Viața, august 1941 (Anul 1, nr. 122-152)

1941-08-24 / nr. 145

■­Tl """" . .................... 1 .. .­­........ .......­ .......................... »Sâmbătă 23 AUGUST ORT.: Sf. Martir Lnpn. CAT.: Sf. Sidonie Ep. (Si­­doine (Eveque). PROT.: Berthold. Ras. soarelui 5.27. Ap. soarelui 19.9. Zile trecute 234. Zile rămase 131. fcfe» r yȘn­gg/V m­d­ A­V i/e­l ,17 IAP 23 August 1780. — Un nor de lăcuste ce năpustește asupra Ardealului, despre care Aron Pumnul spune: «In această zi se iviră deodată în Ar­deal, cete de lăcuste nenumărate, cari sburând întunecați lumina soarelui mai mult decât norii cei negri și groși. Ele veniră dela răsărit. Poate că vânturile dela răsărit care suflară cam îndelun­gat înaintea de sosirea lor, le-au ușu­rat venirea acolo. Ele se așezară pe la 4 ore după amiază în ținutul dela Va­­lasut și de prin prejur. Poporul întreg sări îndată să le alunge ; ele sburară­­ pre­miaz­ănoapte-apus, însă altă mul­țime de locuitori li se puse în potrivă ți­le întoarse înapoi. Aflând în părțile acestea mâncare destulă, rămaseră acolo, cu toate că erau prigonite în toate zilele de o mulțime de popor în tot decursul lu­nilor Septembrie, Octombrie Noembrie și Decembrie, când le ucise gerul. Di­mineața pe la 9 ore, se ridicau toate ti­lburară în cea mai de aproape vale ori deal, ori șes, unde aflau nutreț iar seara se întorceau iarăși la locașul lor, ales de la început. Când era tim­pul liniștit, scutit de orice vânt, sbu­­rau foarte pe jos , iar când batea vânt mai ales vânt contrariu, pe când aveau să se întoarcă la locaș, atunci scurt foarte pe jos și aproape de pământ După ce sosi gerul cu luna lui Deceni t MIV Th­iSC i/T brie, ne mai având ce mânca, și chiar unde să se culce pe iarba uscată, fiind acoperită de zăpadă, se puneau gră­madă unele peste altele pe crengile copacilor care atârnau până la pământ de greutatea lor, unde înghețară și pieriră toate pe încet. La sosirea altor lăcuste se da îndată poruncă din partea admnistrațiunii ci­vile, ca să iasă tot poporul cu tot felul de unelte de metal, care putea face ceva sunet ca astefel să le alunge. Dar toate în zadar, că ele nu se urnea a merge într’o altă parte și a-și părăsi locașul apucat. Apoi s’a ordonat ca 1000-2000 locuitori­, să strângă pe toată ziua câte un sac și jumătate de lăcus­te, lucru, ce era foarte ușor de făcut pentru nenumărata mulțime care apoi ori le ardeau, ori le îngropau în gropi adânci, săpate anume. Dar cu toată munca această totuși de abia se cunoș­tea, că se împuținează, până ce le-a stins gerul iernii cu totul. Dar acum mai era teamă, că din o­­uăle așezate de lăcuste în pământ se vor naște, în primăvara următoare, a­­semeni cete și întunericimi de lăcuste, cari apoi ar fi cu atât mai periculoase cu cât s’ar afla în țară chiar de cu pri­măvară, pe când sunt lăcustele crude, și, prin urmare n’ar mai putea scăpa imic din gura nesățioasă a lăcustelor RADIO Sâmbătă 23 August 1941 rea 6.00-7.30. Ora dimineții. Deschide­emisiunii. Marșuri (discuri). Ra­­d­­io-Jurnal (1. p. 1-a). Concert de fan­fară rom­âno-german. Radio-Jurnal (I p. 2-a). închiderea emisiunii. 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20. Muzică variată (discuri). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cul­tural și agricol. 12.50: Ora Ostașului. 13­ 50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: Ora răniților. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV). 17.43. Universitatea Radio-Ciclul: «Forme fundamentale ale civilizației românești». Proprietatea de H. Stahl. 18.00: Muzică variată, Orchestra ^Luceafărul». POSTUL DE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREȘTI 19.00: Cronica socială 19.15: Dansuri de Ravel (discuri). 19.15: Serviciul de știri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V). închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE DE UNDA SCURTA de 52,4 m. Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune in limba franceza. Muzică (discuri). 24.00: Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. VITRINA ” d­e la o „Istorie a literaturii române 1 Momentele 1870—1880 IV Cele două «momente» de care ne vom ocupa în nota de față cuprind cea mai strălucită epocă de creație româ­nească, adică pe Maiorescu cu toată Junimea, Eminescu, Creangă, Cara­­giale, etc. Studiile despre Eminescu și Creangă ne sunt în parte familiare, deoarece ele își extrag substanța din cărțile respective ale d-lui G. Călinescu. Fiind cel mai serios exeget al lui E­­minescu, d. Călinescu n'a avut decât să condenseze materialul, perspectiva rămânând aceeași. Cât despre Crean­­gă, se pare că d. Călinescu și-a dat seam­a de unele exagerări din portre­tul făurit în «Viața lui Ion Creangă» și a m­ai îndulcit trăsăturile de «bivol» — trăsături apocaliptice, care fac vo­luptatea d-sale de liric «cu talent gras». Pentru că d. G. Călinescu este un voluptuos al deformărilor în mare, în îngroșare și fără a-i găsi o prea mare vină într'asta — trebue totuși sa recunoaștem că unele acuzări U au fost aduse în numele bunului simț. Să începem însă cu Titu Maiorescu, pe care d. Călinescu îl judecă cu foar­te mare libertate. Mai înainte, însă, să remarcăm altceva : cu cât se apropie de contemporani, cu atât autorul ace­­stei «istorii» devine mai rebarbativ, mai polemic în substrat, alunecând din ce în ce mai des în îndrăsneli care, când e vorba de literatura veche, iși au farmecul lor, dar mai târziu sună a stridențe... Este, desigur, foarte viu și în majo­ritatea lui, foa­rte just portretul lui Maiorescu. Am fi preferat însă un ton mai liniștit față de o figură de altă structură decât cea a d-lui Călinescu. Pentru că d. Călinescu vorbește de Ma­­iorescu cu o desinvoltură primejdioa­să. Nu că ar fi vorba de anumite limi­te ale spiritului comun, dar e vorba tocmai de această deosebire de struc­tură, dintre portretist și Maiorescu, deosebire de care d. Călinescu pare a nu-și da seamă. Cu toate defectele lui de «olimpic», Maiorescu realizează o figură la polul celălalt al lirismului vitalist călinescian — și aici autorul «Istoriei» se trădează în limitele sale Fiindcă nu e vorba de «defectele» u­­nei personalități de natură platonică, ci e vorba de stabilirea unor stiluri de existență, din conștiența cărora ești mai prudent la judecată și la exem­plificări. D. G. Călinescu înglobează toată generația tânără într’un­ capitol al «neliniștilor», fără să-și dea seama că însuși d-sa, prin talent și prin de­fecte intime, face parte din această «generație», în­tr’un sens mai larg. Și face parte prin vitalismul d-safle dese­ori dezordonat, revărsat, prin viziunea organicistă a valorilor, prin estetism și prin acea libertate violentă pe care și-o ia în fața valorilor dogmatice — calități sau defecte creatoare de origi­nalitate. Pe d. Călinescu îl salveze în parte, acea tinetură a influenței cla­sice italiene, din chinga căreia, însă, scapă deseori, avântându-se în volup­tatea cosmică a deformărilor.. Așa­dar, felul cum îl judecă d. Că­linescu pe Maiorescu e just, dacă ad­mitem însăși punctul de vedere «vita­list» al d-sale. Dar dacă inversăm per­spectiva, și-l privim pe d. Călinescu din punct de vedere maiorescean — ce te va întâmpla: Iată de ce credem cu toată convinge­rea că «Maiorescu» al d-lui E. Lovi­­nescu « mult mai aproape de adevăr, existând — pe mai multe niveluri apropieri structurale între portretist și portretizat. Și d. Călinescu, credincios viziunii sale, respinge marele studiu al d-lui E. Lovinescu, considerându-l «o eroare». Ceea ce il­l e numai *o eroare« la d. Călinescu, ci pur și simplu o im­pietate, pentru că cele o sută de pagini de sinteză de la sfârșitul volumului 11, din studiul d-lui E. Lovinescu, sunt ex­traordinare și în spirit maiorescean De Eminescu e mai aproape d. G. Călinescu, mai ales de partea de inspi­rație romantică a­­ personalității sale. Aci, talentul «chismic­ de­formator» al d-lui Călinescu se poate mișca in voe, dând analize și interpretări, de o fru­­musețe unică. Iată, de exemplu, «Co­drul de aramă din Căl­in-nebunul pare crescut pe un teren vulcanic. O­­rieșenia priveliștii de altă planetă, cu mult asupra puterii de adaptare a o­­mului, trezește o jale sălbatecă». Sau: «Stânca granitice și oaia caute­miciană și pe deasupra un codru fa­bulos în umbra căruia să mișune până la sdrobire cerbăria și furnică­rial.. etc.». Sau: «Totul e pârâitor și masiv, pier­dut în perspective...». Se observă, așa­dar, in analizele d-lui Călinescu mai ales obsesia grandiosu­lui, a primordialului, a michelan­gh­is­cului. De aceea d-sa se arată mai pu­țin meșter când e vorba de sugerat su­netele delicate din opera lui Eminescu, acele fine imponderabile ale «muzica­lității», prea mult analizate și banal­­zate de manualele de limba română, D. Călinescu a recreat mult material inedit eminescian, dându-i circulație prin această viguroasă interpretare personală. Pagini de mare valoare încrustează d. Călinescu despre Caragiale. Aici li­­bertatea de spirit prinde și judecățile critice sau psihologice constituesc con­tinue revelații științifice asupra natu­rii la Caragiale. Portretele în genere, prin amestecul lor de biografic și «­­necdotic, cu raportări potrivite la ope­ră, sunt admirabile la d. Călinescu. Personalitatea «paradoxală» a lui Caragiale, (un sfinx foarte simplu de fapt) a dat de furcă multor comenta­tori, nepricepuți în contradicțiile na­turii umane. D. Călinescu surprinde minunat această natură în «contra­timp», această inteligență balcanică de mare intensitate, cu o astfel de con­cluzie decisivă : «Caragiale muri la 9 iunie 1912, în Berlin, încheind o existență destul de chinuită, suportată cu un râs fără te­nebre, de om răsăritean». Pasiunea oricărui critic sunt «desco­peririle». Este interesant când un cri­tic încearcă să «restabilească» o va­loare îndeobște crezută minoră. Ast­fel face d. Călinescu cu Slavici, căruia îi dă o prea mare importanță, anali­­zându-i opera pe 15 (cincisprezece) coloane, aproape tot atât cât îi acordă lui Duiliu Zamfirescu: «Cu mult îna­inte de Rebreanu, Slavici zugrăvise puternic sufletul țărănesc de peste munți și cu atâta dramatism, încât romanul (Mara — de care d. Călines­­cu pomenește, paradoxal, și în studiul despre Liviu Rebreanu, N. R.) este a­­proape o capo­doperă». Dar bunăvoința originală a d-lui G. Călinescu nu ne convinge deloc.. .»„ RETRAȘI­NCU al doilea festival artistic C. F. R. pentru ostașii rănit. Continuând opera de alinare a su­ferințelor ostașilor răniți pe câmpul de onoare, Corpul C. F. R. condus de d. C. Tifescu a dat în ziua de 29 August la Spitalul C.F.R. dr. Anton­u, un nou festival artistic, cu care ocazie s'au îm­părțit daruri răniților, colectate de membrii corului. D. dr. Bădăran, conducătorul spita­lului, împreună cu întreg personalul a­­cestui așezământ au contribuit în mare măsură la desăvârarea scopului pentru care se instituesc aceste clipe de re­confortare a ostașior noștri. Deschiderea programului alcătuit prin sârguința­­ d-m­j .C. Tisescu, neo­bositul con furcii tOT și­­ animator al co­rului C. F. ST.V.a, desfășurat printr’un serviciu religios și­­ o cuvântare de îm­bărbătare ținută de preotul Ștefan Marinescu dela biserica C. F. R. Sf. Gheorghe Grivița. Au urmat coruri patriotice și popu­lare, soliști fiind d-ra Maria Diaco­­nescu, d. C. Teodorescu și elevul Va­lentin Teodorian de la colegiul Sf. Sava. Versuri ocaz­ionale au fost red­­ate de către d. C. Tănase funcționar C. F. R., care au stârnit prin humorul inter­pretului binemeritate aplauze, precum și de elevul Mircea Baresti de la Lic. C. F. R. Aurel Vlaicu. La completarea programului «Micul Popescu» în vârstă de 12 ani, al cărui părinte luptă pe front s’a produs cu numere de acrobație și de muzică ins­trumentală, impresionând asistența prin originali«„«cu, talentului său. La sfârșitul programului prin îngri­jirea spitalului s’a servit răniților di­verse gustări. Au fost de față d-nii Ing. Insp. Ge­neral C. Atanasiu, Ing. Insp. General Trenau Pârvu Consilier superior C. F. R dr. V. Săvescu conducătorul Direc­ției Medicale C. F. R., V. Mișicu Direc­torul Asistenței C. F. R., dr. Bădărău conducătorul Spit. C. F. R. dr. Anto­­niu, ing. insp. general I. Tom­esc­u pre­ședintele secției muzicale C. F. R., Co­lonel Sachelarie comandantul Legiunii de Jandarmi C. F. R., d-na Georgescu dela Consiliul de Patronaj al Operelor Spicale, d. Gorănescu șeful Casei de Credit C. F. R. ș. a, Candelabrul central al teatrul „Scala“ din Milano cântărește 15 chintare Candelabrul central al celebrului teatru «Scala» din Milano este cel mai frumos și mai greu din câte se cunosc în lumea întreagă. El are 364 brațe dispuse în trei cercuri concentrice. Lumina acestui candelabru uriaș este furnizată de către două autotran­­sformatoare. Pentru ca să poată fi schimbate be­­curiile și să fie curățat este lăsat în jos cu ajutorul unui scripete care are o contra greutate de 31 chintate. Anul trecut, americanii care se simt foarte rău când cineva le ia înainte, au comandat în Italia pentru «Metro­politan» un candelabru asemănător. începutul unei vieți noui Se apropie, încet și nesigur, Septembrie cu aroma lui de poamă coaptă și de proaspăt început de an școlar. Preocupări deosebite și im­portante ne-au scos anul acesta din toropeala obișnuită, ne-au înălțat scopul rostului nostru mărunt, ne-au dăruit prilejul unor­ găndiri mai omenești decât ale cotidianului de până mai ieri. Totuși, în rând cu ele își văd de drum și celelalte. Vine toamna și cu ea vin alte griji noui: a lemnelor, a conservelor, a­­ murăturilor și câte altele. Sunt multe căminari văduvite de veghea ocrotitoare și bună a unui soț, a unui tată de familie și acolo grijile sunt mai mari. Nu despre acestea însă voit am să vorbesc în spațiul mărunt al cronicei de astăzi. Tot toamna e pentru mulți, pentru generația — cea mai fericită dar și cea către care se îndreaptă îngrijați cei mai mulți ochi — ge­nerație formată din tinerii absolvenți ai liceelor, epoca în care ea pornește pe un drum nou. Își vor alege în toamna aceasta drumul pe care vor avea de mers o viață întreagă. Mai mult decât oricând au nevoi de o îndrumare serioasă, desinteresată. Mamelor care aveți fete de 17— 18 ani, cu o diplomă de bacalaureat umedă încă, întorceți-vă gândul cu douăzeci și ceva de ani în urmă; revedeți-vă tinere, cu prima umbră de roșu pus pe buze, șters în ur­mă cu batista și amintiți-vă de ezitarea voastră la întrebarea — nor­mală — a celor din jur. — Ce vei urma? — La ce te înscrii? La fel sunt întrebate și fiicele voastre! Voi ați făcut experiența. Intre­bați-vă și răspundeți-vă în fundul sufletului vostru: e nevoe ca fata voastră să-și piardă cea mai fru­moasă parte a vieții — anii acești­a care zvonesc a lumină și a căn­­tec — pe băncile unei școli, oricât de înaltă ar fi ea? Opriți-vă fetele acasă doamnel­or, pregătiți-le să fie bune gospo­dine, soții serioase și măritați-le. Ce vor face în timpul liber? Vor lu­cra, vor ceti, se vor plimba împreună cu voi. E mult mai interesantă o fată care știe cânta la pian și vorbi fru­mos în societate (frumos și rezervat, nu pedant și pretențios), care știe găti și lucra, decât una care fumează și vorbește cu ușurință despre filosofi, despre descoperirile științifice etc. MIORIȚA MUȘAT II IATĂ FEMEII Toamna aceasta se vor purta pălăriile beretă. Iată un model încântă­tor, purtat aci de frumoasa stea germană, Dorothea Wieck. E execu­tat dintr-un leutru angora, puțin drapat în față. Nu are nici o gar­nitură — pană, floare sau ac, Duminică 24 August 194f. Activitatea Căminului cultural al ju­dețului Ilfov, a continuat să se m­ani­­fseteze în comunele din județ, când d. colonel Theodor Ciurea, prefectul județului Ilfov, a mers în comuna Bre­­zoaia, unde s’a desfășurat programul stabilit din vreme. De dimineață s’a oficiat un serviciu religios în biserica comunei la care au asistat d-nii: colonel Theodor Ciurea, general dr. V. Panaiescu, profesor dr. M. Fălcoianu, prof. dr. Al. Vechiu, Au­rel Cristescu, subprefectul județului Ilfov, D. Țepeneag, directorul serviciu­lui financiar, Adrian Stoian șeful ser­viciului administrativ a­­ Prefecturii, Șerban Dobrescu, prmarul comunei, dr. C. Ionescu, medic veterinar primar al județului, Popa, pretorul plășii Bufi,­a, preoții, învățătorii și învățătoarele din sat, preoți și numeroși credincioși din comună După terminarea serviciului religios asistența a mers la școală, unde s’a e­­xecutat programul căminului. Elevii și elevele au cântat imnuri patriotice și au spus poezii. D. Const. Popescu-Brezoaia, director­­învățător, a rostit o inimoasă cuvân­tare, în care a mulțumit d-lui prefect al județului și însoțitorilor d-sale, pen­tru grija, ce o arată satelor. D-sa a promis, că locuitorii acestei comun­e vor căuta să muncească, cât mai mult pentru a fi la înălțimea chemării Con­ducătorului Statului, Domnul Goneai 1 Ion Antonescu. CUVÂNTUL D LUI PRE­FECT. D. colonel Theodor Ciurea, prefectul județului, luând cuvântul și-a exprimat bucuria de a se găsi în mijlocul săte­­nilor harnici ai acestei fruntașe comune. D-sa a explicat în cuvinte calde im­portanța Și rostul «împrumutului re­întregirii», arătând că datoria celor­ ră­­mași acasă este de a împlini isbânda ostașilor, ce au luptat și unii și-au dat viața pentru desrobirea din mâna bol­șevicilor a celor mai frumoase și rod­nice provincii Bucovina de Nord și Ba­sarabia. A făcut un apel călduros, ca toți să­tenii să subscrie la acest împrumut des­­tinat refacerii armamentului și echipa­mentului armatei noastre, ca și bise­ricilor, școlilor, spitalelor și șosetelor distruse de bolșevici, cum și a gospo­darilor fraților destinți, a­jutănd prin fapta lor împlinirea dorinței și­ stră­duinței Domnului General Ion Anto­nescu Conducător- «" Care zi și noapte muncește p... binele Patr­iei și pentru a asigura o viață liniștită celor ce au îndurat timp de un an­ căl­câiul asupritor și distrugător de fami­lie și de biserică, al bolșevicilor. D. general dr. V. Pana­ites­cu, Preșe­dintele Asociației de educație și cultură națională și socială «Avântul», croiată in anul 1896 la Brăila, a lămurit, la câteva cuvinte, stările de lucruri dein noi, care au dat naștere acestei Aso­ciații, acum 45 de ani, precum și acti­vitatea e­i folositoare Țarii și Neamu­lui nostru, în acest interval de timp, adăugând că­­­ astăzi Acântenii conti­nuă si lucra in acelaș dor de binele cât mai multor români, Sf. La Preotul Guriță, strând cuvân­tul a asigurat pe d. prefect al jude­țului, care e și președintele căminului cultural județean, că toți cetățenii co­munei Brezoaia au înțeles îndemnul patriotic al d-lui General­­escu, Conducătorul Statului, Ion Anto­pentru refacerea Țării ?î cor face dovada ca dorința d-lui prefect va fi împlinită cu toată dragostea și înțelegerea, sub­scriind cu toții cât vor putea mai mult pentru­ împrumutul reîntregirii, pentru a se ridica, astfel cum a cerut d. pre­fect, la înălțimea faptelor de arme a celor cari au des­robit Bucovina și Ba­sarabia, iar acum au trecut Bugul pen­tru isbânda Crucii. D­. prefect înconjurat de întreaga «■­sistență a vizitat apoi școlile și bise­ricile din comună și satele învecinate, luând măsuri pentru terminarea une­i biserici și repararea urgentă a școlile”. IM» Mill!­­Oil!! ia sate Sătenii și împrumutul Reîntregirii Sihde mm teatre TEATRUL ALHAMBRA: Vagabonzii SALA SAVOY: Compania Cărăbuș «Firfirica» cu Vasilache. TEATRUL ALB ȘI NEGRU (Regina Maria): O soacră frumoasă. TEATRUL TUDOR­ MUȘATESCU (Lipscani): Adam și Eva. TEATRUL COMOEDIA: Fetița tur «LUPTA ȘI LUMINA». In fiecare seară la ora 8: Mușcata din fe­reastră». CINEMATOGRAFE ARO, închis pe timp de 7 zile pentru renovare. SCALA : Biruitorii Aerului (Escadrila Lutzovv), Ediția specială UFA, Mos­cova în flăcări și Jurnal O. N. G Nr. 5. CAPITOL: Quartetul Renale și Jur­nale de războiri. TRIANON : Bestiile Roșii, Ediția spe­cială UFA, Moscova în flăcări și Jur­nal O.N.C. Nr. 5. SELECT: O noapte hotărâtoare cu Po­­la Negri și Ivan Petrovici; Jurnal nou U.F.A. 518. REGAL : Hotel Paradis. Ediția specia­­lă UFA, Moscova în flăcări și Jur­nal O. N. C. Nr. 5. FEMINA: Capriciu. PALAS BULEVARD: Tragedia Impe­rială cu Harry Bath­, complectat« FORUM: Luna de m­ere în »aly, Jur' Mândra noastră țară, nai românesc No. 3 și Jurnal UFA, OMNIA: temei la lanțuri. ROSY: Puntea suspinelor. MARNA, Griviței 80: Wallace Ford în «Jos Masca», Cruciada contra bolșe­vismului partea 1 și li-a împreună și Trupa de reviste Titi Mihăilescu. BITOLIA (Bd. Carol 24), Viața furată, Filmul în relief 1941, Jurn­al de răs­­boi No. 4 și ceraprec­are, ELYSE: Cruciada și Jurnal de război No. 5, Eroarea i«am fi compania «Melodia» cu Dușa Petrova»» și I­­. Florescu, ALCAZAR, Rahovei 91, Urme șterse, cu Cristina Soedelbaua». Cruciada antibolșevică (partea II-a): Jurnal Românesc­ de război. AIDA, Cal. Rahovei 151: Inima unei Regine. Jurnal și com­­pleda­re. AMERICAN: Ești un înger și jurnale. CARMEN SYLVA: Asediul Alcanzaru­­lui, Cruciada contra bolșevismului TOMIS. — In­sectorul Hornbing. Jurnal și compleetare. și trupa de reviste Georgescu-Iași. COTROCENI: Fugaaru, cu John Gar­field și Priscilla Lane. Cruciada contra bolșevismului, i>ÎANA: Zanzibar. Jurnal de război No. 3 și trupa Jan Tomes. EDISON: Ora fatală și trupa Ghiduș. FLORIDA Bd. Ferdinand 113: Femeie fără trecut și jurnal. Secretul eleganței constă în a a­vea întotdeauna toaleta potrivită situației respective. Această axiomă e valabilă din momentul sculării din pat până în clipa culcării. Să începem cu ora sculării din pat. Iată câteva sugestii pentru alcă­­tuirea unei toalete de interior pen­tru ocazia amintită — așa numitele «des habilles-ur», ...O rochie din surah creme, în în­tregime plisată, strânsă pe talie cu o lată sentură din catifea. ...O rochie «princesse» din muse­lină de mătase cu oolănașe în «blais». ...O rochie cu corsajul birizant din crepon albastru pal cu mânecile largi din tul cu picățele în aceeaș culoare. ...O rochie dreaptă din muselină de lână «violete de Parma», cu mâ­neci largi și scurte strânse pe cot într’o manșetă din șaten «creme», la fel cu sentura. ...O rochie de batist pliscit fără mâneci, cu un «rodhe» din tul în jurul gâtului și al brațelor. LA PRÂNZMASA Ciorbă de zarzavat cu sdrențe. Mâncare de dovlecei cu floare, Pepene verde. SEARA Salată de vinete, Pilaf cu roșii. Compot de prune. SA ÎNVINGEM CĂLDURĂ CU... ..înghețată de cafea. Puneți 135 gr. cafea prăjită de curând dar nerajnită într’un litru lapte fier­binte, acoperiți și lăsați să se ră­cească. Strecurați apoi și bateți în lapte — deasupra focului — 6 găl­benușuri de ou și 250 gr. zahăr, pâ­nă se îngroașe. După aceea puneți compoziția în mașina de înghețată. ...înghețată de nuci. Curățiți de coaje și pielită 250 gr. nuci; pisați­­le și fierberi-le în 650 gr. lapte. De­oparte, frecați 250 gr. zahăr pisat in 650 gr. lapte cu caimac, apoi ames­tecați cu restul și dați compoziția la ghiată Secția Culturală a filmelor germane din România organi­zează spectacole pentru răniți In dorința de a contribui la desfă­tarea sufletească a răniților români. Secția Culturală a filmelor germane în România, pendinte de Legația Ger­mană, a hotărît să organizeze la Spi­talul de răniți instalat în Căminul de ucenici «Obor», un ciclu de spectacole cu filme culturale realizate de Minis­terul de Propagandă al Reichului. Primul din aceste spectacole a avut loc Luni 11 August la orele 3 p.m., iar al doilea Vineri, 21 August a.c., la aceleași ore, proectandu-se filmele in­structive: «Copii noștri, viitorul nostru»­ și Fuehrerul în mijlocul soldaților săi, precum și un Jurnal de răsboiu. Cu acest prilej, conferențiarul Sec­țiunii Germane a vorbit răniților des­pre frăția de suflet și de arme germano­­română. Răniții, un număr de circa 300 au a ascultat de asemenea cu interes, și lă­muririle conferențiarului asupra filme­­lor proectate, manifestând călduros pentru Fuehrer și pentru Conducătorul României biruitoare

Next