunt multe căminari văduvite de veghea ocrotitoare și bună a unui soț, a unui tată de familie și acolo grijile sunt mai mari. Nu despre acestea însă voit am să vorbesc în spațiul mărunt al cronicei de astăzi. Tot toamna e pentru mulți, pentru generația — cea mai fericită dar și cea către care se îndreaptă îngrijați cei mai mulți ochi — generație formată din tinerii absolvenți ai liceelor, epoca în care ea pornește pe un drum nou. Își vor alege în toamna aceasta drumul pe care vor avea de mers o viață întreagă. Mai mult decât oricând au nevoi de o îndrumare serioasă, desinteresată. Mamelor care aveți fete de 17— 18 ani, cu o diplomă de bacalaureat umedă încă, întorceți-vă gândul cu douăzeci și ceva de ani în urmă; revedeți-vă tinere, cu prima umbră de roșu pus pe buze, șters în urmă cu batista și amintiți-vă de ezitarea voastră la întrebarea — normală — a celor din jur. — Ce vei urma? — La ce te înscrii? La fel sunt întrebate și fiicele voastre! Voi ați făcut experiența. Intrebați-vă și răspundeți-vă în fundul sufletului vostru: e nevoe ca fata voastră să-și piardă cea mai frumoasă parte a vieții — anii aceștia care zvonesc a lumină și a căntec — pe băncile unei școli, oricât de înaltă ar fi ea? Opriți-vă fetele acasă doamnelor, pregătiți-le să fie bune gospodine, soții serioase și măritați-le. Ce vor face în timpul liber? Vor lucra, vor ceti, se vor plimba împreună cu voi. E mult mai interesantă o fată care știe cânta la pian și vorbi frumos în societate (frumos și rezervat, nu pedant și pretențios), care știe găti și lucra, decât una care fumează și vorbește cu ușurință despre filosofi, despre descoperirile științifice etc. MIORIȚA MUȘAT II IATĂ FEMEII Toamna aceasta se vor purta pălăriile beretă. Iată un model încântător, purtat aci de frumoasa stea germană, Dorothea Wieck. E executat dintr-un leutru angora, puțin drapat în față. Nu are nici o garnitură — pană, floare sau ac, Duminică 24 August 194f. Activitatea Căminului cultural al județului Ilfov, a continuat să se manifseteze în comunele din județ, când d. colonel Theodor Ciurea, prefectul județului Ilfov, a mers în comuna Brezoaia, unde s’a desfășurat programul stabilit din vreme. De dimineață s’a oficiat un serviciu religios în biserica comunei la care au asistat d-nii: colonel Theodor Ciurea, general dr. V. Panaiescu, profesor dr. M. Fălcoianu, prof. dr. Al. Vechiu, Aurel Cristescu, subprefectul județului Ilfov, D. Țepeneag, directorul serviciului financiar, Adrian Stoian șeful serviciului administrativ a Prefecturii, Șerban Dobrescu, prmarul comunei, dr. C. Ionescu, medic veterinar primar al județului, Popa, pretorul plășii Bufi,a, preoții, învățătorii și învățătoarele din sat, preoți și numeroși credincioși din comună După terminarea serviciului religios asistența a mers la școală, unde s’a executat programul căminului. Elevii și elevele au cântat imnuri patriotice și au spus poezii. D. Const. Popescu-Brezoaia, directorînvățător, a rostit o inimoasă cuvântare, în care a mulțumit d-lui prefect al județului și însoțitorilor d-sale, pentru grija, ce o arată satelor. D-sa a promis, că locuitorii acestei comune vor căuta să muncească, cât mai mult pentru a fi la înălțimea chemării Conducătorului Statului, Domnul Goneai 1 Ion Antonescu. CUVÂNTUL D LUI PREFECT. D. colonel Theodor Ciurea, prefectul județului, luând cuvântul și-a exprimat bucuria de a se găsi în mijlocul sătenilor harnici ai acestei fruntașe comune. D-sa a explicat în cuvinte calde importanța Și rostul «împrumutului reîntregirii», arătând că datoria celor rămași acasă este de a împlini isbânda ostașilor, ce au luptat și unii și-au dat viața pentru desrobirea din mâna bolșevicilor a celor mai frumoase și rodnice provincii Bucovina de Nord și Basarabia. A făcut un apel călduros, ca toți sătenii să subscrie la acest împrumut destinat refacerii armamentului și echipamentului armatei noastre, ca și bisericilor, școlilor, spitalelor și șosetelor distruse de bolșevici, cum și a gospodarilor fraților destinți, ajutănd prin fapta lor împlinirea dorinței și străduinței Domnului General Ion Antonescu Conducător- «" Care zi și noapte muncește p... binele Patriei și pentru a asigura o viață liniștită celor ce au îndurat timp de un an călcâiul asupritor și distrugător de familie și de biserică, al bolșevicilor. D. general dr. V. Panaitescu, Președintele Asociației de educație și cultură națională și socială «Avântul», croiată in anul 1896 la Brăila, a lămurit, la câteva cuvinte, stările de lucruri dein noi, care au dat naștere acestei Asociații, acum 45 de ani, precum și activitatea ei folositoare Țarii și Neamului nostru, în acest interval de timp, adăugând că astăzi Acântenii continuă si lucra in acelaș dor de binele cât mai multor români, Sf. La Preotul Guriță, strând cuvântul a asigurat pe d. prefect al județului, care e și președintele căminului cultural județean, că toți cetățenii comunei Brezoaia au înțeles îndemnul patriotic al d-lui Generalescu, Conducătorul Statului, Ion Antopentru refacerea Țării ?î cor face dovada ca dorința d-lui prefect va fi împlinită cu toată dragostea și înțelegerea, subscriind cu toții cât vor putea mai mult pentru împrumutul reîntregirii, pentru a se ridica, astfel cum a cerut d. prefect, la înălțimea faptelor de arme a celor cari au desrobit Bucovina și Basarabia, iar acum au trecut Bugul pentru isbânda Crucii. D. prefect înconjurat de întreaga «■sistență a vizitat apoi școlile și bisericile din comună și satele învecinate, luând măsuri pentru terminarea unei biserici și repararea urgentă a școlile”. IM» Mill!Oil!! ia sate Sătenii și împrumutul Reîntregirii Sihde mm teatre TEATRUL ALHAMBRA: Vagabonzii SALA SAVOY: Compania Cărăbuș «Firfirica» cu Vasilache. TEATRUL ALB ȘI NEGRU (Regina Maria): O soacră frumoasă. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU (Lipscani): Adam și Eva. TEATRUL COMOEDIA: Fetița tur «LUPTA ȘI LUMINA». In fiecare seară la ora 8: Mușcata din fereastră». CINEMATOGRAFE ARO, închis pe timp de 7 zile pentru renovare. SCALA : Biruitorii Aerului (Escadrila Lutzovv), Ediția specială UFA, Moscova în flăcări și Jurnal O. N. G Nr. 5. CAPITOL: Quartetul Renale și Jurnale de războiri. TRIANON : Bestiile Roșii, Ediția specială UFA, Moscova în flăcări și Jurnal O.N.C. Nr. 5. SELECT: O noapte hotărâtoare cu Pola Negri și Ivan Petrovici; Jurnal nou U.F.A. 518. REGAL : Hotel Paradis. Ediția specială UFA, Moscova în flăcări și Jurnal O. N. C. Nr. 5. FEMINA: Capriciu. PALAS BULEVARD: Tragedia Imperială cu Harry Bath, complectat« FORUM: Luna de mere în »aly, Jur' Mândra noastră țară, nai românesc No. 3 și Jurnal UFA, OMNIA: temei la lanțuri. ROSY: Puntea suspinelor. MARNA, Griviței 80: Wallace Ford în «Jos Masca», Cruciada contra bolșevismului partea 1 și li-a împreună și Trupa de reviste Titi Mihăilescu. BITOLIA (Bd. Carol 24), Viața furată, Filmul în relief 1941, Jurnal de răsboi No. 4 și ceraprecare, ELYSE: Cruciada și Jurnal de război No. 5, Eroarea i«am fi compania «Melodia» cu Dușa Petrova»» și I. Florescu, ALCAZAR, Rahovei 91, Urme șterse, cu Cristina Soedelbaua». Cruciada antibolșevică (partea II-a): Jurnal Românesc de război. AIDA, Cal. Rahovei 151: Inima unei Regine. Jurnal și compledare. AMERICAN: Ești un înger și jurnale. CARMEN SYLVA: Asediul Alcanzarului, Cruciada contra bolșevismului TOMIS. — Insectorul Hornbing. Jurnal și compleetare. și trupa de reviste Georgescu-Iași. COTROCENI: Fugaaru, cu John Garfield și Priscilla Lane. Cruciada contra bolșevismului, i>ÎANA: Zanzibar. Jurnal de război No. 3 și trupa Jan Tomes. EDISON: Ora fatală și trupa Ghiduș. FLORIDA Bd. Ferdinand 113: Femeie fără trecut și jurnal. Secretul eleganței constă în a avea întotdeauna toaleta potrivită situației respective. Această axiomă e valabilă din momentul sculării din pat până în clipa culcării. Să începem cu ora sculării din pat. Iată câteva sugestii pentru alcătuirea unei toalete de interior pentru ocazia amintită — așa numitele «des habilles-ur», ...O rochie din surah creme, în întregime plisată, strânsă pe talie cu o lată sentură din catifea. ...O rochie «princesse» din muselină de mătase cu oolănașe în «blais». ...O rochie cu corsajul birizant din crepon albastru pal cu mânecile largi din tul cu picățele în aceeaș culoare. ...O rochie dreaptă din muselină de lână «violete de Parma», cu mâneci largi și scurte strânse pe cot într’o manșetă din șaten «creme», la fel cu sentura. ...O rochie de batist pliscit fără mâneci, cu un «rodhe» din tul în jurul gâtului și al brațelor. LA PRÂNZMASA Ciorbă de zarzavat cu sdrențe. Mâncare de dovlecei cu floare, Pepene verde. SEARA Salată de vinete, Pilaf cu roșii. Compot de prune. SA ÎNVINGEM CĂLDURĂ CU... ..înghețată de cafea. Puneți 135 gr. cafea prăjită de curând dar nerajnită într’un litru lapte fierbinte, acoperiți și lăsați să se răcească. Strecurați apoi și bateți în lapte — deasupra focului — 6 gălbenușuri de ou și 250 gr. zahăr, până se îngroașe. După aceea puneți compoziția în mașina de înghețată. ...înghețată de nuci. Curățiți de coaje și pielită 250 gr. nuci; pisațile și fierberi-le în 650 gr. lapte. Deoparte, frecați 250 gr. zahăr pisat in 650 gr. lapte cu caimac, apoi amestecați cu restul și dați compoziția la ghiată Secția Culturală a filmelor germane din România organizează spectacole pentru răniți In dorința de a contribui la desfătarea sufletească a răniților români. Secția Culturală a filmelor germane în România, pendinte de Legația Germană, a hotărît să organizeze la Spitalul de răniți instalat în Căminul de ucenici «Obor», un ciclu de spectacole cu filme culturale realizate de Ministerul de Propagandă al Reichului. Primul din aceste spectacole a avut loc Luni 11 August la orele 3 p.m., iar al doilea Vineri, 21 August a.c., la aceleași ore, proectandu-se filmele instructive: «Copii noștri, viitorul nostru» și Fuehrerul în mijlocul soldaților săi, precum și un Jurnal de răsboiu. Cu acest prilej, conferențiarul Secțiunii Germane a vorbit răniților despre frăția de suflet și de arme germanoromână. Răniții, un număr de circa 300 au a ascultat de asemenea cu interes, și lămuririle conferențiarului asupra filmelor proectate, manifestând călduros pentru Fuehrer și pentru Conducătorul României biruitoare