Viața, iunie 1942 (Anul 2, nr. 403-431)

1942-06-11 / nr. 412

Pag. 4-a " ^ " „VIATA” SPORTIVĂ HIPISM Nicota, Szeged, Latin și Petruș se întâlnesc astăzi in Pr. Sibiu Alergarea considerată cap de afiș a programului reuniune­ de trap de astăzi, premiul Sibiu, va fi alergată numai de patru fruntași ai turnului. De această dată, Nineta o situație favorabilă unei întâlnește victorii, deoarece Sheared și Latin îi dau 40 de metri, iar Petras se gâsește în spatele ei la 80 m. Desigur că elevul lui Voronin care mai pre­zintă și accentuată nervozitate la darea plecării, nu poate emite pre­tenții de victorie. Cu o valoare din cele bune armăsarul d-lui Tassopol este cel mai îndreptățit să se lupte pentru victorie cu Nineta. In pr. M­eh­adia, vor lua startul: Hollo, Dorka, Voința si Zubr II. Dacă va repeta utlima sa perfor­manță, prima isi va putea găsi a­­lergarea după care aleargă. Handicapul mecanic Negoiu este cel mai tare dintre argumentele care pledează pentru desființarea acestor dispute. Pare cu totul nepo­trivit acuma când tendința este ca distanțele să fie cu mai lungi și când derbyul s’a disputat pe 2800 de metri să asistăm la un start în care primul concurent să ia pleca­rea numai la 1620 de m. Cum de altfel handicapurile mecanice mai prezintă si un alt grav inconvenient, credem că cei în drept vor lua cât mai repede în discuție desființarea lor. In ceia ce privește pr. Mălăești numărul concurenților fiind de 16, a fost împărțit în două reprize, în consecință alergările de astăzi vor fi în număr de zece. Din restul programului, o menți­une specială Pentru pr. Lerescu, JOCUL AUSTRIAC, care are drept miză inițială suma de 80.000 lei, va începe cu alergarea a patra, pr. Lotru, reprizele pr. Mălăești con­tând fiecare separat. FAVORIȚII NOȘTRI: I. HOLLO, Dorka, II: SERENADA, Lord Sleipnir, III: TARA, Ciuleandra. IV: ROZE­MART, Biruința V: NICEVO, Hulda, Odessa VI: NINETA, Szeged. VII: VOINICU, Dry-Dry, VIII: FLORITA, Movila. IX: URAGAN, Talisman, Chiot. X: FAT FRUMOS III: Pat Axtell, Câmp. ^ Sâmbătă și Duminică se dispută campionatele regionale de juniori și campionatele bucureștene ale micilor atleți Liga de atletism Muntenia or­­ganizează Sâmbătă 13 și Dumi­nică 14 Iunie a. c. campionatele regionale de juniori în joc fiind pusă cupa „NAE MARASCU“ campionatele bucureștene ale mi­și­cilor atleți pentru cupa „BUCU­­REȘTI“. Pot lua parte la campionatele de juniori toți tinerii care au îm­plinit sau împlinesc în cursul a­­cestui an vârsta de 20 ani. împreună cu campionatele re­­gionale de juniori se va desfășura prima parte a campionatelor bucureștene ale micilor atleți, a doua parte urmând să se pro­grameze împreună cu campiona­tele de seniori și fete din 20 și 21 Iunie. Sâmbătă și Duminică vor concura Cei din categoria II-a m­ișcuit în 1926 și 1927­. PROGRAMUL campionatelor REGIONALE DE JUNIORI : 1942 Sâmbătă 13 Iunie Ora 10.30. 400 m. gard. Ora 16.30: Greutate. Ora 17.00: 200 m. plat-serii. Ora 17.30: Disc. Ora 17.30: 800 m. plat Ora 18.00: înălțime. Ora 18.00: 200 m­. plat.finală Ora 18.30: Triplu-salt Ora 18.30: 5000 m. plat. Ora 19.00: 4X100 m. ștafetă. Duminică și Iunie Ora 9.30: 110 m. gard. Ora­ 9.30: Prăjină. Ora 10.00: 100 m. plat-serii. Oră 10.00: Suliță. Ora 10.30: 1500 m. plat. Ora 10.30: Lungime. Ora 11.00: 400 ist. plat­. Ora 11.30: 100 m­. plat.finală. Ora 11.30: Ciocan. Ora 12.00: 4X400 m. ștafetă. PROGRAMUL CAMPIONATELOR BUCUREȘTENE ALE MICILOR ATLEȚI Sâmbătă 13 Iunie Ora 16.30: Greutate. Ora 17.00: 80 m. plat-serii. Ora 18.00: înălțime. Ora 19.00: 80 m. plat-finală. Duminică 14 Iunie Ora 9.45: 600 m. plat. Ora 10.30: Lungime. Ora 11.00: Disc Ora 12.15: 5x80 m. ștafetă. Se reamintește că ultimul ter­­men de înscriere, atât la campio­natele de juniori cât și la cele de copii, este Vineri ora 17. Aceste înscrieri se fac la sediul F. R. A. — str. Al. Lahovary 14 — și numai de către delegații de cluburi. Duminică o gală amatoare de box Duminică după amiază înce­pând de la ora 17.30 va avea loc pe arena Un. Tricolor o gală ama­toare de box. După reușitele reuniri ale in­structorului de box Gh. Preda a­­ceastă gală ne va aduce în ring o serie de debutanți și artei no­bile. Inițiativa unui organizator încă necunoscut, merită a fi mențio­nată cu această gală, insugurân­­du-se programul de vară dumini­­cal după amiază BAZAR SPORT • Astă seară se va discuta la f. R- P. H. programul de football de Duminică. • După amiază pe arena Un. Tricolor se vor desfășura urmă­toarele jocuri contând pentru Cupa Eroii Unirii Tricolor: ORA 9: Lie. Barbu Delavran­­cea — Lie. Com. Regele Carol I. ORA 10.30: Lie. Principele Ca­rol — Școala de Pentificatie, I Operațiuni supuse autorizării subsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării și Inventarului D. Titus Dragoș, ministru subse­cretar de Stat al Românizării, Colo­nizării și Inventarului a semnat ori dimineață următoarea importantă decizie: u­ei ART. 1. — Sunt supuse autoriza­Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării și Inventa­rului, următoarele operațiuni: a) Actele de dispoziție privind bu­nuri, drepturi sau interese de orice natură, precum imobile, mobile, ac­țiuni, etc., în care figurează un ce­tățean strein sau evreu, fie ca trans­­mițător, fie ca dobânditor. b) Toate transferurile de acțiuni petrolifere și ale societăților care dețin un monopol de Stat, oricare ar fi originea etnică și cetățenia transmițătorului și dobânditorului. c) Toate transferurle de acțiuni ale celorlalte societăți sunt supuse con­trolului Subsecretariatului, în baza legii din Martie 4,1941 Nr. 172. ART. 2. — Sunt considerați streini toți cei arătați un art. 3 al legii Nr. 351 din 2 Mai 1942. Calitatea de strein se determină după cetățenia celui în cauză. ART. 3. — Prin acte de dispoziție în sensul legii se înțeleg acetele e­­numerate în articolele 2, 3 și 4 din legea 172 din 4 Martie 1941, atât a­­cele care cuprind o înstreinare cât și cele care conțin o achiziționare sub orice formă sau denumire. Sunt considerate acte de dispozi­ție actele prin care supușii străini, evreii sau societățile prevăzute de legea Nr. 351 din 2 Mai 1942, consti­­tue sau modifică componenta unei societăți in ce privește capitalul și persoana. ART. 4. — Nu sunt considerate acte de dispoziție ci acte de admini­strație curentă a Întreprinderii și prin urmare nesupuse autorizației Subsecretariatului de Stat al Româ­nizării: A. a) Dobândirea brevetelor de in­­vestițiuni și licențelor de exploatare. b) Contractarea de împrumuturi simple, sau în cont curent la bănci cu excepția împrumuturilor garan­tate de Ipotecă și gaj. d­ Contractele de comision. d) Cumpărările și vânzările de mărfuri făcute de comercianți și industriași inerente comerțului sau industriei. e) Contractele de asigurare tip popular, fără examinarea medicală. B. pentru In afară de cele de mai sus, societățile petrolifere, nu sunt considerate acte de dispoziție următoarele acte: a) Tranzacțiile asupra redevențe­­lor și participațiunilor miniere sau petrolifere; b) Comasările miniere și conven­țiile de exploatare și explorarea in comun, încheiate de societățile pe­trolifere, cum și operațiunile ce de­curg din executarea lor și sunt in legătură cu ele. c) Cumpărările și vânzările de tf­­telu și produse petrolifere d) Concesiunile și schimburile de concesiuni care sunt supuse autori­zației numai dacă Instrăinătorul este o persoană supusă autorizației. Enumerarea de mai sus nu este limitativă. ART. 5. — Deasemenea nu sunt supuse autorizației fiind acte de ad­ministrație, operațiunile cu acțiuni, titluri sau rente făcute în nume pro­priu cu cetățenii români sau în cen­­t­rul unor cetățeni români alții decât evreii, de către societățile bancare sau Instituțiile de credit al căror capital este deținut în majoritate de evrei sau cetățeni streini Rămân supuse autorizării, opera­­țiuunile făcute de aceste institute de credit asupra acțiunilor unor socie­tăți supuse controlului Subsecreta­riatului. ART. 6. — Nu sunt supuse auto­rizării operațiile evreilor asupra conturilor de lei in bănci sau insti­tute de credit, precum ridicări, de­puneri ordine de plată, trasuri de certuri sau vărsăminte în cont. Deasemenea titlurile de stat aflate în depozit sau gaj la bănci aparți­nând evreilor persoane fizice sau persoanelor juridice cu capitalul în majoritate evreesc, pot fi eliberate titlurile fără nici un fel de autori­zare prealabilă. Sunt supuse însă autorizării prealabile actele prin care Se di­spune d­e aceste valori in persoana terților sau se constitue un drept de gaj asupra lor. Pentru streini operațiunile de mai sus sunt supuse dispozițiilor din le­gea Nr. 169 din 4 Martie privitoare la blocarea conturilor și sumelor In cazurile când operațiunile in conturile de lei ale evreilor sau streinilor sunt în legătură cu vremi not supuse autorizării acestui Sub­secretariat, banca la care este ținut, contul nu este ținută să verifice cau­za jridică și nici condițiile legale ale operațiunii a cărei consecință este operația în cont de lei, titula­rul contului fiind singur răspunză­tor pentru obținerea autorizației res­pective. Prietenia dintre un bărbat și o femee... Am pus-o odată ca temă a unei an­chete deschise in coloanele acestei rubrici. Ne-au venit fel de fel de răs­punsuri si in sprijinul tezei afirma­tive si dimpotrivă, încercând să sta­bilească adevărul tezei contrarii. Ma­iori tatea n’au crezut, de ce? Pentru că spuneau cei mai mulți — nu poa­te exista o prietenie (o prietenie în­țeleasă in sensul unei camaraderii perfecte) intre o femee frumoasă de ere­m­­­piu, o femee cu toate facultățile seriilui ei pe deplin desvoltate și un bărbat, d­e ase­menea „bărbat", chiar dacă pare h început o camaraderie ideală, cu timpul și din cauza veșni­cului contact dintre ei, ea se dena­turează [UNK] și ca un argument categoric mi s'a dat exemplul căsătoriilor din­tre ..prieteni". Și tot­uși... Noi credem vn­teza contrarie. Un bărbat și o felin­e iși pot fi prieteni fără ca să existe nimic echivoc in raporturile lor. O soție iși poate face prieteni personali din prietenii soțu­lui ei, sau din camarazii ei de brea­slă când e o profesionistă, fără că el să fie pe jos. In profesie mai ales o femee trebuie să întrețină rapoturi de cordială prietenie cu bărbații care o înconjoară, altfel ar fi înspăimân­tător!... Prieteniile masculine sunt foarte folositoare unei femei și foarte rar neprofitabile ei. Mai întâiu, aproape întotdeauna conversația bărbaților e mai substanțială ca a noastră. Apoi, o fem­eee care trebue să lupte singură in viață are totdeauna nevoe de sfa­turile și de sprijinul bărbaților. Și in sfărșit, dragostea trece, prietenia rămâne... Alegeți-vă insă prieteniile. Nu vă im­puneți prezența unui bărbat care vă­ plictisește sau vă displace, chiar dacă el vă găsește încântătoare și vă flatează astfel vanitatea. Și nici nu vă gândiți să aveți ex­clusivitatea prietenilor aleși, înmul­țiți ocaziunile de a-i prezenta unul altuia. Nu uitați insă niciodată ca prietenia e mult mai pretențioasă de­cât dragostea­, pentru că ea e mai lu­cidă. Și acum iată cum­i trebue privită prietenia această întâia din punctul de vedere al unei femei, apoi din a­­cela al unui bărbat. . 1. Pentru a avea prietenia bărbați­lor, nu fii prea romanțioasă, o fe­mee care nu se gândește decât la iu­bire, care In orice bărbat care ii este prezentat, vede un eventual soț... asta e groaznic. 3. Să ți vu iibe insă­ ți mereu re­surse noi că să nu te plictisești nici­odată nici tu singură. Prietenia pre­supune egalitate, ea e deci imposi­bilă cu o persoană inferioară­, de­pendentă, incapabilă de a se satis­face pe sine. 3. Când cunoști un bărbat tânăr Său bătrân, celibatar său Căsătorit. VIATA 11 Joî­n pimîe î0^ Scutirea de impozit comercial pentru absolvenții școalelor comerciale și licențiați Academiilor Comerciale Ministerul Finanțelor a trimis Ad­ministrațiilor Financiare din țară următoarea circulară: die Având în vedere ca dispozițiunile scutirea pre­văzută de legea pentru organizarea învățământului comercial secundar — art. 3—, sunt încă în vigoare, iar legea pentru a­­șezarea contribuțiunilor directe a­­su­pra veniturilor din 1 Aprilie, 1941, a fixat prin art. 138 pct. 6 termenul de scutire la 3 ani, termen menținut și de art. 99 din legea contribuțiuni­­lor directe în vigoare. In prezent vă comunicăm mai j­os unele dispoziți­­uni completatoare care trebuesc a­­vute în vedere la soluționarea cere­rilor prezentate de către absolvenții școalelor comerciale și licențiații A­­cademiilor comerciale: Scutirea de impozit comercial pentru întreprinderile înființate de absolvenții de gimnazii și licee co­merciale, trebue admisă atunci când se constată îndeplinite condițiunile prevăzute de legea pentru organi­zarea învățământului comercial din 1 Aprilie 1936 și anume: a) între­prinderea să fie condusă de bene­ficiarul scutirei; b) exercitarea co­merțului să fie făcută pe cont pro­priu; c) să se prezinte avizul și recomandarea scutirei din partea Consiliului de îndrumare a învăță­mântului comercial ce funcționează pe lângă ministerul Culturii Națio­nale; d) să se prezinte certificatul de înscriere al firmei la Oficiul re­gistrului comerțului; e) absolvenții și licențiații beneficiari ai scutirei de impozit comercial, să fie adevărați întreprinzători, neputând beneficia de scutire cei care nu au decât ro­lul de administrator mandatar sau salariați. Beneficiază, de scutirea pe trei ani, prevăzută de art. 99 din l. c. și absolvenții școalelor comerciale și licențiații Academiilor Comerciale care înființează și conduc între­prinderi industriale. Dacă o firmă — persoană juridi­că — este societate în nume colec­tiv, din care face parte ca asociat un absolvent sau licențiat, se a­­probă scutirea de impozit pe timpul prevăzut de lege, numai pentru partea de venit cuvenită acestuia. Deasemenea se acordă scutirea pe timp de trei ani și atunci când este vorba de o preluare de întreprinde­re existentă luată însă în exploa­tare de absolvenți ai școalelor co­merciale sau licențiați ai Academii­lor de comerț, dacă sunt îndeplinite condițiunile legale, așa cum s’a a­­rătat la pct. 1 de mai sus CONCEPȚIA STATULUI IN EUROPA DE MÂINE In viitoarea organizare a Europei, statul joacă un rol important în toa­te compartimentele vieții publice pentru consolidarea socială a po­poarelor component europene. In liniile lui de viață publică Sta­tul va avea un accent de generali­zare și de adâncire a însușirilor per­sonale individuale. Atât în aspect cât și în interior Statul va fi de esență totalitară Adică, va cuprinde elementele esen­țiale și rodnice ale unei acțiuni co­lective pentru idealul comun. Pe aceste considerente, lucrarea de geo­politică: Europa, Stat totali­tar, datorită cunoscutului publicist și ziarist Theodor Vlădescu, se in­tegrează perfect noilor principii de viață a statului din organizarea po­poarelor europene de mâine. După d-sa, care adâncește cu lux de amănunte și cu un spirit de mare obiectivitate problema și folosofia statului Europei viitoare, statul nu poate avea decât un aspect pur to­talitar și directive exclusiv totalita­re. Adică, Statul se orientează din­­lăuntrul Națiunii, prin Națiune, pen­tru Națiune. Colectivul, ia astfel loc de frunte în expresia și în viața publică a statului. „Europa Stat Totalitar“ apărută de curând în limba germană, în ex­celente condițiuni teh­nice, grafice, constitue o piatră prețioasă la fun­damentarea principiilor de stat în noua Europă. D. Theodor Vlădescu, cu acest prilej, a trimis câteva sute de exem­plare, gratuit, tuturor comandanți­lor de mari și mici unități germani de pe frontul de Răsărit, din Apus și din Africa. D-sa, face astfel un gest de înalt patriotism ca semn al legăturii noastre puternice cu Axa. M FostMam SERVICIUL CENZURII COMU­NICA: Pentru repetate abateri de la dispozițiunile Cenzurii, după ce la data de 20 Mai a. c. i s-a a­­plicat sancțiunea vertisment public, unui ultim­a­­ziarul „Po­runca Vremii este suspendat pe termen de 2 zile, pentru că a contra­venit din nou la regimul legal în vigoare. Agricultura românească dispune în prezent de cca. 7600 tractoare, stocul mașinilor agricole conti­nuând să se mărească. Aprviziona­­rea cu combustibil fiind deci de o mare însemnătate pentru economia noastră agricolă. Ministerul­­ Agri­culturii și Domeniilor întreprinde o anchetă asupra capacității depozi­telor petroliere de județe. Când a­­ceastă capacitate va fi stabilită în raport cu necesarul, se va examina necesitatea înființării de nouă de­pozite de carburanții care să cores­punda necesităților mo­tocul­turii în perioadele de lucru, întâia serie a cursurilor de trac­toriști organizate pe lângă 35 ca­mere agricole s’a terminat. In pre­zent au loc examenele de absolvire. A d­oua serie a acestor cursuri va începe odată cu executarea arături­lor de vară. Inspectoratul Preg. Premii. si Ex­tra-școlar al municipiului București comunică. Sub auspiciile Consiliuui de Pa­tronaj al Operelor Sociale, în ziua de 8 Iunie a. c. a început campania de culegere Marei de tei de către premilitari și extrașcolari, în tot cu­prinsul municipiului București. Lucrul pe teren se execută în fie­care zi între orele 15—20 auto co­manda ofițerilor comandanți de Centre și Subcentre, pe tot timpul cât vor înflori teii. Aceasă floare de tei va fi între­buințată pentru armată, spitale, cantine, etc. Culegera se face folosind scări, saci și coșuri, pentru a se evita ur­carea în copaci și prin aceasta risi­pa fiorilor și distrugera arborilor, care constitue un bun național. Populația este rugată a pune la îndemâna premilit­arilor scările de care mai au nevoe pentru culegerea folarei de tei. Po­pulația este liberă a culege folare de tei pentru nevoile casnice, dar să nu se urce în copaci și să nu rupă crengi și nici frunze. In prima zi lucrul a decurs in bune condițiuni și fără accidente, culegându-se cantitatea de 1500 kgr, floare de tei. Din veniturile fondului testat A­­cademiei Române de Nicolae Titu­­lescu, Academia a instituit un pre­miu în valoare de 200.000 lei indivi­zibil, pentru lucrări de Drept in­ternațional. Primul premiu va fi dat în sesiu­­ea generală a Academiei din 1945 unei lucrări prezentate în manus­cris. Lucrare premiată va fi tipări­tă de Academie. Cu începere din anul școlar viitor, Academia Română va da în fiecare an premii de câte 8.000 de lei la doi studenți și două studente dintre cei mai meritoși și lipsiți de mijloace, care își prepară licența la Faculta­­ea de Drept din București. Premiile se vor acorda din venitul fondului pe care l-a donat Acade­miei d-la Matilda Stelian Bonea. Din cauza lucrărilor aglomerate ale Departamentului, d. Titus Dra­goș, ministru subsecretar de Stat al Românizării, Colonizării și Inventa­rului, nu poate primi publicul în au­diență decât odată pe săptămână și anume Vinerea, între orele 12—14 jumătate. Din acest motiv, d-sa roagă să nu i se mai solicite audiențe în cele­lalte zile, cererile urgente urmând a fi lăsate la cabinet, pentru soluțio­n­are*.. Prospețime zîtla, strălucire seara..o e uneori atât de greu și una și alta... Multe femei care au o strălucire de­licată a tenului în timpul zilei, apar fad­e și întunecate la lumina artifi­cială. Ele cred că e de ajuns un n­or de pudră ca să rămână frumoase. O femee care vrea să fie seducătoa­re la orice oră știe să-și varieze fi­gura,. „Dacă atunci nu voi fi nici­odată eu însu­mi” — e în drept să-și spună ea. Dimpotrivă, va descoperi în ea nuanțe subtile. Un machiaj nou. O FRUMUSEȚEA NOASTRĂ PROSPEȚIME ZIUA. STRĂLUCIRE SEARA Față de unele informațiuni și zvonuri răspândite în zilele din urmă, Ministrul Regal al Afaceri­lor Străine crede util a aduce la cunoștința publică că d. Constan­tin Vălimărescu, fost ministru al României în Argentina și Chile, nu mai face parte din cadrele acestui Departament de la data de 1 Apri­lie 1941, Subsecretariatul de Stat al apro­vizionării, având în vedere greută­țile ce se întâmpină to­t salariul fasonatul lemnelor de pădure,­­ pre­și cum și transportul lor din Păduri în gări, sfătuește atât populația Capitalei cât și pe aceia din orașele din provincie să facă economie la arderea lemnelor pe timpul verii. D. Const. D. Purcărete, licențiat al Academiei de înalte Studii Co­merciale, și-a luat în ziua de 1 iunie cor., doctoratul în economice cu „magna cum științele laude“, cu lucrarea științifică de mare ac­tualitate: „Prețul de cost, amortiză­rile și rentabilitatea industriala. Tânărul doctor în științele econo­mice, al treilea din țară, a fost vig felicitat de membrii comisiei exami­natoare. D. prof. E. A. Mitscherlich deli Institutul de cultura plantelor din Koenigsberg, fiind suferind, con­fe­­­rința pe care d-sa, urma să o țină JOi 11 Iunie a. c., ora 18, se amână pent­­ru o dată care se va anunța la timp. „Caseria centrală a Primăriei Mu­­nicipului București" anunță pe d-nii subscriitori că a început să se eli­bereze titlurile împrumutului Reîn­tregirii 1941, pentru toți acei cari au subscris la acest ghișeu, până­­ data de 1 Octombrie 1941. La timp și pe măsură ce se vor primi efectele de la Datoria Publici anunța și ceilalți subscriitori. Societatea pentru economie,­­ credit și ajutor a funcționarilor Primăriei Municipiului București ține aduna­rea generală ordinară — care va d a­vea loc în ziua de 21 Iunie a. c.j ora 10 a. m. in palatul societății din strada Batiștei nr. 14 bis. In caz că nu se va întruni jumă­­tate plus unul din numărul membr­ii­lor calificați, adunarea se va ține ftn ziua de 28 Iunie a. c. în acelaș lolfc când în conformitate cu art. 25 din­ statute, se va ține cu orice număr de membri prezenți. D. prof. I. Petrovici, ministrul culturii naționale și al cultelor, ai primit următoarea telegramă: „Academia de Științe întrunită ias­tăzi în adunarea generală de încheg­iere a activității sale anuale, expri­­mă omagiile sale conducătorului culturii românești". Președinte: Dr. C. Angelescu La aceasta, d. ministru I. Petrob vici a răspuns următoarele: „Vă mulțumesc mișcat pentru t­e­legrama d-voastră și urez instituțiiI pe care o conduceți să aducă o cai mare contribuție la patrimoniul științei românești, menit să afirme, osebit de vite­ja ostașilor pe câmpul de luptă drepturile la viață ale ptc­torului nostru”. Semnat: I. Peticu­ VI Cl. yftww !» www to ** nu, te agita imediat ce auzi că­ ți vor­bește de o altă femee. 4. Nu-ți închipui că ți se datoreste totul: flori pentru ziua onomastică, invitata in restaurantele scumpe, dimpotrivă fii­­ oride câte ori ocazia iți permite. 5. Dacă un prieten laudă o femee In fata ta, fii de acord cu el și dacă el se inșală convinge-l de ce e just prin­tr-o acțiune lentă fără să fie co­rosivă insă, adică procedează cu mul­tă feminitate. 6. Fii întotdeauna bine dispusă, nu strica cheful unei excursii pentru că te strâng pantofii sau ti-a fugit un fir la ciorapi. 7. Fii întotdeauna simplă și natu­rală; nu ezita să scrii unui prieten­­ pe front care a întârziat câtva timp­­ cu veștile și nu te plânge niciodată că ai fost neglijată. 8. Când auzi că un prieten se în­soară, felicită-l cu sinceritate și in­­vită-l cu logodnica lui la tine.­­>. Fii și rămâi femee cu rafina­ment, tact, delicatețe, dar ferește-te­­ în fața prietenilor tăi de orice coche­­t­tărie agresivă, la fel ca de genurile „camaradă” și „băutoiu”. B. 1. Un bărbat simte nevoie de a găsi lă femeia care ii este cel mai bun tovarăș calități care i-ar plăcea să se afle la un prieten, calități bărbătești întrucâtva. 3. Înainte de orice femeea care se pune pe acelaș plan cu el, nu tre­bue să ceară privilegii pentru că a­­parține sexului slab. 3. Intre un bărbat și o femee care au un interes comun se poate naște o mare prietenie. Dacă au aceeaș muncă, urmăresc acelaș scop reu­­nindu-și eforturile vor ajunge la îm­plinirea unui ideal. Acest singur lu­cru contează încă. 4. Bărbatul trebue să aibe încre­dere totală tn prietenia să ideală. 5. Uneori un bărbat preferă prie­tenia unei femei căci ea e mai fină, mai înțelegătoare și adesea de un de­votament mai complet. 6. O prietenie se poate naște și din faptul că ambii simt nevoia de a râde din aceleași motive.­­ Numai chiar simțul umorului la două persoane e adesea prima legătură care creează prietenia. 7. O stimă reciprocă e necesară, indispensabilă chiar in marile prie­tenii, ceea ce nu se întâmplă totdea­una in dragoste. 8. In rezumat iată cele trei calități masculine pe care un bârbăt le pre­tinde unei femei in prietenie: a) exactitudinea b) loialitatea c) discreția, coafură m­ai studiată pot face din­­tr o femee, o alta. In cursul zilei ea poate avea un aspect îngrijit, un farmec aproape sever. Seara însă, aceeaș femee poate fi misterioasă, de o frumusețe pe care luminile ar­tificiale s’o înalțe. A. ZIUA Fardați-vă într’o cameră luminoa­să Eh care să intre destulă lumină prin fereastră Sprincemile, periați-le cu o periuță înmuiată în brilianting, lichidă. Pleoapele: pleoapa superioară u­­șor machiată sau unsă cu uleiu de migdale dulci. Nimic pe pleoapa in­ferioară Genele: un strat ușor de rimmel. Obrajii: fard gras întins cu mâna Buzele: aplicați roșul direct pe bu­zele bine șterse. Urechile: dacă au ele un puf na­tural lăsați-le așa; în caz contrariu, pudrați-le puțin. B. SEARA Machiați-vă într-o cameră lumi­nată de electrică. Sprâncenele: ungeți-le cu creionul dermatograf. Pleoapele: pentru a mări ochiul, o urmă ușoară roșie deasupra ar­cadei Genele: u­n strat gros de rimei Roșul de obraji se aplică sus, atât de sus cât permite forma figurii. Buzele­ li se creionează conturul întâi cu un creion roșu apoi se vop­sesc. Urechile: capătul lobului se vă* săște în roșu apoi se pudrează știri teatrale Astă seară la Teatrul N­­e­țional „Lucrezia Borgia*. La­ Teatrul Național se joacă artă seara „Lucrezzia Borgia” cu d-na Marioara Voiculescu și d-nii Marcu Grngulescu, Mihai Popescu și Toni Dimitriu în rolurile principale. „Ultima noapte” astă sea­­ră la Teatrul Studio cu d-na Maria Botta, Kitte Gheorghiu, Tantzi Economii etc . d-nii A. Pop-Marțian, N. Bălțătean­­nu, C. Mitru, se joacă artă seară la Studio „Ultima noapte”. SĂ MAI RÂDEM (Știe toată lumea că scoțienii sunt zgârciți din cale-afarfi, nu-i așa?!)... Atrași de gratuitate trei țărani scoțieni s’au dus la o conferință la Glasgow. Deodată unul din ei leșină și ceilalți doi se grăbiră să-l scoată afară din sală... ...înăuntru se începuse o cietă. Sandy Mac­Pherson auzi că un­ doctor de la oraș, după ce lua cinci șilingi la prima consultație, la cele următoare nu cerea mai mult de doi șilingi. Se duse prin urmare la el și îi spuse deja Intrare: — Bonjur doctore­­­lată-mă din nou... — Nu-mi amintesc totuși să te fi mai servit... — Ba da, ba da, doctore... Chiar m’ai îngrijit foarte bina Nu-ți mai amintești? — A— ba da... răspunse și docto­rul Continuă să urmezi rețeta pe care i l-am prescris-o... Acum, ai dă plată doi șilingi... Masa Ciorbă de lobodă. Stulat de pește Gogoși de gria.

Next