Viitorul, ianuarie 1909 (Anul 3, nr. 411-420)

1909-01-01 / nr. 411

2 ținuse menajul Courtin, ca «prietenul Casei». Theresa, soția sa, nu mai se gândește la Courtin, simțurile ei o pre­­dispun la o mică dragoste pentru un tânăr Robert d’Auberval. In vi­ața sa publică acelaș Baron Cou­tin, are drept lozincă: «să nu spu nici­odată răul» (faire le mal, sur­­tout ça) și directoarelor ce erau în­sărcinate cu căutarea micilor aju­toare pentru inst. ce dânsul patrona le recomanda să întrebuințeze ori­ce mij­loc fie chiar și șantajul—pentru a es­­torca bani, de la cei cărora se a­­dresa. In ce privește conturile aces­tei instituții, erau într’o vecinică ne­regulă, pentru a ajunge la lipsa de 300000 lei, bani pe cari Courtin îi jucase la bursă, sfătuit de Biron, și pe cari și-i procurase din casa instituției. Lumea începe să se agite. Courtin este amenințat de o anchetă. Rușinea și necinstea sunt gata să cadă pe capul corectului academi­cian. Nici o scăpare, nici o rază de speranță. Una singură, dragostea lui Biron pentru soția sa, și noi avem una din cele mai nesuferite scene ce ne-a fost dat să vedem. Courtin spune Theresei, că îi trebue 300000 lei, că nu’i poate găsi de­cât la Biron și că dânsa e singură care’i poate ob­ține. Aceasta refuză un moment, pen­­tru a auzi din gura soțului ei cu­vintele următoare : «Aș fi putut să tu alung din casă, dar ți-am tolerat tot. Ai primit de la Biron pentru fleacuri, și acum nu vrei să mă scapi de închisoare. Nu ești de­cât o «Și aci se repede a lovi, dar se po­prește, lacrămile îi umplu ochii.» Theresa, care nu cedase prin ame­nințare, cedează prin compătimire. Plânge și exclamă: «Suntem doi nenorociți, mă voi duce, el ne va scăpa prin bunătate». Actul al III se petrece la Biron. Soția lui Courtin vine și se vinde pentru a-și scăpa soțul, iar în urmă vor pleca câte-și patri: Biron, banii, Theresa, victima, Robert, inima, și Courtin, murdăria. Iată personalul excursiunei pe yad­ul lui Biron, unde Courtin în liniște va putea să-și facă raportul la Academie asupra pre­miilor de virtute. Iată în ce noroi se tăvălesc aceste trei acte, scrise fără nici un spirit și în loc să’și aibă efectul dorit de autor, acela al satirei, te face să’l plângi că se află într’o stare de su­flet atât de căzută. Reprezentația aceasta n’a avut de­cât un singur­­ merit : acela de a da ocazia lui Huguenet să debuteze la Comedia Franceză, într’una din ele mai frumoase creații ce va fi făcut vre­un artist vre odată n rolul acela odios al baronului Courtin, acest artist superior a pus atâta artă, în­cât ne-a făcut să tre­cem cu vederea multe din ignomi­niile acestui personaj. Cu eleganță naturală, cu o prestanță de admirat și cu o varietate extraordinară, nuanțat acest rol într-un mod cu to­nul superior. A fost un demn parte­ner al D-nei Bastet, una din cele mai mari tragediana ale timpului iterpretarea Theresei, cum nu se poate închipui. Se pare că acesta și cu rolul D-nei de Valleroy din Mar­­iuizul de Priola, sunt cele mai de frunte creații, din lunga carieră a a­­cestei talentate artiste. D. de­ Féraudy a exagerat puțin personajul lui Biron, și l’a redat crea nesuferit. Restul interpretărei dată de d. de Féraudy-junior, au ost neîntrecuți și au contribuit mult ca piesa să se mențină pe afi­ș. Iată, în fine o piesă care nu face față repertoriului teatrului francez Michail C. Bunescu votat statutele societății „Traian“, al cărei scop este ridicarea și înfrăți­rea marilor și micilor cultivatori de pământ, desvoltarea sistemelor de cultură prin introducere de m­așini, semințe și ori­ce fel de îmbunătățiri ; înființarea de birouri de agentură și comision pentru vânzarea și cumpă­­­rarea în comun a produselor și u­­neltelor agricole; asigurări de vite și cereale; acordări de credite; expo­­zițiuni regionale; și scoaterea unei reviste cu conținut referitor numai la agricultură și accesoriile ei. După cât se vede, scopul acestei societăți este cât se poate de bun și frumos, și, dacă fondatorii și societa­rii vor fi pătrunși de marile foloase pe care le dă solidaritatea, de­sigur că joc. „Traian“ va progresa și cu ea agricultura. Este de asemenea­­ cât se poate de bună și frumoasă împărțirea societarilor în categorii în ceia ce pri­vește cotizațiunile, ele începând de la 2 lei anual pentru micii­ cultivatori de pământ și mergând pană la 200 lei anual pentru marii cultivatori. Se­diul societăței va fi în orașul nostru, și ea va începe să funcționeze chiar în iarna aceasta. — Societatea „Diana a vânătorilor teleormăneni a organizat pentru azi în pădurea „Pojorâtele“ o vânătoare, la care au participat vre-o 20 de membri. S’au impușcat un lup, o vulpe și 30 de epuri. Ce se petrece în țară C.­Inimi**.— Bal. — Dela Cercul _________ Comercial. Concert Aseară a avut loc în sala Clubului militar balul cu tombolă dat pentru r­ol___ pentru săraci. Acest frumos bal, care s’a dat sub patronajul d-nei și d-lui dr. P. Vi­șoianu, medicul orașului, a avut un succes desăvârșit atât material cât și moral. Asistența era destul de nume­roasă și frumosul costum național era la­ preț. Printre cei de față a fost și Căpitanul Schönström, din armata Suedeză, care este atașat la batalio­nul II vânători. D-sa este oaspete d-lui maior C. Bolintineanu. Petrecerea a ținut până la ora 4 di­mineața în cea mai perfectă armonie și veselie. Produsul balului a fost foarte mulțumitor. — Duminică la orele 10 a. m. a vut loc în biserica Domnească un te-deum cu ocaziunea aniversării de un an a Cercului comercial local După terminarea serviciului religios preotul paroh I. Bărbulescu a ținut o cuvântare ocazională, apoi membrii cercului s’au întrunit în localul res­pectiv, de unde s’au dus la atelierul fotografului Speck unde s’au fotogra­fiat în grup. După amiază s’a ținut adunare ge­nerală discutându-se diferite chestii la ordinea zilei.­­ Ca noutate artistică a fost pen­tru orașul nostru admirabilul concert dat în sala Cercului militar de socie­tatea corală „Negru Vodă“ din loca­litate. Sala era plină de publicul nerăbdă­tor de a auzi producțiunile acestei tinere asociații de diletanți înființată abia în anul acesta. Succesul, a între­cut toate așteptările, și aceasta se da­torește atât dragostei cu care mem­­brii cântăreți au urmat repetițiile cât și stăruinței neobosite depusă de d. Badea Alboteanu, dirijorul corului și absolvent al Conservatorului din Bu­curești, înainte de începerea concertului d­e R. Melcescu, vice-președinte de onoare, a ținut o cuvântare arătând mersul și scopul acestei societății. Programul destul de bogat a fost executat într-un chip strălucit cuce­rind aplauzele repetate ale numeroa­sei asistențe. Cu deosebire apreciate au fost solurile executate de d-nele Căpitan Pătrășescu, Marioara­­ C. Mel­cescu și d-șoara Elena Făgăraș pre­cum și duetul cântat de d-na și d-l T. Vasilescu. In general toți cântăreții și-au dat silința și au reușit a face ca numerosul public să plece cu frumoasă amintire și cu dorința de auzi cât mai des producțiunile aces­tui cor. R.-de-Vede.­_ Societate. _ nătoare. -Vâ­Mai mulți proprietari și arendași din jud. Teleorman s’au întrunit as­­tă­zi în sala cercului „Lumina“ și au "Rii vin Oameni morți de frig. ■PUZAU. _ CopU arsi_ crima u­nui vânător.— Furt cu spargere Pe teritoriul comunei Trestia, în ziua de 26 cor. niște locuitori au gă­sit cadavrul lui Grigore Valache, care a murit de ger , iar la marginea sa­tului Boldești s-a găsit cadavrul lui Petre Radu din Armășești, mort în identice împrejurări. — Copila Anica Șandru din Joseni vărsând peste ea un vas cu apă fiartă, sucombat după 2 ore. — Neculai Popa din Pătărlagele, pe când se găsea la vânătoare, a împuș­cat din imprudență în abdomen pe săteanul Ion Cristea. Victima­ în stare disperată se găsește internată la spi­talul din sus citata comună.­­ Răi­făcători, nopțile trecute, au spart locuințele sătenilor Drăgan Lică și N. Șeicărescu din Pogoanele, de unde au furat haine, diferite obiecte din casă și suma de 160J lei. Jandar­mii postului Pogoanele sunt pe urmele hoților. Tecuci. — Crimă Individul Costache Nazare din corn. Bascea, pentru a se răsbuna asupra consăteanului său Neculai Condrache, cu care era în dușmănie, ori noapte i-a pândit trecerea spre casă și luân­­du-se după el, în dreptul casei lui lacomi Gh. i-a dat o lovitură cu un ciomag lasjcap, doborându-l la pământ. Moartea nenorocitului Condrache a fost fulgerătoare. Cadavrul s-a pus sub pază până la sosirea în localitate a d-lui procuror și a d-lui medic pri­mar, cari vor procede la facerea an­chetei și a autopsiei cadavrului. Adunarea generala a Bancei Naționale In ziua de 15 Februarie 1909, se va ține adunarea generală a acțio­narilor Bancei Naționale a României. Adunarea generală se va ține în localul Băncii, strada Lipscani, la orele 2 după amiazi. Vor avea dreptul să ia parte la a­­dunarea generală toți detentorii de acțiuni la purtător și titularii de cer­tificate nominative, cari vor fi depus sau înscris acțiunile lor până la 26 ianuarie 1909 inclusiv, la admini­­strațiunea centrală a Băncii sau la sucursalele și agențiile ei. Persoanele cari au acțiunTe lor în depozit liber la Cassa de depuneri și consemnațiuni, vor putea depune în loc de acțiuni recipisele acelei casse Orice depunere sau inscripțiune tardivă nu dă dreptul de a parti­cipa la adunarea generală. Patru acțiuni dau dreptul la un vot. Nimeni nu va putea avea mai mult de 10 voturi pentru sine și alte­ 10 ca mandator, oricare ar fi numărul acțiunilor ce ar avea depuse sau pe care le-ar reprezenta. Acționarii cari vor fi depus sau înscris acțiunile lor în termenele pre­scrise, vor putea da procură în re­gulă spre a fi reprezentați prin alți acționari, având dreptul de vot.^­­ Prin excepțiune, Statul, societățile și corporațiunile, pot fi reprezentate printr-un delegat; minorii și inter­­zișii, prin tutorii și curatorii lor, iar femeile prin orice reprezentant acțio­nar sau neacționar. Procurațiunile, precum și toate ce­lelalte acte care dau dreptul de a a­­sista la adunarea generală, afară de acțiuni despre cari s’a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedeapsă de nu­litate, atât în București cât și în sucursale și agenții, până la 12 Fe­­vruarie 1909, orele 4 d. a. Ordinea de zi a adunărei va următoarea : Aprobarea bilanțului încheiat la 31 Decemvrie 1908. Descărcarea consiliului de admini­stațiune de gestiunea sa. Distribuirea beneficiilor realizate conform bilanțului. Alegerea unui director, în locul d-lui Th. Ștefănescu, și a unui cen­zor, în locul d-lui C. Nacu, ale că­ror mandate expiră la 31 Decemvrie 1909. Vaslui.— Tmnuri. Lucrătorii Gh. Spiridon și Teodor Gh. Iacob din gara Vaslui, socotind că cu micul salariu ce-l au nu pot duce un trai mai larg, căutarâ un alt mijloc mai lesnicios. Astfel începură rei și să sustragă diferite obiecte. Spre nenorocul lor fură prinși. La percheziția ce li s’a făcut s’a gă­sit un întreg magazin cu tot felul de obiecte. Bârlad. Jandarm ucis. — In­­_______trunire.— Teatrala. Din comuna Corodești se anunță că jandarmul Ioan Măgdaliniș a fost asa­sinat în noaptea de 27 cor. prin mai multe lovituri de cuțit și de lovituri de ciomege. Parchetul a dispus de a se face­­ autopsia cadavrului însărci­nând în același timp pe d. Adminis­trator de plasă respectiv cu ancheta­rea cazului. Se crede că mobilul cri­mei ar fi răzbunarea din partea săte­nilor, cărora jandarmul le-ar fi făcut multe neajunsuri. Patru săteni bănuiți au fost arestați. L­a La 28 cor. în sala casei obștiei din localitate a avut loc o întrunire a tuturor funcționarilor publici din Bârlad. Scopul acestei întruniri a fost punerea bazei unei societăți literare și de ajutor reciproc. S’a ales un co­raiter asasini d­e a se da în seara zilei de 3 Ianua­rie un bal, al cărui beneficiu va servi ca prim fond la înființarea societății. — Trupa română de drame și co­medii de sub conducerea d-lui C. S. Vernescu-Vâlcea și-a anunțat sosirea în orașul nostru cu un repertoriu se­lect. Prima reprezentație va avea loc la 6 Ianuarie. Pitești. __înjunghiere. — Furt. Frații Barbu Burcea zis și­ Baraulea și Constantin Burcea, s’au dus eri la cârciuma d-lui Ștefan Paglini pentru ca să petreacă. După câtva timp, fiind turmentați de băutură s’au luat la ceartă. Fratele cel mai mare Baraulea, care și-a petrecut viața mai mult prin pușcărie, străpunge pe cel mic cu o lovitură puternică drept în inimă. C­lin Burcea abia a mai putut apela la­­ ajutorul fiului său și căzu jos fără viață. Baraulea voi să dubleze lovitura asupra fratelui său, dar fiul acestuia parând lovitura fu lovit în mână. Rănit și acesta căzu jos stri­gând ajutor. Intervenind însă sergen­tul din post și câți­va oameni, crimi­nalul fu arestat și pus în lanțuri. Par­chetul anchetează faptul. — Individul Badea Stan, din Albota, introducându-se eri în mod clandes­tin în băcănia d-lui T. Teodorescu, a reușit să sustragă geanta unei doamne, în care se afla un ceas de aur și bani. Hoțul dispărând a ținut ascunsă geanta la un cunoscut al său D. Pavelescu. Poliția făcând cercetări a descoperit atât pe hoț cât și geanta. S-a pierdut un cățel prepelicar în etate de 8 luni având pe cap și corp pete albe și galbene, gâtul și pi­cioarele pestrițe. Răspunde la numele de Puiu. Poartă o sgardă de curea lată de două degete. O foarte lună recompensă se va da aceluia care-l va găsi și-l va aduce în str. Esculap No. 10. A adevărată expoziție de fructe, ca în toiul lunii August, se află azi la Comptuar Național, struguri tă­­mâioși și alte varietăți, zece feluri de pere beure (untoa?e), mere beure, toate felurile. Vinuri tămâioasă, Cotnari, Bordo, Champagne toate mărcile străine de 475 în sus. 36, Calea Victoriei ordonanța definitivă prin care îl tri­mite în judecata tribunalului corec­­țional. D. Ionescu Dolj, nu s’a inti­midat de decizia Curți de apel, pre­cum re­pede— și bine a făcut că in Capitală înflorește o întreagă clasă de samsari escroci cari își aleg vic­time numii printre provinciali și mai ales printre țăranii cari, neștiutori de formalitățile complexe impuse de legi, cad cu ușurință în ghiar­e a­­celor oameni fără scrupule. De aceia un esces de severitate nu este deplasat. Ceia ce este mai nostim in această afacere a lui Alexandrescu1 e că un pungaș, anume Titi Postașu, în ziua în care s’a eliberat din Văcărești a furat paltonul prevenitului. După cum se vede la un hoț, un hoț și jumătate, Crime și delicte D. Ionescu Dolj a dat ordonanța definitivă prin care o trimite înaintea Curții ca jurați de Ilfov pe locuitorul Zaharia Păun, din comuna Chiajna, care venind acasă beat și-a ucis­­ so­ia lobind-o cu pumnii și cu călcâele în cap.­­ Asemenea a fost dat judecăței tribunalului individul Gh. Alexan­drescu Iacob, arestat pentru că se prezintase la­­ o pânzărie din piața sf' Anton ca trimes din partea d-nei C. Stoicescu. După ce luă pa­redit o mare can­titate de marfă, a se făcu nevăzut și apoi o vându pe preț de nimic. — Șandor zis Alexandru Haidu, om în vârstă, ținea în strada Icoanei 40 paturi pe cari le da cu chirie la un guvern tineri, mai mici de douăzeci de ani. De multe ori Șandor nu lua bani de la acei cari îi găzduia, mai ales de la acei cari umblau fără că­pătâi, în schimb însă îi punea la practice sexuale scârboase. El a fost trimis înaintea tribuna­lului corecțional pentru ațâțare la acte de perversiune sexuală. De la Consiliul general de Ilfov Consiliul general al județului Il­fov, convocat în sesiune extraordi­nară pe ziua de 1 Februarie 1909, se va ocupa cu următoarele chesti­uni : Se va pronunța asupra proiectului de regulament, elaborat de comisiu­­nea desemnată de consiliul general, referitor la concursuri agricole în a­cel județ. Pentru înființarea de pepiniere și p­atrua dund’șiftnță de creațiere ass­­chise cu avizul delegației județene . A lua cunoștință de lucrările e­­fectuate în urma avizului delegație­­județene, precum și asupra modifi­cării nomenclaturi județului; A aviza asupra diferitelor cereri de achitări de plăți, asupra mijloa­celor de a le acoperi și creditele ce mai sunt necesare prin bugetele ju­dețului față de nevoile simțite; A aviza asupra cestiunii de a se construi nouă localuri de școale ru­rale în județ. TREMEA Marți 30 Decembrie In țară. Ninsoarea a încetat încă de ieri în Moldova și în Dobrogea, în Muntenia a mai nins puțin în câteva localități din partea sa cen­trală. Timpul s'a mai răcit, cu deo ooțimw luciur» m­arL im termometrul s’a coborât sub —5, ajungând la —10* la Roman, Vaslui Brăila, Câmpina și Sinaia, —11 ° la Rucăr, C.­Lung și Hârlău, —12 ° 1 ° Tg.­Ocna și —16 ° la Dorna­­ Suceava . Ziua desgheț aproape generes, cea mai ridicată temperatură din țară -I­OP la Armășești (Ialomița) și A­­lexandria. Astăzi dimineață cerul acoperit și cear­ mai mare parte a țărei, pe alocuri ceață și chiciură sau brumă. Vântul în general slab și cu di­recțiuni diferite. Barometrul aproape staționar se găsește în mijlociu către 164 mm. In țările învecinate la 11 Ianua­rie st. n. Presiunea s’a mai ridicat în partea centrală a Europei și este mai înaltă ca în nordul și sudul continentului, unde se găsește sub 160 mm. In România, parte din Un­garia de jos, Rusia și peninsula Balcanică, a nins sau a mai planat puțin. In Austria și în Ungaria de sus cerul senin și înghețat. gazeta­rialelor Utilitatea unei jurisprudențe Acum o lună Curtea de apel secția 2-a, admițând apelurile lui Gh. A­­lexandrescu și d. Cătină, contra sen­tinței tribunalului care îi condamnă la câte patru luni închisoare i-a a­­chitat pe amândoi de delictul de es­crocherie pentru care fuseseră dați judecăței. Unul din ei se dăduse drept registrator la ministerul de finanțe. Un frate al acestui Alexandrescu anume Alexandru Alexandrescu s-a pus să opereze fără teamă, la adă­postul jurisprudenței citatei Curți. A­­cesta dându-se drept ajutor de regis­trator la acelaș minister,­ a escrocat suma de 50 lei țuicarului Ion Mari­nescu din comuna Dedulești-Vărzari, județul Argeș, care venise la Bucu­rești ca să obțină erearea unei amenzi la care fusese condamnat. Falsul registrator îl asigurase că grație relațiunilor lui cu marii func­ționari din minister îl va scăpa de amendă. Văzându-se păcălit, țuicarul se plânse poliției și astfel afacerea ajunse la cabinetul de instrucție al d-lui Ionescu Dolj, care instruise și afacerea precedentă. D-sa a arestat pe I. Alexandrescu și după o amănunțită instrucție a dat Joi I Ianuarie DIN CAPITALA Sârme telegrafice rupte Antreprenorul hotelului Union a pus servitorii să dea zăpada jos pe la o­­rele 4.30 dimineața. Zăpada fiind în mare cantitate și că­zând cu greutate a rupt­­ mai multe sârme telegrafice din care causă co­municația a fost întreruptă. Bătaia din calea Moșilor Indivizii Radu Vasilescu din strada Fundătura Lăutari 38 și Radu Stănescu din strada Dincă Ștefan 16 cari tre­cau cu vicleemul pe calea Moșilor s’au luat la bătae cu Stan Ion Pavel și Vasile Ion Pavel din strada Gabro­veni 45. Scandalul a luat așa mari proporții că a alarmat toată strada și a tre­buit să intervină mai mulți gardiști pentru a liniști pe bătăușii pe cari i-a și înaintat pe cei doi dintâi la circ. 20 și cei doi din urmă la po­liție. Mort publi­ c încetat subit din viață în drepta Casei cu No. 169 din calea 13 Septem­brie, Gheorghe Isvoreanu. Circ. 20 pPt'/'pS'OQ 70 tihtaUjâL-Mn&a tocmai bătrân In jurul crimei din calea Doamnei Ion Munteanu zis Oae și Grigore Dumitrescu zis Gogu, autorii crimei din calea Doamnei au făcut mărturi­siri complecte. Siguranța de pe lângă poliția Capi­talei care după cum am arătat în nu­mărul de ori, a avut atât de muncă cu descoperirea lor, merită toată lauda. Arestările siguranței de pe­ângă poliția Capitalei A fost arestat individul Alexandru Popescu implicat în furtul de la Jean Feder proprietarul magazinului de instrumente muzicale din calea Vic­toriei. Acesta furase suma de 500 de lei și numeroase plăci de gramofoane cari la percheziția făcută la domiciliul lui Popescu s’au găsit asemenea în cote­țul găinilor. — De asemenea a fost arestat Mi­chel Serer dezertor din reg. 4 Ilfov ^0- dl! isi igialifiî Metalv^Wgedeuf^ Paraschiva Ion zisă și Mița Constan­­tinescu a fost arestată pentru că a fu­rat un ceas de aur de la d. Săbăreanu unde era servitoare în str. 11 Iunie 9. Situația Tezaurului Public Zilele acestea ministerul de finanțe a publicat situația tezaurului public de la 1 Aprilie la 31 Octombrie 1908. Deși după o recoltă nu tocmai strălucită, totuși situația încasările în aceste prime ș­apte luni din anul financiar curent sunt dintre cele mai satisfăcătoare.­­Astfel încasările pe acest period au fost de 241.955.975 lei, bani 27, față de prevederile bud­getare de 411.011.035 lei, deci a­­ceste încasări întrece cu mult pre­vederile bugetare. încasările din anul acesta au în­trecut cu mult încasările co­respun­­zătoare din anul trecut, la toate pa­ragrafele, presentând pentru anul acesta un spor de 66.811.601 lei, bani 02. Cea mai mare sumă la în­casării a fost dată de impozitele in­directe care se presintă cu o sumă de 42.567.744 lei, bani 96, bine­în­țeles după serviciile statului care au produs­ 56.766.327 lei, bani 45. Al doilea venit însemnat a fos dat de regia monopolurilor care a produs [38 688 865 lei, bani 57 , iar în al treilea rând vin impositele di­recte care au produs 19.318.421 lei, bani 52. In general, după cum am spus, încasările din primul period de ș­apte luni, al exercițiului curent, au fost din cele mai satisfăcătoare. NOUL REGULAMENT al școalelor superioare de comerț „Monitorul Oficial“ de eri a publi­cat modificările aduse regulamentului școalelor comerciale superioare din țară. Iată câteva din principalele mo­dificări : Cursurile școalelor vor fi de 4 ani și ș­ase luni de practică obligatoare într-un birou comercial. Secțiunile vor fi orale și scrise. Cele scrise vor fi lucrări de apli­cație și anume : Teme, corespondență comercială, rapoarte consulare, des­crieri de mărfuri, descrieri de piețe de comerț, probleme. Acestea se vor face totdeauna după explicarea și ascultarea orală a secțiunii. Pentru ele elevii vor avea câte un caiet special de fiecare materie, caiet în care fiecare secțiune va purta data zilei și titlul secțiunii. Se va lua măsuri ca totalul lucrărilor scrise date acasă să nu treacă pe o zi peste o oră. O deosebită atenție se va da, de către profesorii, lucrărilor extra­șco­lare ale elevilor, cerânduli-se a face resumate după cărțile ce vor citi și care le vor fi recomandate de către profesorii respectivii. Deasemenea sa va mai cere ele­­vilor de a-și așterne în scris, timpul cum și-l petrec afară din școală. A Școalele superioare de comerț vor libera diplome și certificate. Diplomă va obține absolventul care la examenul de absolvire a că­pătat media generală cel puțin 7. Media generală anuală se va face adunându-se toate mediile anuale de la studiu, frecventare și purtare. * Dacă școlarul urmează într-o școală comercială și dorește să treacă un concurs, un examen de diferență sau un alt asemenea examen în altă școală, fără a-și pierde însă înscrie­rea în prima școală, după cererea sa direcția școalei va face cunoscut oficial situația acelui elev în școala locului unde este necesar. Mișcarea de la ministerul lucrărilor publice La ministerul lucrărilor publice: D. inginer ordinar cl. I-a C. I. Bu­­nescu din serviciul exterior de poduri și șosele a fost înaintat inginer șef clasa II-a Au fost înaintați ingineri ordinari clasa II d-nii: D. Aureliu Lupescu, șeful serviciu­lui de poduri și șosele din jud. Ro­­manați. D. loan Dumitrescu din direcția ser­viciului regiei monopolurilor statului. D. Eugen Balasinovici din serviciul ministerului de industrie și comerț. D. Vasilescu George I, subșef de sec­țiune în administrația căilor ferate. D. Eraclide Leon, din direcțiunea generală a poștelor, telegrafelor și te­lefoanelor. S’au primit demisiunile d-lor loan Rusescu, controlor la căile ferate și Grecescu Theodor,­impiegat de biurou în aceiași administrațiune. D-nii Marcu Stratu și Stamatescu Dumitru, impiegați de mișcare și Gă­­vănescu George casier, au fost înain­tați șefi de stație la căile ferate. D-nii Circa Nicolae, Petre Georgescu și Andrei Constantinescu au fost con­firmați, cei dintâi doi în posturile de impiegați de mișcare, iar cel din urmă impiegat de biurou. Cursurile de dicțiune pentru profesorii secundari dri la orele 5 p. m. d. Livescu, ar­tist societar al Teatrului Naționl, și-a ținut în amfiteatrul liceului Lazăr pri­ma prelegere de dicțiune pentru pro­fesorii secundari. După cum se știe d. ministru Haret a organizat niște cursuri de dicțiune pentru profesorii secundari, cu con-Național­,d-ml­^3 ° Lcretana,n­JT,LitJiul^Í­1. Livescu. Luni la orele 5 p. m. a avut loc inaugurarea acestor cursuri la care au asistat pe lângă d. Haret ministrul instrucției publice, d. Pompiliu Eliad, directorat general al teatrelor și un număr foarte mare de profesori se­cundari. D. Haret a arătat importanța aces­tor cursuri și a mulțumit profesori­lor cari au răspuns în număr atât de mare la chemarea ce li s’a făcut și în deosebi acelor cari au contribuit la inițiativa acestor cursuri. D. Pompiliu Eliad a început prin a arăta ce folos vor trage, profesorii, din aceste cursuri. Arată utilitatea pentru profesor de a fi clar în expunerea lecțiunilor față de elevi, lucru ce nu se poate căpăta de­cât prin o dicțiune corectă. Eri la orele 10 jumătate a. m. d. C. Nottara a ținut o lecțiune introduc­tivă, după care a citit poesiile Iama și Ucigașul fără nie, care au fost ci­tite apoi și de către două persoane din auditoriu, după care d-sa a făcut națiune­ și expansivității ce trebue să se pună în citire pentru ca să să fie clară și să intereseze. Tot eri la orele 5 după masă, după cum am spus mai sus, d. I. Livescu și-a ținut prima prelegere, arătând că tot ca și în muzică, cel ce citește tre­bue să țină seamă de valoarea sune­telor, și de pauze, să nu se dea prea multă intensitate vocalelor sau să se apese prea mult pe consune, ceea ce ar trivializa pronunțarea, defect de care sufer mulți oameni de seamă și care-i face să-și piardă din valoarea lor de îndată ce deschid gura. Vorbește de accente și spune ce e accentul tonic sau dominant dintr-o propozițiune și spune că el cade pe cuvântul care reprezintă ideia prin­cipală care se degajează din frază, fiind mult mai tare când cade pe verb. In acest scop citește o poezie po­pulară pentru a explica accentul. Vorbind de intonațiune, spune că nu trebue să se confunde cu decla­mația, de care caută să se debaraseze din ce în ce mai mult chiar și artiș­tii, lucru ce se face și în conserva­toare, și cu drept cuvânt, ridiculi­zează tendința acelor care caută să învețe pe copii să declame poezii și bucăți din citire fâcându-i caraghioși, în loc de a căuta să-i facă să pri­ceapă ce citesc sau recitează și cu o intonație justă să dea expresivitatea necesară, spre a fi înțeleși. Arată apoi care e arta actorului, o­­ratorului și cititorului și ce au de co­mun între ele. După aceasta a citit discursul lui Mihail Kogülniceanu la alegerea de Domn a lui Vodă Cuza, unul din cele mai frumoase discursuri românești, făcând cuvenitele explicațiuni. In asistență am remarcat pe d-na. Aristizza Romanescu, d. Ionescu direc­torul învățământului secundar, d. Di­­mitrescu directorul liceului Laăr și un număr foarte mare de profesori și profesoare cum și câțiva amatori. Nemo. Primul număr din „Cit­iți-m­ă?“ conține ■' Iluzie;..; loan Adam ; Fiatra(ver­suri); I. U. Soricu; Drama clasică și drama burgheză; Isteria la băr­bați; Când cade Faștele ? ; Cuge țâri despre femei; Concurs de fru­musețe ; Premii; La ce sunt bune metalele prețioase; De ce cântă stîlpii de telegraf, Jocuri distrac­tive, ilustrații, etc. etc. Exemplarul 15 bani Abonamentul anual 6 lei Birourile: Calea Plevnei 65, București INFORMATION ■ M. S. Regele a semnat decretul prin care se adoptă pentru ofițerii de grăniceri în timpul crnei, căciula și mantaua îmblănită cu guler de blană. Această îmbrăcăminte nu se va putea purta de­cât în timpul in­specțiilor. ■ Direcțiunea Teatrului Național aduce la cunoștința publicului că în serile de reprezentație ale dramei „Don Carlos“ din cauza lungimei a­­cestei piese, spectacolul va începe la orele 8 seara foarte precis. ■ „Monitorul Oficial“ de eri pu­blică următorul comunicat oficial, din partea ministerului afacerilor străine. M. S. Regele a primit în au­­di­nță, Duminică 28 Decembri­e, la orele 12 din zi, pe Exr. Sa D Blondei, trimis extra-ordinar și ministru plenipotențiar al Franței care a avut onoarea a remize­i S. R. Principelui Ferdinand în­semnele de Mare Cruce al Ordinu­lui Legiunea de Onoare, conferit de d. președinte al republicii fran­ceze, moștenitorului Cero­anei. H Azi 31 Decembrie este ultima zi de înscriere la premiile pe care A­­cademia le va acorda în sesiunea generală din Mai 1909. ■ La serviciul sanitar se va face o mișcare imediat după Anul nou. ■ Consiliul tehnic superior a a­­probat planurile pentru iluminarea cu electricitate a orașului Tulcea.­­ Serviciul divin care se va oficia la Mitropolie cu ocazia Anului Nou, va avea loc la orele 10 și m­m. Ținuta va fi da ceremonie, cu de­­corațiuni în mărime regulamentară. 11 S. S. Episcopul Ghi­iachi Bă­­căeanul, vicarul Sfintei Mitropolii a Moldovei, a fost însărcinat de a conduce afacerile Mitropoliei până la numirea unui titular. □ Nu este adevărat, după cum a anunțat un jurnal că un nou prefect ar fi fost numit în județul Neamț. ■ Ministerul de interne a acordat o permisiune de 7 zile d-lui Stoia­nescu, prefectul județului Ialomița Directorul prefecturii a fost auto­rizat să gireze afacerile acelei auto­rități. 0 Ministerul de interne va lua azi vacanță până Vineri dimineață, 2 ianuarie 1909. D D nii ft. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, Luca Ionescu, președintele consiliu­lui administrativ permanent, C. Ni­­colaescu, directorul Casei rurale și AL Crăsnaru, membru al consiliului administrativ permanent, s’au întru­nit aseară la ministerul de interne spre a studia modificarea legei lui de lector. ■ D. C. N. Ciopazan, primarul o­­rașului Craiova, a plecat la Paris până la finele lunei Ianuarie. D-nii Virgil Broscărescu, prim a­jutăr de primar și N. Boboc, al doi­lea ajutor de primar, au fost auto­rizați să reprezinte afacerile pri­n M. S. Regele a semnat ori de­cretul prin care se primește demi­­siunea P. S. S. Mitropolitul Moldo­vei, Partenie Clinceni. Dem­isiunea a fost primită pe ziua de azi 31 Decembrie. Școlare. — In „Monitorul Oficial“ de ezi s’au publicat modificările in­troduse în regulamentul școalelor su­perioare de com­erț. 0 M. S. Regele a acordat medalia „Răsplata muncei“ cl. 1, d-lui I. Stăn­­culescu, dirigintele școalei din com­. Comoșteni, jud. Dolj, pentru servi­ciile aduse învățământului primar. ■ Prima ședință a consiliului per­manent de instrucție, de pe lângă ministerul cultelor și instrucțiunei pblice, va avea loc în ziua de 2­anuarie,­­ Ministerul instrucției publice a­ rezervat următoarele posturi în învă­­mântul rural: d­lor: Sava Barlătescu catedra din com. Plopi-Călăreți, jud. Mehedinți; Mihail Gh. Ciortan, la Hoștina, acelaș jude); Josef Popescu - Reșca, Romanați; L. A. Petrovici la Tureatca, jud. Dorohoi; Tănase I- Stelian la Pârscovu-Lurca Fru­moasă, Buzău; Bănică Dobre la Mar­­toloji-Ciobanul, jud. Argeș; Nicolae G. Teodorescu la Aliceni-Zilișteanca, Buzău ; Neagu M. Ion la Dinuleasa, Buzău; Vasile Oancea la Cioranca- Limpezișul, jud. Buzău; j învățătoarea Apripina Pavlovici, de la școala din comuna Tarcău, jud. Neamțul, a pierdut chitanța de salar cu No. 2173; preotul Gh. Teodorescu învățător la Coejdin, comuna Gârcina jud. Neamț, a pierdut de asemenea chitanța de salariu. Aceste chitanțe au fost declarate fără valoare în mâinile oricui s’ar găsi. ” Ministerul instrucțiunei publice a înființat următoarele posturi: în com. Horlești-Cucuteni, din jud. Iași ; Dră­­găne­ști, din jud. Prahova ; Ștefănești, din Vâlcea; Cârjoaia, din Iași; Gre­­banu, din R.­Sărat; Cotu-Vameșului, Roman; Rotărești-Băscovul-F­iletti ; Clocociovul, jud. Olt; Grecești, județul Dolj ; Slobozia-Conache, județul Co­­vurlui; Cerașul, jud. Prahova; Va­­laha-Chiragi, Constanța și Săbăoani din jud. Roman. ’S D-na Emilia Conta, institutoare la școala No. 34 de fete din București, a fost mutată la școala No. 22 de bă­­eți, din Capitală, pe ziua de 1 Ianuarie 1999. Din câmpul cooperației.­­ Casa centrală a pus în vedere băncilor po­­pulare din întreaga țară că, dacă cenzorii unei bănci nu se prezintă la inspecția unei bănci, nu pot fi consi­derați ca demisionați, dar, dacă un cenzor lipsește de la ședință, el se poate înlocui de fapt printr-un su­plimentar, până la întrunirea adunărei generale a băncii, care nu-l va mai alege, văzând că nu se mai intere­sează de mersul societății și nu-și în­deplinește sarcinile in calitatea sa de cenzor. ■ Casa centrală a băncilor popu­lare și cooperativelor sătești a tri­mes cooperativelor sătești din în­treaga țară, prin care le dă indem­nul de a sprijini „Federala cooperati­velor sătești“ care a fost înfințată­ în Capitală pentru a înlesni desfacerea produselor cooperativelor sătești din întreaga țară. ■ Casa centrală a băncilor popu­lare a pus în vedera băncilor popu­lare din întreaga țară că autorizația bărbatului dată femeei de a se în­scrie ca membru într’o bancă popu­­lară­ trebue dată în formă autentică de către judecătorul de ocol respec­tiv și pe timbru de 5 lei, potrivit le­gei timbrului.­­­ Casa centrală a băncilor popu­lare a dat lămuriri băncilor populare din întreaga țară că formalitățile ne­cesare pentru transmiterea creanțelor Creditului Agricol asupra băncilor populare sunt următoarele : 1) . O încheere a consiliului de ad­ministrație, prin care să se arate a­­ceastă dorință cum și comuna din care voește să ia creanțele; 2) . Ultima situație sumară a băn­cei. Aceste acte se vor înnainta, spre a se supune deliberărei consiliului ca­sei centrale, care va hotărâ. Nu se poate cere însă decât creanțele locu­itorilor din comuna de reședință a băncii sau cel mult din acele cu care banca face operațiuni, conform sta­tutului. Universitare.­­ In ziua de 12 Iu­nie 1909 se va ține concurs de agre­­gație pentru ocuparea catedrei de drept roman, de la facultatea de drept din lași. Obiceiuri de Anul Nou Aspectul Capitalei. — Plugușorul, Buhaiul și Vasilie.—Petrecerile de Anul Nou Astăzi des de dimineață Capitala ia un aspect cu totul neobișnuit. Afluența devine mare pe stradele din centru. Magazinele sunt înțesate de lume, mai cu seamă cele cu jucării și cu obiecte de fantezie, toți grăbindu-se, mic și mare, bogat sau sărac, a lua daruri pentru run« și prieteni, obi­ceiul tradițional fiind ca Anul Nou să îi găsească cu un obiect nou, că­pătat cu dar. Comercianții fac bune treburi în această zi, cu toate că nu-i rar, la mulți dintre ei se întâmplă să vie mușterii, care profitând de îmbulzeală caută să cumpere fără parale. De acea la magazinele mari, poliția postează câte un agent, care supraveghează de aproape de cei ce intră și ei. Chiar la prăvăliile mai mici, pa­­.­o­nii caută de angajează câte o per­soană, având rolul numai de a supra­veghea pe vizitatorii magazinului. Ar fi interesant de făcut o statistică a sumelor ce se cheltuesc pe cadouri, cu ocazia Anului Nou. De­sigur că s’ar constata sume fabuloase. Pe stradele mărginașe și pe la ma­hala, copiii și chiar oamenii umblă cu plugușorul. Copii în grup de patru-cinci, cu câte un clopot în mână și cu câte un bici din care trosnește mereu, cântă diferite cântece de urare pe la casele oamenilor. Cei mari, umblă­­ cu câte un plug înhămat cu boi și frumos împodobit cu steaguri, hârtie colorată, și cu brad verde. Aceștia se duc mai cu seamă pe la curțile boerești și pe la cei pe care ei îi știu că au moșii. Aci ei in­tră în curte și închipuind că trage o brazdă asvârlind cu orz și grâu, pre­zic un an mănos. Spre seară încep alți colindători, cu Buhaiul și Vasilca. Buhaiul este o putinică sau o do­‘ V“ rtoroîn îi cc­­) C ( T pH git T3 CU O 1) U“ cată de piele prin care se trece un smoc de păr de cal. Unul dintre colindătorii țins pe mînă cu sacâz trage de smocul de păr care produce un zgomot gros, răgușit. Tra­diția e că de acel zgomot se sperie duhurile necurate și se depărtează de casa omului. Cei cu Vasilca,­­ aceștia de obicei sunt țigani—umblă cu un cap de porc pus pe o tavă și împodobit cu o o­­glinjoară, cu un tistimel și flori; ei umblă din casă în casă și urează ve­­selie, sănătate și spor, asvârlind cu orz și apă parfumată. Spre seară, pe la orele 10 încep pe­trecerile în vederea primirei Anului Nou. Fiecare se duce la o rudă, un prieten sau se strâng toți membrii fa­miliei la un loc. Pe la cluburile din centru se orga­­nizează jocuri de cărți, pe sume care de multe ori ajung la țifre respecta­bile. Asemenea jocuri se organizează pe­ jocuri la noroc și prin cafenele, aci însă m­­ai ferit, de­oarece de la un cârd devreme, poliția le a cam oprit, căci nu erau rare cazurile când unii dintre jucători se apucau la bătae a­­legându-se unii dintre ei cu capetele sparte de Anul Nou. Ves­tia și petrecerile durează până despre ziuă iar liniștea nopții este des întreruptă de pocnituri de pușcă pe care cei de la mahala le trag în chip de veselie. Ștef. lată programul serbărei, care se va da în seara de 1 Ianuarie (anul nou) în sala teatrului Na­țional in folosul victimelor dezastrului din Italia, cu concursul d-lui Ermet« Novell!* al d-nei Q?ga Gianini, al d-lui Gr. Dsniau și al Orchestrei Ministerului de Instrucție publică sub conducerea d-lui pro­fesor G. Omiiu. 1) V. Alexandri Fântâna Blandu­­ziei. Actul III,­jucat de D. D. C. Not­­tara, I. Niculescu, I. Brezeanu, V. Leonescu, T. Bulandra și de d-ra M. Voiculescu și M. Filotti. 2) Recitări de d-na Aristizza Ro­­manescu și de d. P. Liciu. 3) Pierre Breton Le bestemmie di Cadilac („Les jurons de Cadillac“) ju­cat de Ermete Novelll și de d-na Olga Gianini. a) Moartea Asei I 4) Grieg : } exe­b) Danțul Anitrei I cuzate de Orchestră. 5) a) D’Ambrosio, Canzoneta b) Sarasate, Zigeunerweisen Executate de d. Gr. Dinicu. 6) Monologul lui Diogene I Două cuvinte publicului­­ de Ermete Novelli. 7) Imnul Italian. Iată prețul locurilor : loja de rangu I, 200 de lei; de rangul II, 100 de lei; de rangul III, 60 de lei; sta­lul I și fotoliul de orchestră, 25 de lei; stalul II, 15 lei și stalul 111, 10 lei.

Next