Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)

1908-06-01 / nr. 202

ECONOMICE SI FINAMCIARE Cota valorilor la Bursa din București 30 Maiu 1908 Oarecum­ slabe urcări s’au simțit în compartimentul rentelor de stat, ca un indiciu positiv că afacerile merg spre îndreptare, căci dacă speculațiunea voe­­ște să mai profite încă câtă­va vreme de situațiunea rea ce se creiază pe urma secetei, va sfârși prin a ceda bunelor dispozițiuni care animă lumea de afa­ceri. Câte­va­ scăderi s’au observat și în compartimentul acțiunilor, cum spre pildă asupra Băncilor Agricole care au pierdut 2 lei de bucată. Totuși ți­nuta cursurilor e bună și Bursa face ceea ce se chiamă «sourd­ereille» față de jocul tendențios al speculației. Cursurile s’au fixat astfel: Împrumuturile de Stat române. Renta amortibilă B % lei 102 invariabil, în­­prumutul de 185 milioane 5 % lei 102 neschimbat, împrumutul de 82 mili­oane și jumătate, lei 90.75 în urcare împrumutul de 50 milioane, lei 91.50 staționar ; împrumutul de 274 mi­lioane lei 95 staționar ; împrumutul de 45 lei 91.50 și 120 milioane lei 92 sta­ționar; împrumutul de 90 milioane lei în urcare 90.50; împr. de 180 milioane lei 89.50 renta amortibilă seria A și B lei 90.50 invariabil; r­ata conver­tită din 1905 lei 90.50 încheat. Împrumutur­i de județe și orașe. — Obligațiunile Creditului județean și comunal 5 % lei 100.75 staționar; o­­bligațiunile creditului județean și co­munal 4­11 °­6 lei 91.75 în urcare; obli­gațiunile creditului viticol lei —­ o­­bligațiunile comunei București 4 % lei 8637 staționar obligațiunile Iași. Împrumuturi de societăți. — Scrisori funciare rurale 5­0­ o lei 100 staționar; scrisuri funciare rurale 4% lei 88­25 staționar, scrisuri funciare urbane, București lei 98­ 50 în urcare scrisori fun­ciare urbane lași lei 96 staționar obli­gațiunile societăței Letea lei — Acțiuni. — Banca Națională a Româ­niei lei 4.120 staționar Banca Agricolă lei 444 în scădere, Bank of R­nia Li­tel lei 235 staționare Banca de scont din București lei 180 staționare Banca Marmorosche Blank et C­ nie lei 880 scădere ; Provizorii lei 260 în scădere; Banca Populară din Pitești lei —.—­­ Banca Generală Română lei 16­95 în ur­care ; Societatea de asigurare Nați­onala lei 840 în scădere ; Societatea de asigurare Dacia România lei 678 în ur­care. In Devise.—Cek Londra lei 25.65 în urcare ; Cek Paris lei 101.60, încheat Cek Berlin lei 125.5 Cek Viena lei 106.30 Cek Belgia lei 101.40. IN STREINATATE 30 Maiu 1908. Valorile române au cotat astfel pe pe piețele streine: La Berlin.—Renta română din 1903 5­0­ 0 ne­convertită lei 101 renta ro­mână din 1889 4­0­ 0 lei, 89.70 renta ro­mână din 1890 4% lei 92.80 renta ro­mână din 1891 4 °/6 lei 88.76, renta română din 1895 4u/o lei 89.20, renta română din 1896 4 % lei renta română din 1898 4 % lei 88.20 Renta română din 1905 4% convertită 89.8. renta română din 1905 4% lei — — împrumutul comunal București din 1888 4 % lei 96 împrumutul din 1895 4­­2 2 % lei 94 20 împrumut din 1898 4‘­2 la sută lei 96.30. La Paris.—Renta română 5 la sută lei—­—Renta română 5 la sută lei­—­97 Renta română 4 la sută lei —­ Renta română convertită lei 90.35 Noul îm­prumut Român­iei 92.50. La Frankfurt. — Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei 92.50. Noul împrumut român lei 100.60 La Triest.—Dacia română ca lei 668 Naționala lei 825. Generala lei 632. La Bruxelles. Acțiuni Capital 932. Acțiuni ordinare 475, tramvai Bucu­rești 73.50. starea timpului ȘI A SEMĂNĂTURILOR (după telegramele sosite la minis­terul de domenii) Buzău. — A picat bine în partea câmpului, în regiunea de munte însă a picat puțin. Semănăturile de toamnă sunt compromise. Porumbuile­­ sunt bune. Brăila. — Toată săptămâna a fost vânt și secetă, păioasele sunt perdute, porumbul compromis, pe islazuri nu exista iarbă, și vitele sunt hrănite cu nutreț. Constanța.­­ Semănăturile se men­țin mediocru, pe unele locuri însă au început a se usca. In Silistra­ Nouă a căzut ploae. Gân­dacii ce apăruse în Caramurat au dis­părut. Fânețele naturale și artificiale mediocre. Covurlui. — Semănăturile de toamnă compromise. Ploile căzute nu le-a pu­tut face mult bine. Porumburile până în prezent se prezintă bine. Imașinnle sunt arse de ploae în regiunile u­nde a ploat se speră că se vor îndrepta. Dâmbovița. — Ploaea a căzut peste tot județul. Semănăturile de toamnă și cele de primăvara sunt frumoase, prășila porumbului continuă. Livezile, fânețele și islazurile pen­tru pășune au luat mare îndreptare in urma ploilor căzute. Dolj.­Parte din semănături în urma ploilor se presinta foarte bine, iar parte mediocre, islazurile sunt com­promise. Porumbul, viile și pomii ro­ditori promit mult. Dorohoi. — Semănăturile de toamnă și primăvară sunt in general mijlociu. Porumbul este bun prin toate părțile, imașurile și fânețele sunt rele. Fălciu. — Semănăturile de toamnă sunt slabe. In porumb se activează cu prășila. Viile sunt de mijloc. Gorj. — Ploaea cu grindină căzută în cursul sâptămanei a cauzat strică­ciuni, totuși se mai simte nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă și pri­măvară se prezintă binișor. Muscel. — Timpul este variabil. A ploat binișor. Semănăturile de toamnă sunt foarte bune. Porumbul e frumos și se continuă cu săpatul lui. Livezile și pășunele se mențin frumoase. Prahova.­­ Semănăturile de toamnă și primăvară sunt foarte bune, afară de o mică parte a județului. Porum­burile se mențin bine. Pomii fructi­feri și viile promit o recoltă bună. B.­Sărat. — Se simte încă nevoe de ploae. Viile și livezile promit o re­coltă bună. Roman. — Semănăturile de toamnă sunt mediocre, cele de primăvară sunt proaste. Ploae a căzut in ultimul timp dar insuficientă. Romanafi. — Timpul a fost variabil. Semănăturile se mențin bine până acum. Suceava — Semănăturile se speră a se îndrepta. A ploat continuu câteva zile. Tulcea. — Semănăturile sunt medi­ocre. Porumbul se prezintă bine, mai are însă nevoe de ploae. Viile și pomii fructiferi sunt buni. Tutova. — A ploat binișor, dar se mai simte încă nevoe de ploae. Se­mănăturile de toamnă sunt mijlocii, cele de primăvară sunt mediocre. Vaslui.­­ Semănăturile cari în unele localități erau compromise s'au mai îndreptat. A ploat bine în tot județul. Insecte vătămătoare s’au ivit în cele mai multe holde ca acea a Academiei Române, etc. Bacău.­­ Semănăturile de toamnă suferinde. Porumbul însă este bun. Viile și pomii fructiferi se prezintă bine și promit o recoltă abundentă: Mani 3, Tecuci 5, Drăgușeni 4, Isaccea 6, Tulcea 1, Sulina 15, Constanța 17, Călărași 1, Buzău 2, Câmpina 5, Ru­­căr 3, Târgoviște 5, București 4, Ro­șiori 3, Găești 3, R.­Vâlcea 2, Govora 3, Craiova 1 și Strehaia 3 mm de apă. CE SI PETRECI JITARA (Prin poștă dela corespondentul nostru ) 30 Mai 1908. BUZĂu­ __Un proces interesant. In ziua de 26 cor., a venit înaintea tribunalului din Buzău, procesul lui Iorgu Bivolaru, țigan geambaș din Ploești și născut în com­. Gl.­Sărat din jud. nostru. Acest țigan venind în ziua de 14 Februarie în sus-zisa comună să-și scoată o copie după un act de naștere și, primarul trebuind să plece, a amânat pe geambaș să vină mai târ­ziu la primărie să i-l dea. Țiganul Bi­volaru, fiind beat și observând por­tretul regelui în părere, a început să profereze la adresa M. S. o serie de insulte. Dresând un proces-verbal, care a fost înaintat parchetului, parchetul i-a deschis acțiune publică, și în ziua de 26 cor. tribunalul l-a condamnat la 3 luni închisoare. Tfldizî__Ordonanță definitivă. — înaintat parchetului. Cabinetul de instrucție a emis or­donanță definitivă contra învățătorilor D. Ștefănescu, Al Doraș, Teodor Va­­siliu și Cotea, pentru fals de certifi­care a patru clase primare. — Procuror Al. M. lacomi a înain­tat cabinetului de instrucție cu inchi­­zitori pe criminalul D. Durbacă din Țigănești. PROEȘtI.__Convocare. — Ultragin. — -------ă—-—Escroc arestat.—Numire. Consiliul județean e convocat pen­tru ziua de 7 iunie pentru a rezolvi următoarele chestiuni: Cererea ministerului de război No. 369 ca județul să contribue cu cel pu­țin 100000 lei pentru clădirile nece­sare batalioanelor de infanterie la Câmpina și Văleni (4245) Dosar 164( 1907). A se pronunța asupra cererilor so­­cietăței anonime române pentru fa­­bricațiunea și comerțul de hârtie dela Scăeni și a Societăței «Coroana» pen­tru industria și comerțul de conserve alimentare din Ploiești, de a li se acorda avantajele legei pentru încu­rajarea industriei naționale pe linia ferată județeană Ploești-Văleni. Idem asupra cererei ministerului de război pentru plata diferenței de lei 7586,25 până la complectarea împru­mutului de 150.000 lei contractat pen­tru construirea cazarmei reg. Mircea No. 32. ... Idem asupra cererei revizoratului școlar al acestui județ, relativă la spo­rirea salariului sub revizorului școlar. Idem asupra cererei d-nei Maria Ni­­colescu pentru cumpărarea caselor sale din comuna Sângeru necesare admi­nistrației plășei ce se va înființa în localitate la 1 iulie viitor. Idem asupra găsirei mijloacelor ne­cesare pentru cumpărarea unui auto­mobil. Idem asupra cererei d-lui arhitect D. Maimarolu relativă la lichidarea întreprinderei lucrărilor de terasa­­mente pe linia ferată Ploiești-Văleni. Regulamentul de administrațiune a liniei ferate Ploești-Văleni. Idem asupra proiectului amblasa­­mentului liniei ferate Ploești-Văleni care urmează să deservească morile după iazul morilor. Ordinul ministerului lucrărilor pu­blice No. 12439 relativ la exploatarea liniei ferate Ploești-Văleni de către direcția generală a C. F. R. Idem asupra chestiunei declarării de utilitate publică a liniei ferate pe ia­zul morilor. — D. I. Mărăcine, ofițer de gardiști, a fost ori insultat și lovit de d. I. G. Zissman, comerciant de sticlărie din piața legumelor. Cazul s’a reclamat parchetului. — Poliția a arestat ori pe individul Tache Cantaragiu zis Pui fript, care a săvârșit mai multe escrocherii, asupra țăranilor veniți la oraș.­­ Au fost numiți agenți sanitari provizorii, d-nii I. Timireanu, la cer­cul Băicoi-Țintea, Al. Năstase, la cer­cul Brazi-Tâtârani. D. Stelian Teișanu a fost mutat de la cercul Chiojdeanca, la cercul vacant Măgurele. VREMEA Vineri 12 Iunie Timpul s’a răcorit în toată țara. In cursul zilei temperaturele maxime au fost cuprinse între -1-19 ° -|-23 ° la munte și în Moldova, iar în Dobrogea și în Mun­tenia între -1- 24 ° și -|- 27 °.’ Noaptea termometrul s’a coborât în multe loca­lități chiar sub -1- 10D, înregistrându-se­­ 1­­7 °—care este cea mai coborâtă tem­peratură din țară­ la Câmpulung. Eri a mai plouat în partea de jos a Mol­dovei, în Dobrogea și în estul Munte­niei, iar după amiază ploaia s’a întins și în Oltenia. Acum cerul s’a înseni­nat în Dobrogea, în restul țărei este mai mult acoperit. Vântul suflă slab de la N­ și NV în Moldova și de la NE în Muntenia. Barometrul în continuă creștere s-a ridicat cu 2 la 3 milime­tri. Presiunea atmosferică este în mij­lociu către 766 mm. A plouat la: Gri­­vița 8 mm, Brădești 1, Costești 15, Medgidia 3, Hârșova 4, Constantino­­pole 2, Buzești 5, Slatina 7, Urleasca 16, Drajna 2, Măstăcani 7, Ostrov 2, Oancea 4, Balș 4, Brăneți 5, Mozăceni 3, Bilciurești 11, Pucheni 2, Zătreni 7, Hârja 4, Gargalitc 19, Chiojdeni 11, Cuzgun 4, Murfatlar 12, Pârscoveni 15, Vădeni 6, Pucioasa 13, Bârlad 3, Foc­ DIMITRIE I. BORȘ Licențiat în drept din Paris AVOCAT 175, strada Romana 175 ■mm *« im­m­m » m ■ ■ i'ira COMISIILE pentru EXAMENELE PARTICULARE DE CURS PRIMAR Ministerul instrucțiunei a numit ur­mătoarele comisii pentru examinarea elevilor preparați în particular, pentru învățământul primar: In Capitali Comisia I, în localul școalei de băefi­e general Adriani d. C. Teodorescu, pre­ședinte, iar domnii Gh. Stoenescu, Ga­­vril Niculescu și C. Șutescu membri. Comisia II la școala de băeți No. 10 Lucac d. N. Niculescu președinte, iar domnii G. Antonescu, Vas. Longhin și I. Vulcănescu membri. Comisia III la școala No. 9 de băeți c Clemența* d. Marinescu președinte, iar domnii Iuliu Vulcănescu, Gh. Câmpi­­neanu și preotul I. Abramescu, membri. Comisia IV la școala No. 6 de băeți «Poenaru», d. T. Iliescu președinte, iar domnii Mihai Niculescu, I. Dumitriu și Matei Rădulescu, membri. Comisia V, la școala No. 3 de băeți «Cuiba cu barză» d. Ilie Popescu pre­ședinte, iar domnii G. N. Costescu, Ștefan Negulescu și N.Grigoriu membri. Pentru fete Comisia I la școala No. 9 fete, «M­. Vineri» d-na Sm. Catzianu președintă iar doamnele Cecilia T. Iliescu,­ Elisa Constantinescu și Maria Albu, membre. Comisia II la școala No. 2 de fete «Lu­caci», d-na Maria C. Barcan președintă iar doamnele Paulina Hons, Jeana Par­tenié și Elena Scărlătescu membre. Comisia III la școala de fete No. 12 «Clemența», d-na Maria Müller preșe­dintă iar doamnele Elisa C. Dumitriu, Paulina Elenescu și Emilia Gabrie­­lescu membre. Comisia II la școala de fete No . «Po­­enarul, d-na Eufrosina Țânțăreanu, președintă, iar doamnele Elena Ar­­ginteanu, Ecaterina Zaicaru și Elisa Chelaru, membre. Comisia V la școala de fete No. 11 «Cuibu cu barză», doamna Lucreția C. Stătescu, președintă, iar doamnele Sm. Gheorghiu, Elena Fotescu și Maria Boldescu membre. Comisia VI la școala de fete No.­li «Foișor», d-na Ecaterina Cernescu, pre­ședintă, iar doamnele Florica Gârbea, Aurelia Marinescu și Virginia Ionescu membre. Institutele particulare Școala luterană (băeți), d. M. Mihăi­­lescu, președinte, iar d-nii Dima Cris­­tescu, Eug. Gorodan și d-na Elena Ștefanopol, membri. Școala catolică (băeți), calea Călărași­lor, d. V.­Mircea, președinte,iar d. Dra­­gomir Petrescu și d-nele Eliza Nicu­lescu și Anastasia Gherasim, membre. Școala italiană, str. Cazzavilan, d. V. Florinescu, președinte, iar doamnele Alexandrina Ștefănescu, Eufrosina Ți­gara și Victoria Anastasiu, membre. Institutul Thierin, d. Gherasim Gro­­zescu și d-ra Ana Bunescu, membre. Institutul Pompilian, d-na Maria M. Ionescu, președintă, iar d-na Elena Soiculescu, membră. In provincie Pitești prima comisie; d. I. Teodo­rescu, directorul școalei No. 1 băeți, președinte, iar preotul N. Boerescu și d-nele Zoe M. Adrian și Iliescu, membre. A doua comisie, d-na Elisa Capitano­­vici, președinte, iar d-nele Domnica M. Condemiu, Tatiana Bob­anca și Fotescu. * Comisiile pentru celelalte orașe, nu s’au format încă. DE Cazul de la abatoriu Cu începere de la 29 Mai, directorul abatorului de medic veterinar Cartianu fiind detașat pentru o Iut­ă în direcția centrală a serviciului sanitar comunal pentru a ține locul d-lui veterinar-șef când va lipsi în cursul lunei, Primăria Capitalei a remis următoarea adresă d-lui Cartianu: Domnule Director, In dorința nestrămutată ce-am avut și avem spre a îndruma chestiunile de higienă municipală, pe o cale rod­nică în rezultate practice în ultimele luni cu privire la supravegherea căr­­nurilor, am avut în d-stră un puter­nic element de colaborare și util și inteligent. Câteva reforme ce am încercat să facem la abator, aplicând de altfel legi și regulamente cari existau dar nu erau aplicate, au produs mișcări și nemulțumiri din partea acelora cari erau puțin obicinuiți cu ideia că legile trebuesc aplicate, și cami nea­părat în acest fel erau izbiți de reac­­țiunea nouă, reacțiune care, deși ge­neral salutară, a fost și este pentru un moment păgubitoare câtorva per­­soan­e mai ales întru­cât legile aveau tendință să stârpească unele obice­iuri rele înrădăcinate de mult. Controlul semnelor de identitate la vitele cari intrau în abator, tăie­rea vitelor ziua, controlul conștiin­cios, cinstit și serios al cărnurilor tăiate, ordinea și disciplina în aba­tor in mijlocul atmosferei triste și de laborator special, care distruge vieți, dar are menirea de a prepare hrană pentru a întreține vieți, labo­rator în care faptul psihic al labo­ranților e special, reforma încercată de a se transporta cărnurile în că­ruțe mai curate, mai proprii și aco­perite, desființarea obiceiului de a se ține cărnurile atârnate dinaintea uși­lor măcelăriilor; toate aceste reforme nu puteau să nu găsească o rezis­tență din partea întregei bresle de măcelari. Reacțiunea s’a produs cu putere și intensitatea ei arată că so­sise momentul spre a se face atari reformă; cuvinte aspre l’au rostit ma ales la adresa acelora ce voiau a faci lucruri folositoare mulțimei, articolele false și intenționat rău inspirate dn­ ziarele presei noastre, întrunirile pu­blice cu jurăminte pe steag și mo­țiuni n’au lipsit, și vinovatul pentru toate aceste neajunsuri cari se făceai câtorva, ai fost găsit d-ta. In aceste împrejurări, cu atât ma serioase cu cât ele oglindesc o in­treagă stare nenorocită de lucruri, a­tunci când în întreaga țară se semna­lează mereu cazuri de intoxicații a­limentare și când mai ales ultimu caz de la Călărași a arătat până unde merge lipsa de scrupuluri și rapaci­tatea unui meseriaș măcelar, găsin să ne îndreptăm și noi către d-ta funcționar zelos și corect, și a faci apel la d-v., rugându-vă să convenți pentru reușita cauzelor cari ne-au de­terminat să lucrăm împreună, să co­laborați cu noi la opiniunea ce­­ emitem, spre a lăsa publicul și chia pe cei nemulțumiți ca prin fapte să se convingă cum că toate acuzațiu­nile ce vi s’au adus au fost și sun numai pretexte, pe când în realitate speranța că li se va aduce un al director mai tolerant, mai maleales în mâinile d-lor puternice și mai ales speranța de a reveni la stările veci cu care se obișnuise, i-au stăpâni­t și i-au mișcat. Duminică 1 Iunie Nu pentru a aduce vre-o știrbire demnităței d­v., pusă în serviciul unei cauze generale și mari, dar tocmai pentru a se demonstra că ori­cine ar fi în fruntea unei atari instituțiuni va fi rău văzut de persoanele intere­sate în cauze mici. Veți vine-voi a lua act, d-le direc­tor, că pentru o lună de zile sunteți detașat la serviciul central al direc­­țiunei veterinare comunale, pentru ca împreună cu d. medic veterinar Eremia Popescu și cu d. inginer Ște­fănescu dela serv. lucrărilor noi, să lucrați și să ne dați prețiosul dv. concurs, în vederea începerei cons­­trucțiunei noului abator, colaborând in același timp cu subsemnatul la unele lucrări cu subiecte de control alimentar și poliție sanitară. In aceste împrejurări ne place să credem și suntem convinși că în mai puțin de o lu­nă se vor convinge chiar d-nii măcelarii că adevărata cauză a nemulțumirilor a fost prea mare și condemnabila toleranță a administra­țiilor anterioare, că s’a dat prea pu­țină importanță chestiunilor sanitare, mai ales de control pentru preveni­rea multor boale și că nu dv. sunteți vinovatul, ci obiceiurile cari incon­testabil că cu sacrificiu vor trebui schimbate. Inr acest fel, urmându-se respectarea tuturor dispozițiunilor de până acuma, sperăm că atunci când vă veți relua serviciul dv., veți re­găsi același abator, dar cu oameni convinși că trebue să schimbe obi­ceiurile. Primiți, etc. --------------■ m­m-------------­p. primar, dr. Botescu DE LA ACADEMIE — Bursa Adamachi pentru lucrări practice de academie — Conform regulamentului de adminis­trație al fondului Adamachi, Academia Română publică condițiunile pentru o­­cuparea unei burse pen­tru mergerea în străinătate a unui licențiat în sc. ma­tematice de la Universitatea din Iași, care să facă lucrări practice de astro­nomie de observație (astronomie de po­­­ziție și astronomie fizică). 1. Bursa se acordă pe timp de un an, începând de la 1 Octombrie 1908. In primul semestru, bursierul va face lu­crări practice la observatorul din Göt­tingen iar în semestrul al II-lea în ob­servatorul din Nice. 2. Bursa va fi de 300 lei pe lună, plus cheltuelile pentru taxele școlare și acele de drum la ducere și­ la în­toarcere după terminarea studiilor. 3. Numai tinerii lipsiți de mijloace, vor avea dreptul a se prezenta la con­curs pentru ocuparea acestor burse. 4. Se vor admite să concureze și ti­nerii din orice parte a țărilor locuite de români, în afară de hotarele rega­tului, având licența de la Universitatea din Iași. In orice caz, bursierul va trebui să fie român, fiu de părinți români. 5. Bursierul va trebui să trimită re­gulat dovezile legale ce i se vor cere de Academie, cum că se conformează pe deplin obligațiunilor ce a contractat pe tot timpul cât durează bursa. In caz contrariu, bursa se va putea retrage de Academie chiar înainte de expira­rea termenului pentru care a fost acor­dată. 6. Bursierul nu va putea, în nici un caz, să aibă și o altă bursă, sub pe­deapsă de pierderea bursei Adamachi. 7. Pentru acordarea bursei, se va ține concurs la Universitatea din Iași în ziua de 1 Septembre 1908 și în zi­lele următoare, înaintea unui juriu care se va constitui la timp. 8. Candidații vor adresa până în seara zilei de 30 Aug. 1908, d-lui decan al fa­­cultăței de științe din Iași, cererile lor însoțite de următoarele acte: certifica­tul de absolvirea liceului, diploma de licență în sc. matematice, liberată de Universitatea din Iași, un certificat con­statând că candidatul e român, fiu de părinți români, un certificat de pau­pertate vizat de administrația finan­ciară respectivă, cu arătarea tuturor dărilor, pe care le plătește concurentul sau părinții lui și un certificat de bună purtare, liberat de decanul facultăței de științe din Iași. 9. Concursul se va face asupra ma­teriilor cuprinse în programul de li­cență în sc. matematice și asupra lim­bilor franceză și germană. El va consta din două probe scrise și din o probă arată. 10. Candidații, membrii ai familiei Adamachi, vor fi preferați la note egale Ei vor fi dispensați de certificatul de paupertate. Mișcarea de la Finance Pe ziua de 1 Iunie a c., s’a făcut următoarea mișcare la ministerul de finance: D-l N. M Gaiș, actual impiegat auxi­liar cl. 11 la administrația financiară de Prahova, și impiegatul cl. 1 G. San­­dulescu, dela ’Casa de depuneri și con­­semnațiuni, au fost destituiți din func­țiunile lor, pentru incorectitudini. D-l Marin Popescu, actual impiegat cl. 11 la creditul Agricol, a fost înain­tat la cl. 1. D-l G. Antonescu, șef de secție la secțiunea creditului Agricol din Co­­vurlui, a fost înaintat la cl. 1. D-l N. Teodorescu, șef de secție cl 11 la secțiunea Creditului Agricol din Fâlciu, a fost înaintat cl. 1. Următorii impiegați auxiliari cl. 1 din serviciul exterior al finanțelor, au fost înaintați la impiegat definitiv cl. 11: D-nii G. Andreescu, Al. Ungureanu Gr. C. Mândru, T. I. Tașcu, C. Mihăi­lescu, P. Negreanu, C. Teodorescu, V­­. Buznea, C. Dumitrescu, G. Geor­g­escu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, G . Iacob, A. P. Cortez, A. Petrescu , St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari cl. 1 au fost înaintați la cl. 1: D-nii L. Săndulescu, Const. Stăncescu I. P. Ștefănescu, M. Tudor, Al. Teodo­rescu, N. N. Petrescu, Gh. A. Popa M. Z. Valmaz, M. Anastase, Fl. Neno­vici, Gh. Petcu, Gh. St. Popescu, I. Gh Dimitriu, C. Gh. Iliescu, Gh Bordu­șanu și D. Colceag. ----- - Aniversarea morței Ciprian Porumbescu Craiova, 30 Mai.—Societatea mu­zicală «Hora» a dat un festival—pe care l’am anunțat la timp — în gră­dina băilor comerciale, pentru come­morarea a 25 de ani de la moartei lui Ciprian Porumbescu. D. profeso Bărbulescu a vorbit despre viața acestuia, iar d. Gogu Econom a cântat bucăți din repertoriul său. Pentru ridicarea unui monumen lui Ciprian Porumbescu soc. «Hora a contribuit cu 100 lei. ♦ Duminică dim., toți membrii so­cietăței vor pleca în excursiune la Tg.-Jiu, unde vor da un concert în sala teatrului. In stațiile Filiași, Cărbunești, Bi­bești, etc., societatea va executa di­ferite bucăți, în timpul oprirei trenu­ lui lui. Prin gări vor eși în întâmpinare reprezentanții autorităților. * După cum se știe moartea lui Ci­­prian Porumbescu s’a mai comemo­rat și ’n alte orașe din țară. Așa, despre sărbătorirea memoriei lui la T.­Măgurele, când s’a reprezentat pentru prima oară opereta «Crai n­ou» de către membrii cercului Al. Depărățeanu de acolo, am vorbit pe larg și la timp. Fraudele dela vama Poștei Comerciantul Moisescu fraudează Statul cu aproape 100.000 lei. — Amănunte complecte. De către d. judecător de instrucție C. Popovici, dela cabinetul 4, s-a des­coperit o întreagă și complicată țe­sătură de fraude, urzită de mare parte din funcționarii de la vama poștei, din îndemnul comerciantului Moisescu, patronul marelui magazin de galan­terie «Luvru», din Capitală. Lucrurile se petreceau astfel: D. Moisescu, prin procuratorul său spe­cial, Gherschen, făcea declarațiuni cu totul false în ce privește mărfurile ce îi soseau din străinătate și cari urmau să fie vămuite. Taxatorii, ca Domide, Simionescu, Rizu și Trizo­­nimo, in schimbul unor beneficii des­tul de însemnate, în raport cu suma fraudată, primeau de bună declara­­țiunea și în consecință taxau mătasa pură drept stofă de lână, dantelăria fină drept «crăcane de fier» și așa mai departe, ca să nu enunțăm decât cazurile mai frecvente, pe cari le gă­sim trecute în actul de expertiză, dresat cu o deosebită minuțiozitate de d-nii Ulpiu Hodaș și Rosen, în urma însarcinării ce li s’a dat de ju­dele instructor. Suma cu care d. Moisescu a păgu­bit Statul cu acest sistem, se urcă la 40.000 lei numai în ultimele patru luni, cât a putut constata până acuma de judecător Popovici, suma fraudată în cursul celorlalte 8 luni fie anului fiind cel puțin tot atâta, rezultă că numai într-un an magazinul «Luvru» a beneficiat de un câștig nepermis de 80.000 lei în dauna vămei. Cercetările se mărginesc numai la un an, de­oare­ce contrabandele vamale se prescriu după acest termen.* Toate acestea s’au descoperit cu mare ușurință, confruntându-se decla­­rațiunile de vămuire cu facturile res­pective ale fabricanților, fie acele fac­turi în original, fia copii trecute în registre. Mai ales registrele au fost de data aceasta de mare folos, de­oarece d. Moisescu a distrus o mare parte din facturi, crezând că va dis­truge astfel și proba vinovăției. Re­gistrele în chestiune au fost ridicate de d. judecător Popovici și se află depuse la cabinetul d-sale. S’a putut astfel afla, că mărfurile, care în factură erau trecute ca mă­­tasă pură, în declarațiunea vamală erau trecute ca stofe de lână, tot așa cu «crăcanele de fier» și cu toate ce­lelalte. Acolo unde judecătorul nu a dat de urmă actelor sincere, unde să vadă a­devărata denumire a mărfurilor, cum sunt facturile, dânsul s’a adresat la comisionarii reprezentanți ai fabri­canților de la care se furnizează d. Moisescu, și-a găsit actele necesare. Tot astfel și la documentele poștei internaționale. La interogatoriile ce i s’au luat în cursul unei întregi săptămâni, d. Moi­sescu s’a apărat negând tot ceea ce s’a descoperit în sarcina-i. Dovezile sunt însă netăgăduite și constau în facturi, în propriile registre ale lui Moisescu, în actele comisionarilor și în cele ale poștei noastre și ale poș­tei internaționale. Pe baza acestora, parchetul de Ilfov a deschis acțiune publică contra lui Moisescu, ca agent provocator al frau­delor săvârșite de funcționarii vamali sus numiți. Articolele de lege în vir­tutea cărora s’a dat rechizitoriul par­chetului în acest sens, sunt art. 48 din legea vămilor și 47 din codul penal. CASA RURALA D. Anton Carp, ministru de do­menii a luat ultimele dispoziții în vederea emisiunei acțiunilor Casei rurale. Emisiunea acestor acțiuni vor a­­vea loc la 15 iunie a. c. subscripțiu­­nile se va primi în capitală, la Casa de depuneri și consemnațiuni și la Banca Națională, iar în provincie, la administrațiile financiare și la su­cursalele Băncii Naționale. Emisiunea va cuprinde 10,000 de acțiuni de câte 500 lei având în to­tal o valoare de 5 milioane lei. Subscriitorii vor trebui să depue o garanție de 10 la sută. Primul vărsământ se va­­ reține a­­supra garanției. Plusul de garanție va fi restituit. Al doilea vărsământ va avea loc în Septembrie viitor și al treilea în Octombrie. Condițiunile amănunțite asupra e­­misiunei vor apărea în «Monitorul Oficial». ------------------■ ■ ■-----------------­ Examenul administratorilor de plăși In vederea examenului de aptitu­dine și capacitate pentru funcțiunea de administratori de plăși s-a dispus următoarele: Examenul se va ține în localul Cons­liului Ac­tiv Permanent bule­­vardul Carol, piața Rosetti. In zilele de 3 și 4 Iunie se vor verifica cere­rile și actele însoțitoare. In ziua de 5 Iunie la ora 9 dimineața se va a­­fișa în localul Consiliului tabloul ge­neral al celor admiși la examen, în­­părțiți în serii de câte 20 candidați. In zilele de 5, 6, 7, 9 și 10 Iunie de la orele 9-12 a. m. și de la orele 3-6 p. m. vor avea loc probele scrise pe serii. In zilele de 11, 12 și 13 Iunie se vor examina și nota probele scrise, iar în ziua de 14 Iunie ora 9 dimi­neața se va afișa în localul Consiliu­lui lista candidaților admiși pentru proba orală împărțiți în serii de câte 5 candidați. In zilele de 16, 17, 18, 19, 20, 21 și 23 Iunie dela orele 9-12 p. m. și dela 36 p. m. va avea loc proba o­­rală pe serii. In zilele de 24 și 25 se va face clasificarea candidaților reușiți la exa­men conform art. 20 din regulament. INFORMATIUNI ----------------- r ■ M. S. Regele a aprobat regula­mentul pentru modificarea unor dis­­pozițiuni din regulamentul de apli­care a legei drumurilor. Cele 10 circumscripții de poduri și șosele sunt desființate. Verificarea recepțiunilor și apro­barea proectelor cari se făceau de acele circumscripții se vor face pe viitor de direcțiunea podurilor și șaselor. Cu începere de la 1 Aprilie se în­­fin­țează un serviciu de inspecție care va depinde direct de ministerul lu­crărilor publice. ■ Duminică va avea loc la Opler serbarea de 35 ani de la înfințarea societăților Constructorilor Români. Cu această ocaziune se vor împărți și premii elevilor școalei de construc­tori atașată pe lângă această societate. La această serbare a fost invitat și d. Primar al Capitalei. ■ Dela 11 la 20 Mai s’au încasat de către serviciul administraței pescării­lor statului suma de lei 32.000 lei. Totalul sumei încasate de la 1 A­­prilie până la 20 Mai este de 335.000 lei. ■ Cominiunea hipică din ministerul de Domeni se va întruni în cursul săptămânei viitoare pentru a rezolva mai multe cestiuni. Dl. Th. Nicolescu a fost numit secretar contabil la corporația artelor grafice din Capitală. ■ Dl. Nicolae M. Parna secretar controlor al corporației meseriilor unite din Drăgășani. ■ Societatea engleză pentru expor­tul de carne actualmente face expe­riențe pentru aclimatizarea vitelor de carne de rasă engleză. ■ Începând de la 1 iunie se reiau expoloatarea bălților. ■ Economul G. Fieru, parohul bi­­sericei Kretzulescu din Capitală a prezentat Academiei Române spre pu­blicare o lucrare în manuscris cu­prinzând 20 rânduri în versuri pre­numărând pe sfinții și martirii de o­­rigină românească. Se știe că preotul Fieru a mai ti­părit, sub auspiciile Academiei, acum câțiva ani o lucrare intitulată «Gol­gota.» ■ Din cei 200 revizori de vite, a­­sistenți actualmente în comunele ru­rale, vor fi suprimați mai bine de o jumătate. Această măsură e luată pentru a se veni în ajutorul celor­lalți cari au un salariu de 60 lei lu­nar și sunt deci înclinați spre acte incorecte din pricina salariului insu­ficient. Pe viitor vor primi însă 40 lei lu­nar și li se va încredința un număr de comune aproape egal pentru fie­care revizor. Reducerile acestea se vor face pe ziua de 1 Iunie a. c. ■ Ministerul instrucțiunei publice a trimis o circulară revizorilor școlari prin care le face cunoscut să aducă la cunoștința învățătorilor cari urmează să vie în București spre a urma cur­surile de lucru manual de la azilul «Elena Doamna», că ministera le-a acordat drumul gratuit pe căile ferate. ■ D. Gh. lonescu, inspector va­mal, a plecat în inspecțiunea vămei Predeal. ■ D. prof. dr. Cantacuzino, direc­torul general al serviciului sanitar, însoțit de d. prof. Motaș, șeful ser­viciului veterinar, au plecat în ins­­pec­țiunea județului Tulcea. ■ Academia Română va ține o șe­dință publică Vineri 6 Iunie a. c., la orele 2 d. a. ■ Academia Română va scoate, peste câteva zile, de sub tipar, o a doua monografie, aceasta tratând des­pre moșia Olteni din județul Teleor­man. Sub tipar, se mai află o nouă mono­grafie asupra moșiei Fundul Chiselet din județul Ilfov. Toate a­­ceste monorgrafii sunt lucrate de d. St. Dumitrescu-Vergu, inginerul Aca­demiei. Se știe că Academia se o­­cupă actualmente cu cercetarea mai amănunțită și sub toate raporturile a moșiilor sale. ■ La școala comercială din Capitală au fost declarate vacante 12 ore la catedra de limba română. ■ Ministerul de interne a primit demisiunea d-lui căpitan Paul Ven­tura, comandantul companiei de jan­darmi rurali din jud. Tutova. ■ Un consiliu de miniștri s’a ținut ori după amiazi la ministerul de in­terne sub preșidenția d-lui Dimitrie Sturdza. ■ D. N. T. Ionescu, șeful biurou­­lui statistic din direcția sanitară, a înaintat d-lui prof. dr. Cantacuzino un raport amănunțit asupra pelagrei în România în anul 1906. Din acest raport se constată că, în acel an, au fost în toată țara 66.282 pelagroși, dintre care 20.389 de sex masculin și 34 891 femei. Din acești 20.758 bărbați și 34.893 femei au fost în comunele rurale, iar 631 bărbați și 995 femei la orașe. Raportând numărul bolnavilor la cifra populațiunei vedem că au su­ferit de pelagră, în comunele rurale 10,2 din o treime de locuitori rurali, iar în orașe numai 4,40 la sută. • Cu ultimul număr apărut, bule­tinul direcțiunei sanitare și-a îmbu­nătățit cuprinsul cu mult. Astfel, buletinul va cuprinde, de acum îna­inte, articole pentru educația profe­sională a personalului sanitar inferior cum și articole științifice pentru cor­pul medical. Prin desființarea buletinului vete­rinar, toate lucrările acestui serviciu se vor publica în buletinul oficial. Personalului inferior i se trimite de acum buletinul gratuit. ■ D. N. Ghermănescu, profesor de muzică vocală la liceul Matei Basa­rab, din Capitală, va fi propus pen­tru a fi decorat cu medalia «Bene- Merente,» pentru meritele sale ar­tistice. ■ In urma interveniiei d-lui Al. Florescu secretarul ligei, direcțiunea generală a C. F. R. a acordat mem­brilor Congresului Ligei o reducere de 50 la sută asupra călătoriei la Ga­lați. Cărțile de identitate pentru a­­ceastă reducere sunt deja expediate. ■ In Joia Moșilor, după cum am mai spus, M. S. Regele a vizitat și pavilionul secției copiilor moralmente abandonați. Cu acest prilej, M. S. Regele a do­nat 1.000 lei societăței de patronagiu și a cumpărat mai multe jucării pen­tru micii orfani. D. ministru Brătianu a propus ca jucăriile cumpărate să fie împărțite micilor bolnavi de la spitalul de copii de­oarece copiilor abandonați le pro­cură societatea toate distracțiile de care au nevoe. M. S. Reg rle a primit cu plăcere propunerea d-lui ministru de interne, iar persoanele cari se aflau în acel moment de față au fost adânc im­presionate de această deosebită grijă a d-lui ministru Brătianu, pentru săr­manii copilași ce zac la spitalul de copii și pentru cari a cumpărat d-sa personal jucării în valoare de câteva sute de lei. ■ D. Sandu Kohler încetând de a mai fi corespondentul nostru la Ga­lați, anunțăm ca a fost însărcinat cu corespondența ziarului nostru pentru acel oraș, dela 28 Mai, d-l Gorgos. ■ D. G. Bogdan-Duică, neputân­­du-se duce la Câmpu-Lung, și-a dat demisiunea din comisiunea examina­toare a absolvenților școalei normale din localitate. In locul d-sale a fost numit d. Ianculescu, profesor universitar. ■ Un cunoscut pungaș, dându-se secretar al consiliului permanent de instrucțiune, a înșelat pe mai mulți încrezători cari aveau procese, luân­­du-le diferite sume de bani sub mo­tivul că îi va susține în fața consi­liului. Excrocheria a fost descoperită de către serviciul siguranței.­­ Epitropia bisericii Sf. Treime din Craiova, paraclisul familiei Barbu Stirbey, pe lângă cei 200 lei pe cari îi dă in fiecare an copiilor săraci și sârguitori, a cheltuit 1500 lei pentru școala din com­. Calopăr, jud. Dolj. ■ Cu privire la focul de la datoria publică din Ministerul de finanțe mai dăm următoarele amănunte: Cupoanele perforate cari au ars se aflau la direcția de terei ani și acum se împachetau spre a fi trimise la Curtea de conturi, căci ocupă prea mult loc la Minister. Conform legei, aceste cupoane se ard după cinci ani de către Curtea de conturi. După cum am mai spus, în urma anchetei făcută de Parchet,­­este ex­clusă orice posibilitate de a se cauza vre­un prejudiciu Statului prin arde­rea cupoanelor. Parchetul a clasat afacerea nefiind nici o rea intenție la mijloc. Ministerul de finanțe însă a dat afară pe ușierii Ion P­­iu și Ion Gri­­gore, din neglijența cărora s’a decla­rat incendiul. ■ In portul Brăila se vor spori liniile de garaj în scop de a se ac­celera pe viitor descărcarea vagoa­nelor cu cereale. Lucrările vor costa 42.000 lei. ■ In curând se vor începe lucrări pentru refacerea aripei și montarea platformei din portul Calafat pentru înlesnirea accesului și circulației în acel port. Lucrările vor costa 12.000 lei. ■ M. S. Regele, urmând să plece Marți la Sinaia, a renunțat de a mai inspecta pulberăria, arsenalul și piro­­teh­nia armatei. ■ D. căpitan Șuțu, șeful de cabinet al ministrului de război, însărcinat cu comunicarea știrilor de la departa­mentul războiului la ziare, desminte știrea după care d-sa ar fi numit ata­șat militar la Paris. De altfel, acest post nu e încă vacant. ■ D. general Averescu, ministru de război, va lucra mâine cu M. S. Regele. ■ Regulamentul pentru admiterea în gimnaziul militar din Craiova ar fi modificat. Noile modificări vor fi cunoscute înainte de 15 Iunie. ■ D. Dobrovici, inspector general administrativ, in urma inspecției fă­cute la primăria Slatina, a propus ca să se ridice sechestrul aplicat pe Casa de depuneri asupra veniturilor co­munale. ■ La 26 Mai, seara, în satul Me­­leșcani, jud. Tecuci, și în cătunele Delești și Bostănești (com­. Vultureni) a căzut grindină de mărimea oului de porumbel, care a distrus toată re­colta și viile. ■­­n ziua de 27 c. a căzut grin­dină în comuna Tufești, jud. Tutova, care a distrus semănăturile și viile a 50 locuitori. ■ Comitetul spitalului «Elisabeta Doamna», caritatea gălățeană din Ga­lați, a fost autorizat să primească legatul de 5000 lei de la d. Alfons Dall’Orso, suma pe care a remis-o în calitate de executor testamentar al defunctei Emicheta Rascovich. ■ Monitorul Oficial de eli a pu­blicat tabloul de noii pensionari ai Statului, cum și noua lege a casei de economie și credit a corpului didactic. H D. P. A. Petrovici, profesor la liceul din Galați, a fost delegat de ministerul instrucțiunei a asista la examenele școalei de adulți din lo­calitate, secția comercială.­­ Administrația băncei populare din comuna Săulești județul Bacău, voind a-și construi un local propriu a cerut ministerului instrucțiunei a-i ceda o parte din terenul școalei din acea comună. O Azi este ultima zi pentru înscrie­rile la cursurile de arpentariu, care se vor ține la școalele normale în cursul lunei iulie. ■ Primăria de R.­Sărat a cerut a­­probarea pentru a contracta un îm­prumut de 50.000 lei pentru construi­rea unei cazărmi necesară noului ba­talion înființat pe lângă reg. 9 in­fanterie. ■ Primăria urbei Tecuciu a înain­tat deciziunea consiliului comunal re­lativă la construirea a 2 pavilioane, 2 hale, 2 bazine, 2 fântâni, canaluri de scurgere la hale etc. pe locul ce primăria posedă în piața «Observa­torul». ■ Prefectura de Prahova a înain­tat încheierea consiliului com­. Mă­­neci-Ungureni relativ la contractarea unui împrumut de 11.590 lei pentru construirea unui local de școală. ■ In promulgarea legei pentru în­­voeli agricole, ministerul de interne a tipărit și împărțit, de ajuns la toate comunele din țară un mare stoc de formulare pentru contracte de în­­voeli agricole și de registre, pentru transcrierea contractelor. In timpul din urmă însă sosind mai multe cereri atât la minister cât și la consiliul superior al agricultu­rei, ca să se trimită noi imprimate de contracte și registre de­oarece pri­măriile comunale rurale le isprăvise pe cele trimise după promulgarea le­gei, ministerul de interne a trebuit ca acum să imprime iarăși o canti­tate mare de exemplare din contrac­tele și registrele necesare pe care

Next