Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)
1908-06-01 / nr. 202
ECONOMICE SI FINAMCIARE Cota valorilor la Bursa din București 30 Maiu 1908 Oarecum slabe urcări s’au simțit în compartimentul rentelor de stat, ca un indiciu positiv că afacerile merg spre îndreptare, căci dacă speculațiunea voește să mai profite încă câtăva vreme de situațiunea rea ce se creiază pe urma secetei, va sfârși prin a ceda bunelor dispozițiuni care animă lumea de afaceri. Câteva scăderi s’au observat și în compartimentul acțiunilor, cum spre pildă asupra Băncilor Agricole care au pierdut 2 lei de bucată. Totuși ținuta cursurilor e bună și Bursa face ceea ce se chiamă «sourdereille» față de jocul tendențios al speculației. Cursurile s’au fixat astfel: Împrumuturile de Stat române. Renta amortibilă B % lei 102 invariabil, înprumutul de 185 milioane 5 % lei 102 neschimbat, împrumutul de 82 milioane și jumătate, lei 90.75 în urcare împrumutul de 50 milioane, lei 91.50 staționar ; împrumutul de 274 milioane lei 95 staționar ; împrumutul de 45 lei 91.50 și 120 milioane lei 92 staționar; împrumutul de 90 milioane lei în urcare 90.50; împr. de 180 milioane lei 89.50 renta amortibilă seria A și B lei 90.50 invariabil; rata convertită din 1905 lei 90.50 încheat. Împrumuturi de județe și orașe. — Obligațiunile Creditului județean și comunal 5 % lei 100.75 staționar; obligațiunile creditului județean și comunal 411 °6 lei 91.75 în urcare; obligațiunile creditului viticol lei — obligațiunile comunei București 4 % lei 8637 staționar obligațiunile Iași. Împrumuturi de societăți. — Scrisori funciare rurale 50 o lei 100 staționar; scrisuri funciare rurale 4% lei 8825 staționar, scrisuri funciare urbane, București lei 98 50 în urcare scrisori funciare urbane lași lei 96 staționar obligațiunile societăței Letea lei — Acțiuni. — Banca Națională a României lei 4.120 staționar Banca Agricolă lei 444 în scădere, Bank of Rnia Litel lei 235 staționare Banca de scont din București lei 180 staționare Banca Marmorosche Blank et C nie lei 880 scădere ; Provizorii lei 260 în scădere; Banca Populară din Pitești lei —.— Banca Generală Română lei 1695 în urcare ; Societatea de asigurare Naționala lei 840 în scădere ; Societatea de asigurare Dacia România lei 678 în urcare. In Devise.—Cek Londra lei 25.65 în urcare ; Cek Paris lei 101.60, încheat Cek Berlin lei 125.5 Cek Viena lei 106.30 Cek Belgia lei 101.40. IN STREINATATE 30 Maiu 1908. Valorile române au cotat astfel pe pe piețele streine: La Berlin.—Renta română din 1903 50 0 neconvertită lei 101 renta română din 1889 40 0 lei, 89.70 renta română din 1890 4% lei 92.80 renta română din 1891 4 °/6 lei 88.76, renta română din 1895 4u/o lei 89.20, renta română din 1896 4 % lei renta română din 1898 4 % lei 88.20 Renta română din 1905 4% convertită 89.8. renta română din 1905 4% lei — — împrumutul comunal București din 1888 4 % lei 96 împrumutul din 1895 42 2 % lei 94 20 împrumut din 1898 4‘2 la sută lei 96.30. La Paris.—Renta română 5 la sută lei——Renta română 5 la sută lei—97 Renta română 4 la sută lei — Renta română convertită lei 90.35 Noul împrumut României 92.50. La Frankfurt. — Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei 92.50. Noul împrumut român lei 100.60 La Triest.—Dacia română ca lei 668 Naționala lei 825. Generala lei 632. La Bruxelles. Acțiuni Capital 932. Acțiuni ordinare 475, tramvai București 73.50. starea timpului ȘI A SEMĂNĂTURILOR (după telegramele sosite la ministerul de domenii) Buzău. — A picat bine în partea câmpului, în regiunea de munte însă a picat puțin. Semănăturile de toamnă sunt compromise. Porumbuile sunt bune. Brăila. — Toată săptămâna a fost vânt și secetă, păioasele sunt perdute, porumbul compromis, pe islazuri nu exista iarbă, și vitele sunt hrănite cu nutreț. Constanța. Semănăturile se mențin mediocru, pe unele locuri însă au început a se usca. In Silistra Nouă a căzut ploae. Gândacii ce apăruse în Caramurat au dispărut. Fânețele naturale și artificiale mediocre. Covurlui. — Semănăturile de toamnă compromise. Ploile căzute nu le-a putut face mult bine. Porumburile până în prezent se prezintă bine. Imașinnle sunt arse de ploae în regiunile unde a ploat se speră că se vor îndrepta. Dâmbovița. — Ploaea a căzut peste tot județul. Semănăturile de toamnă și cele de primăvara sunt frumoase, prășila porumbului continuă. Livezile, fânețele și islazurile pentru pășune au luat mare îndreptare in urma ploilor căzute. Dolj.Parte din semănături în urma ploilor se presinta foarte bine, iar parte mediocre, islazurile sunt compromise. Porumbul, viile și pomii roditori promit mult. Dorohoi. — Semănăturile de toamnă și primăvară sunt in general mijlociu. Porumbul este bun prin toate părțile, imașurile și fânețele sunt rele. Fălciu. — Semănăturile de toamnă sunt slabe. In porumb se activează cu prășila. Viile sunt de mijloc. Gorj. — Ploaea cu grindină căzută în cursul sâptămanei a cauzat stricăciuni, totuși se mai simte nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă și primăvară se prezintă binișor. Muscel. — Timpul este variabil. A ploat binișor. Semănăturile de toamnă sunt foarte bune. Porumbul e frumos și se continuă cu săpatul lui. Livezile și pășunele se mențin frumoase. Prahova. Semănăturile de toamnă și primăvară sunt foarte bune, afară de o mică parte a județului. Porumburile se mențin bine. Pomii fructiferi și viile promit o recoltă bună. B.Sărat. — Se simte încă nevoe de ploae. Viile și livezile promit o recoltă bună. Roman. — Semănăturile de toamnă sunt mediocre, cele de primăvară sunt proaste. Ploae a căzut in ultimul timp dar insuficientă. Romanafi. — Timpul a fost variabil. Semănăturile se mențin bine până acum. Suceava — Semănăturile se speră a se îndrepta. A ploat continuu câteva zile. Tulcea. — Semănăturile sunt mediocre. Porumbul se prezintă bine, mai are însă nevoe de ploae. Viile și pomii fructiferi sunt buni. Tutova. — A ploat binișor, dar se mai simte încă nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă sunt mijlocii, cele de primăvară sunt mediocre. Vaslui. Semănăturile cari în unele localități erau compromise s'au mai îndreptat. A ploat bine în tot județul. Insecte vătămătoare s’au ivit în cele mai multe holde ca acea a Academiei Române, etc. Bacău. Semănăturile de toamnă suferinde. Porumbul însă este bun. Viile și pomii fructiferi se prezintă bine și promit o recoltă abundentă: Mani 3, Tecuci 5, Drăgușeni 4, Isaccea 6, Tulcea 1, Sulina 15, Constanța 17, Călărași 1, Buzău 2, Câmpina 5, Rucăr 3, Târgoviște 5, București 4, Roșiori 3, Găești 3, R.Vâlcea 2, Govora 3, Craiova 1 și Strehaia 3 mm de apă. CE SI PETRECI JITARA (Prin poștă dela corespondentul nostru ) 30 Mai 1908. BUZĂu __Un proces interesant. In ziua de 26 cor., a venit înaintea tribunalului din Buzău, procesul lui Iorgu Bivolaru, țigan geambaș din Ploești și născut în com. Gl.Sărat din jud. nostru. Acest țigan venind în ziua de 14 Februarie în sus-zisa comună să-și scoată o copie după un act de naștere și, primarul trebuind să plece, a amânat pe geambaș să vină mai târziu la primărie să i-l dea. Țiganul Bivolaru, fiind beat și observând portretul regelui în părere, a început să profereze la adresa M. S. o serie de insulte. Dresând un proces-verbal, care a fost înaintat parchetului, parchetul i-a deschis acțiune publică, și în ziua de 26 cor. tribunalul l-a condamnat la 3 luni închisoare. Tfldizî__Ordonanță definitivă. — înaintat parchetului. Cabinetul de instrucție a emis ordonanță definitivă contra învățătorilor D. Ștefănescu, Al Doraș, Teodor Vasiliu și Cotea, pentru fals de certificare a patru clase primare. — Procuror Al. M. lacomi a înaintat cabinetului de instrucție cu inchizitori pe criminalul D. Durbacă din Țigănești. PROEȘtI.__Convocare. — Ultragin. — -------ă—-—Escroc arestat.—Numire. Consiliul județean e convocat pentru ziua de 7 iunie pentru a rezolvi următoarele chestiuni: Cererea ministerului de război No. 369 ca județul să contribue cu cel puțin 100000 lei pentru clădirile necesare batalioanelor de infanterie la Câmpina și Văleni (4245) Dosar 164( 1907). A se pronunța asupra cererilor societăței anonime române pentru fabricațiunea și comerțul de hârtie dela Scăeni și a Societăței «Coroana» pentru industria și comerțul de conserve alimentare din Ploiești, de a li se acorda avantajele legei pentru încurajarea industriei naționale pe linia ferată județeană Ploești-Văleni. Idem asupra cererei ministerului de război pentru plata diferenței de lei 7586,25 până la complectarea împrumutului de 150.000 lei contractat pentru construirea cazarmei reg. Mircea No. 32. ... Idem asupra cererei revizoratului școlar al acestui județ, relativă la sporirea salariului sub revizorului școlar. Idem asupra cererei d-nei Maria Nicolescu pentru cumpărarea caselor sale din comuna Sângeru necesare administrației plășei ce se va înființa în localitate la 1 iulie viitor. Idem asupra găsirei mijloacelor necesare pentru cumpărarea unui automobil. Idem asupra cererei d-lui arhitect D. Maimarolu relativă la lichidarea întreprinderei lucrărilor de terasamente pe linia ferată Ploiești-Văleni. Regulamentul de administrațiune a liniei ferate Ploești-Văleni. Idem asupra proiectului amblasamentului liniei ferate Ploești-Văleni care urmează să deservească morile după iazul morilor. Ordinul ministerului lucrărilor publice No. 12439 relativ la exploatarea liniei ferate Ploești-Văleni de către direcția generală a C. F. R. Idem asupra chestiunei declarării de utilitate publică a liniei ferate pe iazul morilor. — D. I. Mărăcine, ofițer de gardiști, a fost ori insultat și lovit de d. I. G. Zissman, comerciant de sticlărie din piața legumelor. Cazul s’a reclamat parchetului. — Poliția a arestat ori pe individul Tache Cantaragiu zis Pui fript, care a săvârșit mai multe escrocherii, asupra țăranilor veniți la oraș. Au fost numiți agenți sanitari provizorii, d-nii I. Timireanu, la cercul Băicoi-Țintea, Al. Năstase, la cercul Brazi-Tâtârani. D. Stelian Teișanu a fost mutat de la cercul Chiojdeanca, la cercul vacant Măgurele. VREMEA Vineri 12 Iunie Timpul s’a răcorit în toată țara. In cursul zilei temperaturele maxime au fost cuprinse între -1-19 ° -|-23 ° la munte și în Moldova, iar în Dobrogea și în Muntenia între -1- 24 ° și -|- 27 °.’ Noaptea termometrul s’a coborât în multe localități chiar sub -1- 10D, înregistrându-se 17 °—care este cea mai coborâtă temperatură din țară la Câmpulung. Eri a mai plouat în partea de jos a Moldovei, în Dobrogea și în estul Munteniei, iar după amiază ploaia s’a întins și în Oltenia. Acum cerul s’a înseninat în Dobrogea, în restul țărei este mai mult acoperit. Vântul suflă slab de la N și NV în Moldova și de la NE în Muntenia. Barometrul în continuă creștere s-a ridicat cu 2 la 3 milimetri. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 766 mm. A plouat la: Grivița 8 mm, Brădești 1, Costești 15, Medgidia 3, Hârșova 4, Constantinopole 2, Buzești 5, Slatina 7, Urleasca 16, Drajna 2, Măstăcani 7, Ostrov 2, Oancea 4, Balș 4, Brăneți 5, Mozăceni 3, Bilciurești 11, Pucheni 2, Zătreni 7, Hârja 4, Gargalitc 19, Chiojdeni 11, Cuzgun 4, Murfatlar 12, Pârscoveni 15, Vădeni 6, Pucioasa 13, Bârlad 3, Foc DIMITRIE I. BORȘ Licențiat în drept din Paris AVOCAT 175, strada Romana 175 ■mm *« immm » m ■ ■ i'ira COMISIILE pentru EXAMENELE PARTICULARE DE CURS PRIMAR Ministerul instrucțiunei a numit următoarele comisii pentru examinarea elevilor preparați în particular, pentru învățământul primar: In Capitali Comisia I, în localul școalei de băefie general Adriani d. C. Teodorescu, președinte, iar domnii Gh. Stoenescu, Gavril Niculescu și C. Șutescu membri. Comisia II la școala de băeți No. 10 Lucac d. N. Niculescu președinte, iar domnii G. Antonescu, Vas. Longhin și I. Vulcănescu membri. Comisia III la școala No. 9 de băeți c Clemența* d. Marinescu președinte, iar domnii Iuliu Vulcănescu, Gh. Câmpineanu și preotul I. Abramescu, membri. Comisia IV la școala No. 6 de băeți «Poenaru», d. T. Iliescu președinte, iar domnii Mihai Niculescu, I. Dumitriu și Matei Rădulescu, membri. Comisia V, la școala No. 3 de băeți «Cuiba cu barză» d. Ilie Popescu președinte, iar domnii G. N. Costescu, Ștefan Negulescu și N.Grigoriu membri. Pentru fete Comisia I la școala No. 9 fete, «M. Vineri» d-na Sm. Catzianu președintă iar doamnele Cecilia T. Iliescu, Elisa Constantinescu și Maria Albu, membre. Comisia II la școala No. 2 de fete «Lucaci», d-na Maria C. Barcan președintă iar doamnele Paulina Hons, Jeana Partenié și Elena Scărlătescu membre. Comisia III la școala de fete No. 12 «Clemența», d-na Maria Müller președintă iar doamnele Elisa C. Dumitriu, Paulina Elenescu și Emilia Gabrielescu membre. Comisia II la școala de fete No . «Poenarul, d-na Eufrosina Țânțăreanu, președintă, iar doamnele Elena Arginteanu, Ecaterina Zaicaru și Elisa Chelaru, membre. Comisia V la școala de fete No. 11 «Cuibu cu barză», doamna Lucreția C. Stătescu, președintă, iar doamnele Sm. Gheorghiu, Elena Fotescu și Maria Boldescu membre. Comisia VI la școala de fete No.li «Foișor», d-na Ecaterina Cernescu, președintă, iar doamnele Florica Gârbea, Aurelia Marinescu și Virginia Ionescu membre. Institutele particulare Școala luterană (băeți), d. M. Mihăilescu, președinte, iar d-nii Dima Cristescu, Eug. Gorodan și d-na Elena Ștefanopol, membri. Școala catolică (băeți), calea Călărașilor, d. V.Mircea, președinte,iar d. Dragomir Petrescu și d-nele Eliza Niculescu și Anastasia Gherasim, membre. Școala italiană, str. Cazzavilan, d. V. Florinescu, președinte, iar doamnele Alexandrina Ștefănescu, Eufrosina Țigara și Victoria Anastasiu, membre. Institutul Thierin, d. Gherasim Grozescu și d-ra Ana Bunescu, membre. Institutul Pompilian, d-na Maria M. Ionescu, președintă, iar d-na Elena Soiculescu, membră. In provincie Pitești prima comisie; d. I. Teodorescu, directorul școalei No. 1 băeți, președinte, iar preotul N. Boerescu și d-nele Zoe M. Adrian și Iliescu, membre. A doua comisie, d-na Elisa Capitanovici, președinte, iar d-nele Domnica M. Condemiu, Tatiana Bobanca și Fotescu. * Comisiile pentru celelalte orașe, nu s’au format încă. DE Cazul de la abatoriu Cu începere de la 29 Mai, directorul abatorului de medic veterinar Cartianu fiind detașat pentru o Iută în direcția centrală a serviciului sanitar comunal pentru a ține locul d-lui veterinar-șef când va lipsi în cursul lunei, Primăria Capitalei a remis următoarea adresă d-lui Cartianu: Domnule Director, In dorința nestrămutată ce-am avut și avem spre a îndruma chestiunile de higienă municipală, pe o cale rodnică în rezultate practice în ultimele luni cu privire la supravegherea cărnurilor, am avut în d-stră un puternic element de colaborare și util și inteligent. Câteva reforme ce am încercat să facem la abator, aplicând de altfel legi și regulamente cari existau dar nu erau aplicate, au produs mișcări și nemulțumiri din partea acelora cari erau puțin obicinuiți cu ideia că legile trebuesc aplicate, și cami neapărat în acest fel erau izbiți de reacțiunea nouă, reacțiune care, deși general salutară, a fost și este pentru un moment păgubitoare câtorva persoane mai ales întrucât legile aveau tendință să stârpească unele obiceiuri rele înrădăcinate de mult. Controlul semnelor de identitate la vitele cari intrau în abator, tăierea vitelor ziua, controlul conștiincios, cinstit și serios al cărnurilor tăiate, ordinea și disciplina în abator in mijlocul atmosferei triste și de laborator special, care distruge vieți, dar are menirea de a prepare hrană pentru a întreține vieți, laborator în care faptul psihic al laboranților e special, reforma încercată de a se transporta cărnurile în căruțe mai curate, mai proprii și acoperite, desființarea obiceiului de a se ține cărnurile atârnate dinaintea ușilor măcelăriilor; toate aceste reforme nu puteau să nu găsească o rezistență din partea întregei bresle de măcelari. Reacțiunea s’a produs cu putere și intensitatea ei arată că sosise momentul spre a se face atari reformă; cuvinte aspre l’au rostit ma ales la adresa acelora ce voiau a faci lucruri folositoare mulțimei, articolele false și intenționat rău inspirate dn ziarele presei noastre, întrunirile publice cu jurăminte pe steag și moțiuni n’au lipsit, și vinovatul pentru toate aceste neajunsuri cari se făceai câtorva, ai fost găsit d-ta. In aceste împrejurări, cu atât ma serioase cu cât ele oglindesc o intreagă stare nenorocită de lucruri, atunci când în întreaga țară se semnalează mereu cazuri de intoxicații alimentare și când mai ales ultimu caz de la Călărași a arătat până unde merge lipsa de scrupuluri și rapacitatea unui meseriaș măcelar, găsin să ne îndreptăm și noi către d-ta funcționar zelos și corect, și a faci apel la d-v., rugându-vă să convenți pentru reușita cauzelor cari ne-au determinat să lucrăm împreună, să colaborați cu noi la opiniunea ce emitem, spre a lăsa publicul și chia pe cei nemulțumiți ca prin fapte să se convingă cum că toate acuzațiunile ce vi s’au adus au fost și sun numai pretexte, pe când în realitate speranța că li se va aduce un al director mai tolerant, mai maleales în mâinile d-lor puternice și mai ales speranța de a reveni la stările veci cu care se obișnuise, i-au stăpânit și i-au mișcat. Duminică 1 Iunie Nu pentru a aduce vre-o știrbire demnităței dv., pusă în serviciul unei cauze generale și mari, dar tocmai pentru a se demonstra că oricine ar fi în fruntea unei atari instituțiuni va fi rău văzut de persoanele interesate în cauze mici. Veți vine-voi a lua act, d-le director, că pentru o lună de zile sunteți detașat la serviciul central al direcțiunei veterinare comunale, pentru ca împreună cu d. medic veterinar Eremia Popescu și cu d. inginer Ștefănescu dela serv. lucrărilor noi, să lucrați și să ne dați prețiosul dv. concurs, în vederea începerei construcțiunei noului abator, colaborând in același timp cu subsemnatul la unele lucrări cu subiecte de control alimentar și poliție sanitară. In aceste împrejurări ne place să credem și suntem convinși că în mai puțin de o lună se vor convinge chiar d-nii măcelarii că adevărata cauză a nemulțumirilor a fost prea mare și condemnabila toleranță a administrațiilor anterioare, că s’a dat prea puțină importanță chestiunilor sanitare, mai ales de control pentru prevenirea multor boale și că nu dv. sunteți vinovatul, ci obiceiurile cari incontestabil că cu sacrificiu vor trebui schimbate. Inr acest fel, urmându-se respectarea tuturor dispozițiunilor de până acuma, sperăm că atunci când vă veți relua serviciul dv., veți regăsi același abator, dar cu oameni convinși că trebue să schimbe obiceiurile. Primiți, etc. --------------■ mm-------------p. primar, dr. Botescu DE LA ACADEMIE — Bursa Adamachi pentru lucrări practice de academie — Conform regulamentului de administrație al fondului Adamachi, Academia Română publică condițiunile pentru ocuparea unei burse pentru mergerea în străinătate a unui licențiat în sc. matematice de la Universitatea din Iași, care să facă lucrări practice de astronomie de observație (astronomie de poziție și astronomie fizică). 1. Bursa se acordă pe timp de un an, începând de la 1 Octombrie 1908. In primul semestru, bursierul va face lucrări practice la observatorul din Göttingen iar în semestrul al II-lea în observatorul din Nice. 2. Bursa va fi de 300 lei pe lună, plus cheltuelile pentru taxele școlare și acele de drum la ducere și la întoarcere după terminarea studiilor. 3. Numai tinerii lipsiți de mijloace, vor avea dreptul a se prezenta la concurs pentru ocuparea acestor burse. 4. Se vor admite să concureze și tinerii din orice parte a țărilor locuite de români, în afară de hotarele regatului, având licența de la Universitatea din Iași. In orice caz, bursierul va trebui să fie român, fiu de părinți români. 5. Bursierul va trebui să trimită regulat dovezile legale ce i se vor cere de Academie, cum că se conformează pe deplin obligațiunilor ce a contractat pe tot timpul cât durează bursa. In caz contrariu, bursa se va putea retrage de Academie chiar înainte de expirarea termenului pentru care a fost acordată. 6. Bursierul nu va putea, în nici un caz, să aibă și o altă bursă, sub pedeapsă de pierderea bursei Adamachi. 7. Pentru acordarea bursei, se va ține concurs la Universitatea din Iași în ziua de 1 Septembre 1908 și în zilele următoare, înaintea unui juriu care se va constitui la timp. 8. Candidații vor adresa până în seara zilei de 30 Aug. 1908, d-lui decan al facultăței de științe din Iași, cererile lor însoțite de următoarele acte: certificatul de absolvirea liceului, diploma de licență în sc. matematice, liberată de Universitatea din Iași, un certificat constatând că candidatul e român, fiu de părinți români, un certificat de paupertate vizat de administrația financiară respectivă, cu arătarea tuturor dărilor, pe care le plătește concurentul sau părinții lui și un certificat de bună purtare, liberat de decanul facultăței de științe din Iași. 9. Concursul se va face asupra materiilor cuprinse în programul de licență în sc. matematice și asupra limbilor franceză și germană. El va consta din două probe scrise și din o probă arată. 10. Candidații, membrii ai familiei Adamachi, vor fi preferați la note egale Ei vor fi dispensați de certificatul de paupertate. Mișcarea de la Finance Pe ziua de 1 Iunie a c., s’a făcut următoarea mișcare la ministerul de finance: D-l N. M Gaiș, actual impiegat auxiliar cl. 11 la administrația financiară de Prahova, și impiegatul cl. 1 G. Sandulescu, dela ’Casa de depuneri și consemnațiuni, au fost destituiți din funcțiunile lor, pentru incorectitudini. D-l Marin Popescu, actual impiegat cl. 11 la creditul Agricol, a fost înaintat la cl. 1. D-l G. Antonescu, șef de secție la secțiunea creditului Agricol din Covurlui, a fost înaintat la cl. 1. D-l N. Teodorescu, șef de secție cl 11 la secțiunea Creditului Agricol din Fâlciu, a fost înaintat cl. 1. Următorii impiegați auxiliari cl. 1 din serviciul exterior al finanțelor, au fost înaintați la impiegat definitiv cl. 11: D-nii G. Andreescu, Al. Ungureanu Gr. C. Mândru, T. I. Tașcu, C. Mihăilescu, P. Negreanu, C. Teodorescu, V. Buznea, C. Dumitrescu, G. Georgescu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, G . Iacob, A. P. Cortez, A. Petrescu , St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari cl. 1 au fost înaintați la cl. 1: D-nii L. Săndulescu, Const. Stăncescu I. P. Ștefănescu, M. Tudor, Al. Teodorescu, N. N. Petrescu, Gh. A. Popa M. Z. Valmaz, M. Anastase, Fl. Nenovici, Gh. Petcu, Gh. St. Popescu, I. Gh Dimitriu, C. Gh. Iliescu, Gh Bordușanu și D. Colceag. ----- - Aniversarea morței Ciprian Porumbescu Craiova, 30 Mai.—Societatea muzicală «Hora» a dat un festival—pe care l’am anunțat la timp — în grădina băilor comerciale, pentru comemorarea a 25 de ani de la moartei lui Ciprian Porumbescu. D. profeso Bărbulescu a vorbit despre viața acestuia, iar d. Gogu Econom a cântat bucăți din repertoriul său. Pentru ridicarea unui monumen lui Ciprian Porumbescu soc. «Hora a contribuit cu 100 lei. ♦ Duminică dim., toți membrii societăței vor pleca în excursiune la Tg.-Jiu, unde vor da un concert în sala teatrului. In stațiile Filiași, Cărbunești, Bibești, etc., societatea va executa diferite bucăți, în timpul oprirei trenu lui lui. Prin gări vor eși în întâmpinare reprezentanții autorităților. * După cum se știe moartea lui Ciprian Porumbescu s’a mai comemorat și ’n alte orașe din țară. Așa, despre sărbătorirea memoriei lui la T.Măgurele, când s’a reprezentat pentru prima oară opereta «Crai nou» de către membrii cercului Al. Depărățeanu de acolo, am vorbit pe larg și la timp. Fraudele dela vama Poștei Comerciantul Moisescu fraudează Statul cu aproape 100.000 lei. — Amănunte complecte. De către d. judecător de instrucție C. Popovici, dela cabinetul 4, s-a descoperit o întreagă și complicată țesătură de fraude, urzită de mare parte din funcționarii de la vama poștei, din îndemnul comerciantului Moisescu, patronul marelui magazin de galanterie «Luvru», din Capitală. Lucrurile se petreceau astfel: D. Moisescu, prin procuratorul său special, Gherschen, făcea declarațiuni cu totul false în ce privește mărfurile ce îi soseau din străinătate și cari urmau să fie vămuite. Taxatorii, ca Domide, Simionescu, Rizu și Trizonimo, in schimbul unor beneficii destul de însemnate, în raport cu suma fraudată, primeau de bună declarațiunea și în consecință taxau mătasa pură drept stofă de lână, dantelăria fină drept «crăcane de fier» și așa mai departe, ca să nu enunțăm decât cazurile mai frecvente, pe cari le găsim trecute în actul de expertiză, dresat cu o deosebită minuțiozitate de d-nii Ulpiu Hodaș și Rosen, în urma însarcinării ce li s’a dat de judele instructor. Suma cu care d. Moisescu a păgubit Statul cu acest sistem, se urcă la 40.000 lei numai în ultimele patru luni, cât a putut constata până acuma de judecător Popovici, suma fraudată în cursul celorlalte 8 luni fie anului fiind cel puțin tot atâta, rezultă că numai într-un an magazinul «Luvru» a beneficiat de un câștig nepermis de 80.000 lei în dauna vămei. Cercetările se mărginesc numai la un an, deoarece contrabandele vamale se prescriu după acest termen.* Toate acestea s’au descoperit cu mare ușurință, confruntându-se declarațiunile de vămuire cu facturile respective ale fabricanților, fie acele facturi în original, fia copii trecute în registre. Mai ales registrele au fost de data aceasta de mare folos, deoarece d. Moisescu a distrus o mare parte din facturi, crezând că va distruge astfel și proba vinovăției. Registrele în chestiune au fost ridicate de d. judecător Popovici și se află depuse la cabinetul d-sale. S’a putut astfel afla, că mărfurile, care în factură erau trecute ca mătasă pură, în declarațiunea vamală erau trecute ca stofe de lână, tot așa cu «crăcanele de fier» și cu toate celelalte. Acolo unde judecătorul nu a dat de urmă actelor sincere, unde să vadă adevărata denumire a mărfurilor, cum sunt facturile, dânsul s’a adresat la comisionarii reprezentanți ai fabricanților de la care se furnizează d. Moisescu, și-a găsit actele necesare. Tot astfel și la documentele poștei internaționale. La interogatoriile ce i s’au luat în cursul unei întregi săptămâni, d. Moisescu s’a apărat negând tot ceea ce s’a descoperit în sarcina-i. Dovezile sunt însă netăgăduite și constau în facturi, în propriile registre ale lui Moisescu, în actele comisionarilor și în cele ale poștei noastre și ale poștei internaționale. Pe baza acestora, parchetul de Ilfov a deschis acțiune publică contra lui Moisescu, ca agent provocator al fraudelor săvârșite de funcționarii vamali sus numiți. Articolele de lege în virtutea cărora s’a dat rechizitoriul parchetului în acest sens, sunt art. 48 din legea vămilor și 47 din codul penal. CASA RURALA D. Anton Carp, ministru de domenii a luat ultimele dispoziții în vederea emisiunei acțiunilor Casei rurale. Emisiunea acestor acțiuni vor avea loc la 15 iunie a. c. subscripțiunile se va primi în capitală, la Casa de depuneri și consemnațiuni și la Banca Națională, iar în provincie, la administrațiile financiare și la sucursalele Băncii Naționale. Emisiunea va cuprinde 10,000 de acțiuni de câte 500 lei având în total o valoare de 5 milioane lei. Subscriitorii vor trebui să depue o garanție de 10 la sută. Primul vărsământ se va reține asupra garanției. Plusul de garanție va fi restituit. Al doilea vărsământ va avea loc în Septembrie viitor și al treilea în Octombrie. Condițiunile amănunțite asupra emisiunei vor apărea în «Monitorul Oficial». ------------------■ ■ ■----------------- Examenul administratorilor de plăși In vederea examenului de aptitudine și capacitate pentru funcțiunea de administratori de plăși s-a dispus următoarele: Examenul se va ține în localul Consliului Activ Permanent bulevardul Carol, piața Rosetti. In zilele de 3 și 4 Iunie se vor verifica cererile și actele însoțitoare. In ziua de 5 Iunie la ora 9 dimineața se va afișa în localul Consiliului tabloul general al celor admiși la examen, înpărțiți în serii de câte 20 candidați. In zilele de 5, 6, 7, 9 și 10 Iunie de la orele 9-12 a. m. și de la orele 3-6 p. m. vor avea loc probele scrise pe serii. In zilele de 11, 12 și 13 Iunie se vor examina și nota probele scrise, iar în ziua de 14 Iunie ora 9 dimineața se va afișa în localul Consiliului lista candidaților admiși pentru proba orală împărțiți în serii de câte 5 candidați. In zilele de 16, 17, 18, 19, 20, 21 și 23 Iunie dela orele 9-12 p. m. și dela 36 p. m. va avea loc proba orală pe serii. In zilele de 24 și 25 se va face clasificarea candidaților reușiți la examen conform art. 20 din regulament. INFORMATIUNI ----------------- r ■ M. S. Regele a aprobat regulamentul pentru modificarea unor dispozițiuni din regulamentul de aplicare a legei drumurilor. Cele 10 circumscripții de poduri și șosele sunt desființate. Verificarea recepțiunilor și aprobarea proectelor cari se făceau de acele circumscripții se vor face pe viitor de direcțiunea podurilor și șaselor. Cu începere de la 1 Aprilie se înfințează un serviciu de inspecție care va depinde direct de ministerul lucrărilor publice. ■ Duminică va avea loc la Opler serbarea de 35 ani de la înfințarea societăților Constructorilor Români. Cu această ocaziune se vor împărți și premii elevilor școalei de constructori atașată pe lângă această societate. La această serbare a fost invitat și d. Primar al Capitalei. ■ Dela 11 la 20 Mai s’au încasat de către serviciul administraței pescăriilor statului suma de lei 32.000 lei. Totalul sumei încasate de la 1 Aprilie până la 20 Mai este de 335.000 lei. ■ Cominiunea hipică din ministerul de Domeni se va întruni în cursul săptămânei viitoare pentru a rezolva mai multe cestiuni. Dl. Th. Nicolescu a fost numit secretar contabil la corporația artelor grafice din Capitală. ■ Dl. Nicolae M. Parna secretar controlor al corporației meseriilor unite din Drăgășani. ■ Societatea engleză pentru exportul de carne actualmente face experiențe pentru aclimatizarea vitelor de carne de rasă engleză. ■ Începând de la 1 iunie se reiau expoloatarea bălților. ■ Economul G. Fieru, parohul bisericei Kretzulescu din Capitală a prezentat Academiei Române spre publicare o lucrare în manuscris cuprinzând 20 rânduri în versuri prenumărând pe sfinții și martirii de origină românească. Se știe că preotul Fieru a mai tipărit, sub auspiciile Academiei, acum câțiva ani o lucrare intitulată «Golgota.» ■ Din cei 200 revizori de vite, asistenți actualmente în comunele rurale, vor fi suprimați mai bine de o jumătate. Această măsură e luată pentru a se veni în ajutorul celorlalți cari au un salariu de 60 lei lunar și sunt deci înclinați spre acte incorecte din pricina salariului insuficient. Pe viitor vor primi însă 40 lei lunar și li se va încredința un număr de comune aproape egal pentru fiecare revizor. Reducerile acestea se vor face pe ziua de 1 Iunie a. c. ■ Ministerul instrucțiunei publice a trimis o circulară revizorilor școlari prin care le face cunoscut să aducă la cunoștința învățătorilor cari urmează să vie în București spre a urma cursurile de lucru manual de la azilul «Elena Doamna», că ministera le-a acordat drumul gratuit pe căile ferate. ■ D. Gh. lonescu, inspector vamal, a plecat în inspecțiunea vămei Predeal. ■ D. prof. dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, însoțit de d. prof. Motaș, șeful serviciului veterinar, au plecat în inspecțiunea județului Tulcea. ■ Academia Română va ține o ședință publică Vineri 6 Iunie a. c., la orele 2 d. a. ■ Academia Română va scoate, peste câteva zile, de sub tipar, o a doua monografie, aceasta tratând despre moșia Olteni din județul Teleorman. Sub tipar, se mai află o nouă monografie asupra moșiei Fundul Chiselet din județul Ilfov. Toate aceste monorgrafii sunt lucrate de d. St. Dumitrescu-Vergu, inginerul Academiei. Se știe că Academia se ocupă actualmente cu cercetarea mai amănunțită și sub toate raporturile a moșiilor sale. ■ La școala comercială din Capitală au fost declarate vacante 12 ore la catedra de limba română. ■ Ministerul de interne a primit demisiunea d-lui căpitan Paul Ventura, comandantul companiei de jandarmi rurali din jud. Tutova. ■ Un consiliu de miniștri s’a ținut ori după amiazi la ministerul de interne sub preșidenția d-lui Dimitrie Sturdza. ■ D. N. T. Ionescu, șeful biuroului statistic din direcția sanitară, a înaintat d-lui prof. dr. Cantacuzino un raport amănunțit asupra pelagrei în România în anul 1906. Din acest raport se constată că, în acel an, au fost în toată țara 66.282 pelagroși, dintre care 20.389 de sex masculin și 34 891 femei. Din acești 20.758 bărbați și 34.893 femei au fost în comunele rurale, iar 631 bărbați și 995 femei la orașe. Raportând numărul bolnavilor la cifra populațiunei vedem că au suferit de pelagră, în comunele rurale 10,2 din o treime de locuitori rurali, iar în orașe numai 4,40 la sută. • Cu ultimul număr apărut, buletinul direcțiunei sanitare și-a îmbunătățit cuprinsul cu mult. Astfel, buletinul va cuprinde, de acum înainte, articole pentru educația profesională a personalului sanitar inferior cum și articole științifice pentru corpul medical. Prin desființarea buletinului veterinar, toate lucrările acestui serviciu se vor publica în buletinul oficial. Personalului inferior i se trimite de acum buletinul gratuit. ■ D. N. Ghermănescu, profesor de muzică vocală la liceul Matei Basarab, din Capitală, va fi propus pentru a fi decorat cu medalia «Bene- Merente,» pentru meritele sale artistice. ■ In urma interveniiei d-lui Al. Florescu secretarul ligei, direcțiunea generală a C. F. R. a acordat membrilor Congresului Ligei o reducere de 50 la sută asupra călătoriei la Galați. Cărțile de identitate pentru această reducere sunt deja expediate. ■ In Joia Moșilor, după cum am mai spus, M. S. Regele a vizitat și pavilionul secției copiilor moralmente abandonați. Cu acest prilej, M. S. Regele a donat 1.000 lei societăței de patronagiu și a cumpărat mai multe jucării pentru micii orfani. D. ministru Brătianu a propus ca jucăriile cumpărate să fie împărțite micilor bolnavi de la spitalul de copii deoarece copiilor abandonați le procură societatea toate distracțiile de care au nevoe. M. S. Reg rle a primit cu plăcere propunerea d-lui ministru de interne, iar persoanele cari se aflau în acel moment de față au fost adânc impresionate de această deosebită grijă a d-lui ministru Brătianu, pentru sărmanii copilași ce zac la spitalul de copii și pentru cari a cumpărat d-sa personal jucării în valoare de câteva sute de lei. ■ D. Sandu Kohler încetând de a mai fi corespondentul nostru la Galați, anunțăm ca a fost însărcinat cu corespondența ziarului nostru pentru acel oraș, dela 28 Mai, d-l Gorgos. ■ D. G. Bogdan-Duică, neputându-se duce la Câmpu-Lung, și-a dat demisiunea din comisiunea examinatoare a absolvenților școalei normale din localitate. In locul d-sale a fost numit d. Ianculescu, profesor universitar. ■ Un cunoscut pungaș, dându-se secretar al consiliului permanent de instrucțiune, a înșelat pe mai mulți încrezători cari aveau procese, luându-le diferite sume de bani sub motivul că îi va susține în fața consiliului. Excrocheria a fost descoperită de către serviciul siguranței. Epitropia bisericii Sf. Treime din Craiova, paraclisul familiei Barbu Stirbey, pe lângă cei 200 lei pe cari îi dă in fiecare an copiilor săraci și sârguitori, a cheltuit 1500 lei pentru școala din com. Calopăr, jud. Dolj. ■ Cu privire la focul de la datoria publică din Ministerul de finanțe mai dăm următoarele amănunte: Cupoanele perforate cari au ars se aflau la direcția de terei ani și acum se împachetau spre a fi trimise la Curtea de conturi, căci ocupă prea mult loc la Minister. Conform legei, aceste cupoane se ard după cinci ani de către Curtea de conturi. După cum am mai spus, în urma anchetei făcută de Parchet,este exclusă orice posibilitate de a se cauza vreun prejudiciu Statului prin arderea cupoanelor. Parchetul a clasat afacerea nefiind nici o rea intenție la mijloc. Ministerul de finanțe însă a dat afară pe ușierii Ion Piu și Ion Grigore, din neglijența cărora s’a declarat incendiul. ■ In portul Brăila se vor spori liniile de garaj în scop de a se accelera pe viitor descărcarea vagoanelor cu cereale. Lucrările vor costa 42.000 lei. ■ In curând se vor începe lucrări pentru refacerea aripei și montarea platformei din portul Calafat pentru înlesnirea accesului și circulației în acel port. Lucrările vor costa 12.000 lei. ■ M. S. Regele, urmând să plece Marți la Sinaia, a renunțat de a mai inspecta pulberăria, arsenalul și pirotehnia armatei. ■ D. căpitan Șuțu, șeful de cabinet al ministrului de război, însărcinat cu comunicarea știrilor de la departamentul războiului la ziare, desminte știrea după care d-sa ar fi numit atașat militar la Paris. De altfel, acest post nu e încă vacant. ■ D. general Averescu, ministru de război, va lucra mâine cu M. S. Regele. ■ Regulamentul pentru admiterea în gimnaziul militar din Craiova ar fi modificat. Noile modificări vor fi cunoscute înainte de 15 Iunie. ■ D. Dobrovici, inspector general administrativ, in urma inspecției făcute la primăria Slatina, a propus ca să se ridice sechestrul aplicat pe Casa de depuneri asupra veniturilor comunale. ■ La 26 Mai, seara, în satul Meleșcani, jud. Tecuci, și în cătunele Delești și Bostănești (com. Vultureni) a căzut grindină de mărimea oului de porumbel, care a distrus toată recolta și viile. ■n ziua de 27 c. a căzut grindină în comuna Tufești, jud. Tutova, care a distrus semănăturile și viile a 50 locuitori. ■ Comitetul spitalului «Elisabeta Doamna», caritatea gălățeană din Galați, a fost autorizat să primească legatul de 5000 lei de la d. Alfons Dall’Orso, suma pe care a remis-o în calitate de executor testamentar al defunctei Emicheta Rascovich. ■ Monitorul Oficial de eli a publicat tabloul de noii pensionari ai Statului, cum și noua lege a casei de economie și credit a corpului didactic. H D. P. A. Petrovici, profesor la liceul din Galați, a fost delegat de ministerul instrucțiunei a asista la examenele școalei de adulți din localitate, secția comercială. Administrația băncei populare din comuna Săulești județul Bacău, voind a-și construi un local propriu a cerut ministerului instrucțiunei a-i ceda o parte din terenul școalei din acea comună. O Azi este ultima zi pentru înscrierile la cursurile de arpentariu, care se vor ține la școalele normale în cursul lunei iulie. ■ Primăria de R.Sărat a cerut aprobarea pentru a contracta un împrumut de 50.000 lei pentru construirea unei cazărmi necesară noului batalion înființat pe lângă reg. 9 infanterie. ■ Primăria urbei Tecuciu a înaintat deciziunea consiliului comunal relativă la construirea a 2 pavilioane, 2 hale, 2 bazine, 2 fântâni, canaluri de scurgere la hale etc. pe locul ce primăria posedă în piața «Observatorul». ■ Prefectura de Prahova a înaintat încheierea consiliului com. Măneci-Ungureni relativ la contractarea unui împrumut de 11.590 lei pentru construirea unui local de școală. ■ In promulgarea legei pentru învoeli agricole, ministerul de interne a tipărit și împărțit, de ajuns la toate comunele din țară un mare stoc de formulare pentru contracte de învoeli agricole și de registre, pentru transcrierea contractelor. In timpul din urmă însă sosind mai multe cereri atât la minister cât și la consiliul superior al agriculturei, ca să se trimită noi imprimate de contracte și registre deoarece primăriile comunale rurale le isprăvise pe cele trimise după promulgarea legei, ministerul de interne a trebuit ca acum să imprime iarăși o cantitate mare de exemplare din contractele și registrele necesare pe care