Viitorul, iulie 1911 (Anul 5, nr. 1242-1264)

1911-07-10 / nr. 1246

V XIV OK «L mmmmmmm tretului Eroului de la Plevna și a drapelelor victorioase. Acvilele au inscripția «Honor et Patria», ce poartă în vîrf vechile noaste drapele, amintesc din nou, și în cîmpul ar­melor, origina comună a celor două popoare. Pe partea superioară a pereților sălii, îmbrăcați cu pînză verzue, se desfășură o friză ornamentală, pic­tată de tinerii artiști O. Roguski și P. Troteanu. Ea reprezintă princi­palele mănă­stiri și biserici ridicate de Voevozii noștri, dînd astfel o imagină sumară a bogăției și splen­­doarei monumentelor din­­ ară. Influente italiene în arta veche a bisericilor noastre se mai arată și în următoarele obiecte expuse: Chivo­tul în argint aurit și smalțuri, de la Mînăstirea Cotroceni a lui Șerban Cantacuzino, din 1865. Dela aceiași mînăstire și ale aceluiași domnesc ctitor sînt reunite aci­­ o căție de argint aurit, pe al cărui disc este reprezintat în genuchi Voevodul Șer­ban Cantacuzino cu Doamna și cei patru fii ai lor ; un aghiazmatar cu marca și inițialele Domnitorului; un disc mare de argint cu un splendid chenar înflorit, de la 1680; un alt disc de anaforă, mai mic, cu meda­lioane, reprezintînd scene de vînă­­toare, din 1710. De la Constantin Brâncoveanu, care de asemeni a împrumutat din Italia frumoasele motive pentru minunata sa Mânăstire de la Horez, este expusă o biblie ferecată în argint aurit, pur­­tînd săpată o inscripție cu numele Voevodului și data 1692. Cartea e­­vangheliei în grecește este tipărită la Veneția, în 1686. In aceiași vitrină din dreptul fe­restrei se mai află un potir de argint aurit și smalțuri, de la Matei Basa­rab ; două engolpioane din veacul al 16-lea, cu bogate scene reliefate ; o cruce de lemn încadrată într’un ca­dru de argint, bogat ornamentat, da­­tînd de la Vintilă Voevod, 1532 ; și alte obiecte prețioase din colecțiile Muzeului de antichități. In vitrinile dealungul zidului sunt expuse epitafiile, brodate în fir au­rit, al lui Mircea cel Bătrîn de la Mă­­năstirea Cozia, din 1396; și acel al lui Ștefan cel Mare, de la Mânăstirea Dobrovăț, din 1506; portretele bro­date în fir pe catifea roșie ale Doam­nei și fiului lui Vasile Lupu ; chi­purile apostolilor Petru și Pavel bro­date tot în fir pe catifea vișinie, în­cadrate în chenare cu ornamente florale pe fund verde, tot de la Tem­­­erabii lui Vasiliu Lupu, din anul 1639, etc. Seria acestor bogate bro­derii, de o armonie uimitoare, este întreruptă prin epitrafire străvechi, prin lipide și patru candele de ar­gint aurit din secolul XV—XVII. A­­cestea mai ales dovedesc influența occidentală, și în special italo-dal­­mată, asupra orfevrăriei străbunilor noștri. Străinii despre Casa româ­­nească Ceilalți pereți ai sălii sunt ocu­pați cu icoane vechi, provenind din colecția Casei bisericii, a Muzeului de antichități și a celui de etnogra­fie și artă națională. Cele mai multe din aceste picturi, datînd mai ales din veacul al 18-lea, amintesc prin stilul lor sever începuturile pictu­rale ale Renașterei Italiene. Icoanele madonelor cu figurile lor lunguețe și atît de frumos stilizate, pe boga­tul lor fiind aurit, cît și celelalte nes­timate obiecte bisericești expuse în această sală au stârnit o vie admi­rație nu numai din partea cunoscă­torilor, dar a tuturor vizitatorilor, fără deosebire. Cunoștințele străinătății despre arta noastră fiind nule până azi, ni­meni nu bănuia că posedăm aseme­nea tezaure, neprețuite nu numai prin valoarea lor proprie ci­ și mai ales ca documente ale istoriei artei universale. Expoziția internațională de la Roma procunîndu-ne prima o­­cazie de a releva străinătății arta noastră veche, cu totul ignorată peste hota­re, am crezut necesar să duc cît­va din specimenele cele mai ca­racteristice, respectînd totdeodată, pe cît posibil, și prescripțiile programu­lui secțiunii din St. Angelo. Neputînd participa la Expoziția de la Vigna Cartoni, din cauza lipsei de spațiu și timp, trebuia ca cel puțin la secția retrospectivă să fim reprezentați în mod tot atît de demn ca și la cea arh­eologică. După părerea unanimă a specia­liștilor și a comisarilor expoziției, casa romînească este una din cele mai caracteristice, unitare și intere­sante din întreg cuprinsul secțiuni­lor streine din Sant Angelo. Aceasta se datorește în primul rînd favoare­ cu totul speciale cu care a fost pri­mită propunerea participarei noastre, deși era venită în urma consimți­­mîntului tutulor celorlalte State. Scutirile de vamă — O circulară a ministerului de finanțe — Ministerul industriei și comerțu­lui, a trimis următoarea circulară d-lor industriași : Primindu se la minister cereri de scutire de vamă ce nu sunt făcute în regulă, vi se aduce din nou la cunoștință că, spre a se putea in­terveni pentru scutire de vamă pe lîngă petiția unde se cere scutire de vamă și în care trebue să indi­cați data și No. jurnalului consiliu­lui de miniștri, felul obiectelor, can­titatea, țara de origină și punctul de frontieră pe unde va intra în țară, mai trebuie anexate . O copie după factura referitoare la transport, alăturîndu-se și o tra­ducere în romînește, certificate de petiționar, etc. Desenul schițat sau fotografia ma­șinii sau părților de mașini ori ac­cesorii, pentru cari se cere scutirea. Este în interesul d-lor industria și a face cererile da scutire în regulă și a specifica, în mod clar, cînd se fac cereri pentru părți de mașini și accesorii, la ce anume mașini ser­vesc ele. Alt­fel, ministerul fiind nevoit a cere completarea actelor sau relațiu­­nile necesare, pentru a se putea da curs scutirilor de vamă,­se pierde multă vreme și sunt în detrimen­tul d-lor industriași, întîrzierile ce se produc în rezolvarea acestor ce­reri. ____________ Vilegiatură Băile Vulcana Nici odată n’a fost atîta lume aci ca în vara asta. In tot satul nu se găsește aproape nici o cameră li­beră. Unii săteni și-au închiriat ca­sele și pe lâna August. Recordul vizitatorilor îl țin bucureștenii, cari au venit aci în număr foarte mare. Notăm, în treacăt, din cei sosiți de la începutul stagiunei și anume : București, Prot. dr. I. Toma Tomescu, Maria Soare, Dim. O. Soare, dr. Zigura, prot. Dragomir Demetrescu, Stelian Pobrib, Filip Constantinescu, Zoe Frangulea, G. Mihăescu, Ion Bota, G. Sterescu, P. Stănescu, director la domenii: Const. Alexandrescu de la finanțe, avocat Ștefan Rășnoveanu, sub-lo­­cotenent Rășnoveanu, preot Dobre­­scu, G. Țețu, G. C. Georgescu, Di­­mitrie Voinescu, Al. Rășcanu, E­­lena Grigorescu, P. S. Petrescu,G. Elefteriu, I. Cornățeanu, Elena Craft, Maria Dimitrescu, Ion Martinescu, Leonida Vasilescu, Matei Șerbănescu, N. Caradaș chi­mist, G. Manoliu de la căile ferate, Vasilichia căpit, Săndulescu, Const. Petrescu, A. Darie, Eliza M. Teodorescu locot. Ignat Nichita, Na­talia Todicescu, Nicolae Andronescu, sub.-locot. Mateescu, C. Vintilescu, C. Ionescu, P. Urmuzeanu, Filoftea Negoescu, căpitan Receanu, N. Zam­­firescu, C. B. Știrbei-Tufanu, Ion Răcaru, G. Dobrotineanu, Iosif L. Iosefovici, Cornelia dr. Mihailide, Lucia S. Ionescu, Arhimandrit Visarion, că­pitan I D. Todicescu, I. Cristescu, Ștefan Ionescu, Elena căpitan Gheor­­ghiu, Oliva, Mihail Popescu, dr. Codreanu, N. Stanovici, Aurel A­­lexandrescu, G. Ionescu, Sevastia Coengiopol, căpitan I. Cenescu, M. Teodorian, P. S. Vorvoreanu, Maria Negoescu, D-ra Caretaș profesoară, Gr. Bu­­dișteanu maior Găvănescu, maior Bo­țea, Maria Tătăranu, G. N. Compo­­teca, Ecaterina V. Simu, P. Gavă­­nescu, Vasile­ Crassu, Elisabeta Cons­tantinescu, Ștefan Eftimescu, inginer inspector Kiriac, Ursulescu, Gr. Crassu. Târgoviște.—Victor Baranga, Ion Văcurăscu, C. Răduleanu, Nina Popescu, Mircea Irescu. Pitești. —Preotul Angelescu, Si­­mion Bunescu, N. Caraside, G. Po­­pescu, N. Galatescu,G. Stănciulescu. Ploești. — Popescu-Alexandria profesor, Gr. Niculescu profesor, C. Antonescu, G. D. Moisescu, căpitan Roca, sub­locot, Gheorghiu, Gr. Ni­­colaescu, Iancu Panaitescu, S. Cofer. Gimpulung. — Tache Vlăde­­scu, Zoe Zamfiroi, Ion Kelcea, Di­­mitrie Petrescu, Iosif Lupu, Vera Ca­­langiu, C. N. Ionescu, Nicolae­cu Bugheanu, Nae Costea. Roman. — Dimitrie Nicolau, d-ra Aglae Verona. Piatra­ N.—G. Lupu. Galați. — Căpitan Constanti­­nescu. T.­Mugurele.—­­Căp. Bilciure­­scu, căpitan loan. Alexandria.—Căp. Teișanu. Dim­. Popescu. Giurgiu.—Căp. Burlană. Brăila.—Gh. Gheorghiade. Slatina.—Mitu Voinescu. Sinaia.—Dumitru Ionescu. In curînd se va da o serată în folosul școalei din Vulcana. Această serată se dă din inițiativa preotului Dumitrăchescu și a dirigintelui școa­­lei d. Mareș, cu bine-voitorul con­curs al mai multor doamne și d ni din stațiune. Nu ne îndoim că vizitatorii vor da tot concursul lor pentru reușita mo­rală și materială a acestei serate. Govora Ciudățeniile vilegiaturiștilor Am descoperit în Govora lucruri senzaționale. Știam că băile sunt bane pentru reumatism, limfatism, artritism, gută, sifilitici etc., nu­ știam însă că Govora mai are ceva miraculos, o sursă nesfîrșită de ins­pirațiuni, cum pînă astăzi nu s’a dovedit aiurea. M'și considera cel mai vinovat om dacă n’aș da la lu­mină ceea­ ce în fie­care zi, în fie­care ceas, în fie­care clipă se pe­trece la Govora. Este destul să calci în Govora, să vezi, sau mai bine să nu vezi, fiind­că atunci ai mai mult curaj să faci critică, ca să devii universal, inginer, doctor, chi­mist, maseur, băiaș, ce vrei, și să nu credeți că fac vre­o glumă sau exagerez. De loc, și iată cum. De aunăzi sosește un oare­care burtă­ verde, profan în toate afară de contrabande, ignorant ca un șoșon spart. Cu autoritatea unui specialist și cu curajul unui precupeț din gura Oborului, specimenul începe a ocări. «Auzi domnule băi, păi băi sunt astea, păi ca d-le fac ca merț și pe mine nu mă păcălește»... — De ce e vorba? Societatea a făcut noul cabine dotate cu o instalație pe cît de com­plecta pe atît de modernă. Băi de fontă smălțuite în alb, așezate pe mici picioare spre a fi izolate de pămînt (pardoseala) și spre a se putea curăți, adinci, destul de lungi și cu un sistem special de a se ține apa la acelaș nivel, în sfîrșit tot ce ști­ința și­­ industria engleză a creiat mai practic, mai igienic și mai con­fortabil. Mușteriul nostru nu intră în astfel de bac­ă fiind-că n’are, cum «să zice, ăla, n’are... ăla, frate, care «trebuie să aibă toate băile... și la «* Movila miresei este, bei, draco­­«venie 1 mi-am adus, aminte n’are «volum și fără ăsta, de­geaba, zvîrli «banii pe gîrlă. Pe urmă este «igra­­«sie», nu vedeți d voastră», de­și zidurile sunt de două cărămizi us­cate perfect pentru că pe ele s’au aplicat plăci de faianță, instalațiuni etc. Alt­ceva. Cine a mai văzut ca­bină de bac luminoasă, cu ferestre? tipui să poate ? «Cabina trebue să fie lnchisă da tot, fără lumină, fiind­că așa se cere la iad». «Dacă intră lumina, „ se strică apa,»... Ei bine, ce poți răspunde unor a­­semenea aberații ? Și cum să te în­cumeți a­sta de vorbă cu asemenea ? Localitate lîngă Brăila, cu nume sărat, mintoși, a căror putere de persua­siune stă în injurii, argumentul cel mai convingător al ignorantului ?.... Alt caz. Un pretins funcționar su­perior, tare de cap, sau mai bine zis un fudul și, ca toți proștii, în­căpățînat, reclamă și critică în toate părțile, de ce ? — că i s’a dezin­fectat camera ce trebuia să ocupe la hotel. Și, on sfi se răzbune In contra administrației care a inven­tat asemenea năzbîtii... doftoricești, eminentul funcționar superior, fără nici un scrupul, inventează întoc­mai ca mahalagioaicele, tot felul de infamii. Cînd este vorba de apă de iod, aci părerile profanilor merg pînăi la ridicul. Unul spunea : «nu e, dom’le, nu mai e iodu pe care-l știam eu , ăla era gros, roșu și, cum intri în baie, te înțeapă ea cu acele». Altul îi răspunde: «da», și nu mai are grăsime; apoi iodul fără grăsimea aia pe d’asupra e apă chioara ! «Da» nu e iod de loc, dom’le», susținea un fost militar, care știe tot. «Unde poate el să scoată atîta apă și de unde, că doar n’o fi pur fără fund, înșelătorie curată. Nu există nimic bun, nimic curat, nimic cinstit. Ho­telele rele, băile rele, mîncarea rea, doctorii răi, tot e rău». Par’că este blestemat: toți neis­prăviții cari aiurea și la ei chiar trăesc mult mai rău, critică și strigă cu disperare că ou ce cheltuesc aici se duceau mai bine în străinătate, deși unii nici... la panoramă n’au văzut străinătatea, iar dacă unii au văzut din fanfaronadă, n’au îndrăz­nit acolo să sufle o vorbă, fiind-că străinii nu tolerează discuția și nu primesc lecții. De cîte ori n’am avut prilejul să văd în străinătate moftangii d’ai no­ștri înghițind!... Aceștia sunt apre­­ciatorii, aceștia sunt criticii indicați, aceștia sunt oamenii cari fac repu­tația noastră și a stațiunilor bal­neare, acesta este răspunsul atîtor sacrificii și atîtor­ energii ce se des­fășoară numai pentru ca publicul să profite, lumea — toată lumea, și cea săracă, să ’și găsească vindecarea. Pentru că nu mai este ea în trecut, cînd toți galanții și toate cochetele se îmbăiau gratuit, bgile sunt exer­­orabile, mîncarea detestabilă și așa mai înoate. Se vor găsi, ered, oameni de inimă, inteligenți, buni romîni, ca să înțe­leagă ignominia acestor moftangii, să-i așeze pe ei și părerile lor acolo unde merită, și—dîndu-și mîna—să lupte din răsputeri pentru înălțarea lăudabilei inițiative de societatea a luat, de­ a occidentaliza această sta­țiune cu prețul tuturor sacrificiilor. Făgăduesc că dacă fanfaronii no­ștri vor continua să debiteze calom­niile și persiflările lor de prost gust, toate răutățile acestea vor fi ilus­trate cu ifamele celor ce le debitează pentru a se ști cine sunt dușmanii întreprinderilor romînești și cum trebue să ne apărăm de ei. Neacș. Afacerea polițelor false Declarațiile Arhiereului Sofro­­nie Vulpescu P. S. Sofronie Vulpescu, a decla­rat următoarele unui ziarist, în ches­tia polițelor, despre care am amin­tit eli: — Totul este o infamă înscenare. E vorba de propriul meu nepot, bă­iatul sorei mele. Are să-mi dea 20.000 de lei pentru cari am polițele în chestiune. I Apropiindu-se scadența, prin cîte­­va scrisori mi-a cerut amînarea și preschimbarea lor, ceea­ ce am re­fuzat. L’am dat în judecată și ori a fost înfățișarea. Dînsul spre a scăpa, a avut cute­zanța să se declare în fals, pentru ca să poată cîștiga timp cu expertiza. Pînă atunci își poate ridica recolta de pe moșie,—și eu nu-mi pot intra în parale. Afacerea însă s’ar fi lichidat de azi și înscenarea imediat demascată, dacă aveam timp să mă prezint la tribunal. Am fost însă reținut de o cununie,—și cînd am fost liber, era prea tîrziu. Dar lumina se va face. ȘEDINȚA CONSILIULUI GOM­AL Ședința s’a deschis la orele 10 și jumătate sub preșidenția d-lui Do­­brescu primarul Capitalei. Înainte de a se intra în ordinea de zi d. primar cere iar consiliul aprobă ca comuna București să sub­scrie suma de 10.000 lei pentru i­­nundații din Moldova. Se intră în ordinea de zi. Se aprobă mai multe exproprieri și transacțiuni între care aceea cu d-na Cecilia Al. Tisescu prin care primă­ria se obligă a plăti d-nei Tisescu suma de 1800 lei și să-i dea un te­ren pentru a renunța la pretențiile sale. * * Punîndu-se în discuție cazul d-lui Carol Davidescu de a­ i se acorda concensiunea înființări unei mătă­­rii sistematice în incinta abatorului, după mai multe observațiuni ale d-lui Th. Eliade, concesiunea se ad­mite în principiu. Asupra acestei afaceri a d-lui medic veterinar Ocianu, consilier comunal și a d-lui dr. Mendonide, vomu reveni printr-un articol aparte de­oare­ce ea are o mulțime de de­­desupturi interesante. Chestia tramvaelor­ ­. primar al Capitalei ia cuvîn­­tul și face un lung istoric al fa­zelor prin care a trecut conflictul dintre societatea comunală de tram­­vae, primăria Capitalei și vechile societăți de tramvae. D sa spune că societatea comunală de tramvae este ilegal constituită, de­oare­ce statutele nu sunt conforme cu legea de constituire și la consti­tuirea acestei societăți nu s-au ținut seamă de dispozițiunile codului de comerț. La urmă d. primar a cerut con­siliului să voteze o moțiune. Ședința s-a ridicat la orele 12 și jumătate. DE LA FRAȚI întrunirea secțiilor „Asociației transilvane“ De curînd s’au întrunit în Sibiu secțiile științifice-literare ale Asocia­țiunii. Ședința plenară s’a deschis prin cîteva cuvinte rostite de vice­președintele Asociației d. A. Bîrsea­­□u, sub a cărui prezidenție s’au ți­nut ședințele. Au fost de față 18 membrii ordi­nari și mai mulți membrii corespon­denți. La propunerea președintelui, mem­brii ședinței își exprimă prin sca­lare regretele pentru pierderea mem­brilor Iosif Sterca Șuluțu din sec­ția istorică și Aurel Bratu din secția științifică. Secretarul literar, d. O. Goga, ci­tește raportul anual. Din acest raport reținem urmă­toarele : Se relevează mai întîi pierderea suferită de Asociațiune în anul din urmă prin răposarea membrilor Io­sif Starca Șuluțu, președintele secției istorice și Aurel Bratu membru co­respondent în secția științifică. Ra­portul apreciază în cuvinte potrivite lucrarea acestor doi membri dintre cei mai activi și stăine, cu privire la cel din urmă, ca Asociația să tipă­rească pe socoteala sa scrierile ră­mase pe urma lui. Lucrarea comemorativă, menită a înfățișa istoricul așezămîntului nos­tru din prilejul aniversării de 50 de ani de la înființare, va apărea la sfîrșitul lui August în numărul fes­tiv al Transilvaniei și va cuprinde mai multe capitole, unde se vor a­­răta năzuințele cari au călăuzit A­­sociațiunea în timp­­ de o jumătate de veac , iar o monografie a insti­­tuțiunii va pregăti în timpul apro­piat de Andrei Bîrseanu. La premiul Andrei Murășanu s’a prezentat următoarele lucrări: In­­formații literare și culturale* 1903—1910, de O. C. Tăslăuanu - Ziaristica bisericească la romîni, studiu istoric de O. Ghibu ; La că­rările vieții și Seri albastre, poves­tiri de L. Bolcaș. Pentru completarea sumei tre­buincioase, cu scop de a se ridica cîte un bust lui Mihai Eminescu și Gheorghe Bariț, raportul cere ca înaintea adunării generale din acest an să se lanseze un apel iscălit de toți membrii secțiilor, solicitînd a­­jutorul oamenilor de bine pentru înfăptuirea unui proiect, îmbrățișat de alt­fel cu multă căldură de pu­blicul romînesc. Privitor la reorganizarea secțiilor despre care a mai fost vorba și în anul trecut, se face propunerea de a nu se mai susținea actuala împăr­țire pe baza diferitelor ramuri de știință și literatură, ci secțiile să se împartă după profesiuni, și anume : 1. Secția preoților, 2. Secția învățătorilor, 3. Secția advocaților, 4. Secția profesorilor, 5. Secția medicilor, și 6. Secția funcționarilor de bancă și a agricultorilor. Raportorul crede, că organizarea nouă a secțiilor va avea numeroase avantagii pentru Asociație. In legă­tură cu acest plan ar fi apoi să se re­­­organizeze și revista «Transilvania». Pe seama țărănimii noastre se cere să se înființeze (mai exact, să se reînființeze) o revistă culturală săp­­tămînală, și se face propunerea ca Asociația să editeze din partea sa o alt­fel de revistă. In sfîrșit raportul constată avîntul îmbucurător luat de «Biblioteca po­porală» prin apariția periodică și prin ieftinătatea sa «Biblioteca tine­retului», din care au apărut cîte­va numere bine primite, în vremea din urmă nu a mai fost sprijinită de pu­blicul cetitor. Ordinea de zi a ședințelor, la pro­punerea secretarului literar, se sta­bilește în următoarele : 1. Propuneri pentru complectarea secțiilor. 2. Editarea lucrărilor rămase pe urma profesorului Aurel Bratu. 3. Apelul secțiilor pentru contri­­buiri la fondul ridicării busturilor Eminescu și Bariț. 4. Proiect de reorganizare a sec­­ților. 5. Reorganizarea revistei «Tran­silvania». 6. Editarea unei reviste poporale a Asociației. 7. Fixarea conferințelor din prile­jul adunării generale. Ședința cea mai de aproape se a­­nunță pe ziua următoare. Sâmbăt și dimineața la­ orele 9. Secțiile, după aceasta, țin ședințe separate. . . . In altă ședință plenară s’au cetit și desbătut rapoartele celor cinci sec­țiuni. D. dr. I. Rațiu a cetit rapor­tul despre lucrările secției literare și o dare de seamă asupra cărților îna­intate la premiul Andrei Mureșianu, făcută de d. dr. Al. Bogdan. D. dr. I. Lupaș a raportat despre activita­tea secției istorice, d. A. Vlaicu des­pre a secției științifice, d. I. Borcin despre cea școlară, iar d. I. Simu despre cea economică. Pe temeiul propunerilor făcute, șe­dința a hotărît următoarele : 1. Privitor la editarea scrierilor rămase după moartea membrului A. Bratu, să se pună aceste scrieri la dispoziția secțiunilor științifice, care va avea să facă o dare de seamă a­­supra publicării lor. 2. Apelul pentru contribuiri la înălțarea busturilor Eminescu și Bariț va fi compus de secretarul li­terar și subscris de toți membrii prezenți ai secțiunilor. 3. Proiectul de reorganizare a sec­­țiunilor după profesiuni se respinge, dar, pentru lărgirea cercului de ac­­tivitate ale acestor organe ale Aso­ciației, se decide modificarea unui paragraf din regulament, cu scop ca membri corespondenți (în loc de 5) să poată fi aleși în număr nelimitat,­­ asupra acestei hotărîri se va pro­nunța adunarea generală proximă. 4. Revista Transilvania să se pu­blice cu condițiile de pînă acum, îmbunătățirile să se facă în măsura mijloacelor, de care dispune Aso­ciația. 5. Foaia destinată pentru țărănime, în considerare că există Biblioteca Poporală abia înființată, și avînd în vedere insuficiența actuală a mij­loacelor bănești, să nu se întemeieze pînă în alți ani. 6. Pentru adunarea generală ju­bilară de la Blaj se statoresc urmă­toarele conferințe : Despre Ioan Maiorescu, fost membru onorar al asociației, va ține un discurs come­morativ d. dr. Ios. Popovici, din prilejul aniversarei de o sută de ani de la nașterea regretatului bărbat , o prelegere literară va face d. O. Goga și una economică d. A. Che­­țianu. 7. Avînd în vedere că lucrăril­e d-lor Tăslăuanu și Ghibu, repre­zentate la premiul Andrei Murășanu nu corespund condițiilor stabilite pentru conferirea acestui premiu, se exclud de la concurs.Și considerînd că povestirile «Seri albastre» și «La cărările vieței», de»d. L. Bolcaș, sunt lipsite de valoare literară, chiar și titlul este adese­ori defectuos,— premiul amintit nu se distribue anul acesta. 8. Completarea secțiilor se face în următorul mod: D­l dr. E. Dăianu se proclamă ales membru ordinar în secția istorică, d-l dr. I. Sîrbu din Rudăria membru corespondent, d-1 I. Corbu în secția școlară , mem­bru ordinar d l Gh. Precup (în lo­cul d-lui Gr. Pletosu demisionat) și d-l O. Ghibu membru corespondent. Demisia d-lui C. Diaconovich din secția economică n’a fost primită ; în această secție se alege membru corespondent d-l V. Osvadă. S’au mai adus hotărîri : cu pri­vire la tipărirea în a doua ediție a Dicționarului numirilor de localități de L. Moldovan și N. Togan, și cu privire la sistematizarea prelegerilor cu ajutorul schioptrconului. Președintele, d-l A. Bîrseanu a ri­dicat ședința cu un îndemn căldu­ros la adresa membrilor de a se prezenta în număr cît mai însemnat la adunarea jubilară din August a.c. DE PESTE MUNȚI Anuarele școalelor romînești din Brașov, a gimnaziului și școalei comerciale. Anuarul gimnaziului pu­blicat de directorul V. Onițiu se pre­zintă cu un conținut foarte bogat. La început este un studiu scris cu multă competență de profesorul Ni­colae Salică sub titlul: «Cîte­va date la activitatea armatei romane din Dacia». Avem apoi un discurs frumos al profesorului Gh. Chelariu, dirigen­­tul școalei reale despre Darwin și școala sa, discurs rostit la serbarea Sf. Sofii. Urmează apoi partea didactică, lu­crările scrise din limba romînă ale elevilor din clasele superioare. S’au făcut mai multe inovațiuni și reforme pentru desvoltarea învăță­­mîntului, dintre cari mai însemnat este întocmirea unei săli mari pen­tru experimente, fizicale precum și alte întocmiri igienice. Partea cea mai prețioasă a anua­rului este instituția «Mesei studen­ților» despre care s’a publicat un ra­port și în broșură separată. Domnul director V. Onițiu și-a cîștigat un merit neperitor prin crearea acestei instituții, care sub conducerea bună a­­ sale a ajuns azi la o înflorire și este o adevărată binefacere pen­tru școlarii săraci, dar zeloși. S’au împărtășit cu totul 35 elevi cu prînz gratuit, 23 cu prinzul în­treg gratuit și 12 cu beneficiul de jumătate. Masa studenților se află în al 13-lea an al existenței sale. In acest răstimp s’au cheltuit cu studenții săraci total 56,196.91 cor., iar nu­mărul școlarilor ajutați este de 479. îmbucurător este, că instituția se bucură de un sprijin mare, ceea­ ce se constată și în raport. Averea totală a «Mesei» este azi coroane 58.652.52, î $ Nu mai puțin bogat în cuprins și interesant este și Anuarul școalei comerciale române din Brașov, pu­blicat de directorul Arseniu Vlaicu. Profesorul I. C. Panțu publică un tratat bogat de știință despre «Con­tabilitatea la societățile comerciale». Urmează apoi partea obicinuită didactică, conspectul cărților, ches­tiunea examenelor de privatiști, cari au fost restrînse printr-o ordonați­­une ministerială, îndrumări preți­oase pentru elevi, cari absolvă școa­­lele comerciale. Numărul școlarilor înscriși în a­­nul acesta a fost 1245. In viitor pe clasa VIII, sunt primiți numai acei școlari de la institute străine, cari pot produce atentate cu nota gene­rală : Foarte bine. Veniturile Regiei Regia Monopolurilor Statului, a încasat de la 1 Aprilie pînă la 1 Iunie 18.037.861 și adică din tutu­nuri 13.832.788 lei, hîrtie de țiga­rete 1.548.798 lei, chibrituri 907.547 lei, cărți de joc 160.116 lei, explo­zibile 115.040 lei, sare consumată în țară 1.813.572 lei. Aceste sume față cu epoca cores­punzătoare a anului trecut dau un plus de 1.100.834 lei și față cu pre­vederile bugetare pe anul curent dă un plus de 1.185.739 lei. Din drepturile de timbru și înre­gistrare s-a încasat 3.819.739 lei cu un plus de lei 465.280 lei față de epoca corespunzătoare a anului tre­cut și cu un plus de lei 881.567 față cu evaluările bugetare ale a­­nului curent. Sarea vîndută pentru export a raportat 65.590 lei. mism METEOROLOGIC sau­ buletinul atmosferic pe sina de as! Temperatura în centigrade CASA MENU & D­ie 8 Iulie 1911 La miezul nopții :..........19­ 7 ore dimineața..............— 21­ Miezul zilei............................— 30' Înălțarea barometric! 765 um­. Starea cerului senin Harm»»unnl In staționar. Excursii» învățătorilor kon în Romînia Cu dreptate a zis oara­ cînd Rous­seau, că cel mai­ propriu mijloc de a complecta și întări cunoștințele noastre sunt călătoriile. Lucrul e foarte firesc. Orizontul iubirii noastre se întemeiază pe o­­rizontul cunoștințelor vii pe care le avem. Iubim mult aceea ce cunoaș­tem bine. Sfera noastră de iubire va fi cu atît mai largă, cu cît vom avea o sferă mai largă de cunoștinți. O cunoștință însă țe cu atît mai te­meinică, cu cît vine prin mai multe simțuri. Și cu cît simțurile noastre sunt mai copleșite de cunoștințele despre acelaș lucru, cu atît impre­sia este mai vie, mai durabilă și mișcă mai mult sufletul nostru. Aplicînd aceste cunoștinți psiho­logice la viața noastră ca neam, vom putea înțelege că, cu cît ne vom cunoaște mai bine țara, cu si­iit vom iubi -o mai mult și cu cît ne vom cunoaște mai bine frații, cu atît ne vor fi mai dragi. Și a­­ceastă sferă de cunoaștere și de iu­bire se poate lărgi și peste grani­țele politice ale Regatului Român. E necesar, absolut necesar, să cunoaștem bine, ținuturile romîne­ști , să cunoaștem pe frații de ace­laș sînge, ca intensitatea iubirei noastre să fie ridicată la cel mai înalt grad posibil. Și prin ce se poate ajunge mai bine la acest scop dacă nu prin călătorii ? începuturile care s’au făcut pînă acum în aceasă direcție merită toa­tă încurajarea. Și dacă obîrșia noastră comună, dacă traiul nostru a fost colorit o lungă vreme de aceleași dureri, de aceleași bucurii și de aceleași nă­­zuinți, apoi traiul răzleț, cu influ­ențele de tot soiul, poate aduce prefaceri sufletești cari pot depărta pe frații de acelaș sînge. Un ideal comun, mijloacele de luptă comună, limba, obiceiurile și datinele comune, cu un cuvînt o cultură unitară, stabilesc o u­­nitate de vederi, de aspira­ții, o apropiere sufletească, care poate fi cu mult mai importantă de­cît o unire politică fără un carac­ter unitar bine definit și puternic. Unitatea culturală, de fapt, este baza unității politice. Liga culturală, Academia Romî­nă, feluritele instituții culturale, ac­tivitatea d-lui profesor de universi­tate N. Iorga și a altor scriitori și buni Romîni au contribuit într’o foarte însemnată măsură la atinge­rea acestui scop. Frații bucovineni, pentru acelaș cuvînt, au întreprins excursiunea lor în Romînia și bine și frumos au făcut. Adevăratul suflet romînesc, plă­mădirea lui, comorile naționale ale neamului acestuia se păstrează în Regatul liber, cu concursul tuturor Romînilor, al instituțiilor de cul­tură și implicit acel al Statului. In afară, lucrul acesta este cu nepu­tință și tot ce se face în direcția a­­ceasta cere mari jertfe din partea Romînilor. Influențele străine, cu drept cuvint, pot fi mai slabe în Regat, iar mijloacele de a le sta împotrivă pot fi mai numeroase și mai puternice. Ori­cum­ ar fi împrejurările însă, niciodată nu se va putea înăbuși su­fletul și aspirațiile romînești în chip definitiv. Pecetea originalității noas­tre naționale, care constă în însuși­rile particulare ale sufletului nostru romînesc, este rezultatul muncii și jertfelor atîtor generații, e un patri­moniu pe care civilizația trebue să-l respecte. Și acum, după aceste considera­­țiuni generale, să schițez o parte din mersul escursiunii fraților bucovi­neni.* ■ * In seara zilei de Mercuri, 22 Iu­nie, a. o., un număr de 66 învăță­tori, profesori și preoți, din Buco­vina, sub auspiciile Asociației învă­țătorilor Romîni din Cîmpulung, au sosit, cu plutele din Dorna, în Broș­­tenii­ Regali, din județul Suceava, cu gîndul de a vizita părțile cele mai frumoase din județele Suceava și Neamț. In fruntea învățătorilor era de in­spector școlar D. Telega, iar condu­cătorul escursiunii era d. învățător Gh. Voevitca. Administratorul plășei Broșteni- Dorna, d. Rîpeanu, împreună cu re­­preprezentanții autorităților din lo­calitate au eșit întru întîmpinarea escursioniștilor, urîndu-le bună ve­nire și apoi i-au condus la oțelul din Broșteni, unde era pregătită masa. In tot timpul mesii a domnit o vie animație. S’au ridicat toasturi de către învățătorul L. Mrejeriu din județul Neamț și preotul P. Bălă­­nescu din județul Suceava, iar din partea învățătorilor bucovineni’ au răspuns d-nii inspector D. Teleaga și învățătorul superior loneț. Ură­rile, ca și răspunsurile, au fost pline de însuflețire și au stîrnit un viu entusiasm. învățătorii bucovi­neni au încheiat prin corurile : «Tră­iască Regele», «Imnul imperial Aus­triac» și «Mulți ani», cîntate cu multă artă și solemnitate. Înainte de a pleca pe la gazde, s’a jucat o horă frățească cu strigăte, după datina romînească. Comitetul de primire alcătuit din d-nii Rîpeanu, administrator de pla­să, I. Teodorescu, Păiuș, S. Kiri­­leanu și L. Mrejeriu, învățători, preoții P. Bălănescu și I. Petrescu, Ion Popa, primar, Alexandra Mre­jeriu, notar, d-nul Constantinescu, directorul Cooperativei și cu prețio­sul concurs al d-lor C. Stelorian și Arghiriade, controlori la Cassa Cen­trală a Băncilor Populare din Bucu­rești, și-a făcut pe deplin datoria și și-a ajuns scopul. In dimineața zilei de Joi, 23 Iunie, o parte din excursioniști, sub condu­cerea d lui Ionet, au plecat cu pluta spre Piatra Neamț. In drum au fost întîmpinați de învățători și școlari cari le-au cîntat și i-au bătut cu flori. Din pricina apelor mari, excursio­niștii n’au putut răzbate mai la vale de Bicaz, unde au fost siliți să se o­­prească și apoi să-și continue dru­mul cu trăsurile spre mînăstirea Bi­strița, P.­Neamț, Bălțătești, Tîrgul Neamț, Cetatea Neamțului și mînăs­­tiri. Cu toată vremea rea și inunda­țiile, escursioniștii au fost călduros primiți în toate părțile. Al doilea grup de 20 persoane: d-nele și d-șoarele, însoțite de d. ins­pector școlar Teleaga, d-nii învăță­tori Voevitcă și Burciu și preotul Andronic, au plecat, de la Broșteni, în­spre Piatra Neamț cu trăsurile, din pricina ploilor însă, și din pri­­cină că podurile de peste Bistrița au fost luate de apă în calea lor, s’au oprit la Poiana­ Teiului, comuna Că­­lugăreni, județul Neamț, unde au rămas pînă în dimineața zilei de Duminecă, 26 Iunie. Clipele pe cari escursioniștii le au trăit în Poiana Teiului vor rămînea de apurarea în sufletele noastre și în sufletele fraților din Bucovina. Pen­tru Poiana Teiului zilele de 23, 24, 25 și 26 Iunie au foat zile sfinte, zile solemne, care au contribuit la întărirea legăturilor între frații de același sînge. Masa s’a luat în comun la școală. Totul era pregătit aicea ca pentru niște oaspeți rari și scumpi. In mirosul aromit al buchetelor de flori, în convorbiri pline de o căl­dură care înalță și apropie sufletele într’o unire tainică, care n’are gra­nițe, s’au trăit zile care rar sa în­­tîlnesc într’o viață de sbucium și de frămîntări, într’o viață­ covîrșită de un materialism apăsător, mai mult de­cît de un idealism reînvietor. Gîndul nostru a călătorit cîte­va clipe în frumoasa grădină a Moldo­vei «Bucovina» : «cu pomi roditori și mîndri feciori, cuib de păsărele, albe sprintenele, care’n ochii lor au foc răpitor». Cîntecile patriotice, în care sună o notă de jale și de duioșie a fraților răzleți, vorbele curat romînești, care s’au păstrat din timpurile de mărire ale lui Vodă Ștefan, prin gura bă­­trânilor păstrători de vechi și bune datini și simțirea caldă pentru tot ce-i romînesc ne-au dovedit, că frații noștri din Bucovina sunt înoii sub plina putere a duhului romînesc. Ei au avut prilejul acum să ia cunoștință și să admire buna și so­lida organizație a școalelor noastre cum și chestiile referitoare la pre­darea învățămîntului și mai ales, cele referitoare la rodnica activitate extra-școlară, care este o pîrghie de o însemnătate capitală cu privire la ridicarea morală, culturală și econo­mică a poporului român din regat. S’au făcut și lecturi din autorii ro­mîni. Cu multă dragoste am ascultat și noi povestirile interesante referitoare la școală, la viața, sub toate rapor­turile, pe care o trăiesc ei acolo și ne-a îngrijorat lupta aprigă ce au de purtat contra șovinismului ru­­tean, care caută să-i înghită. La plecare școlarii au petrecut cu coruri și urale pe frații noștri buco­vineni și i-au bătut cu flori. Ochii tuturor au lăcrămat la dovezile de dragoste ce li s-au arătat în acest sat. D-l inspector școlar Teleaga, a dăruit pentru copiii săraci 50 lei, din partea Asociației învățătorilor romîni din Cîmpulung și le-a vorbit așa de cald că le-a mișcat inimile pînă la lacrimi. Cunoștințele despre Bucovina la acești copii vor rămînea în­totdea­una vii, căci prin această împreju­rare ele se ridică deasupra vorbelor fără suflet și a cuvintelor care se adresează numai memoriei. D-l primar Gavril Pantelimon, d l notar loan Teodorescu, Părin­tele V. Iosifescu, d-nii V. Țâranu, conducătorul Cooperativei, I. Dră­­ghiceanu, secretar comunal și învă­țătorii locali . Eugenia și L. Mreje­riu, călăuziți cu toții de cea mai caldă simțire de dragoste pentru frații bucovineni, au făcut toate jertfele posibile pentru cea mai bună primire a lor. De la Poiana Teiului, pe munți împodobiți de brazi și de flori, ex­cursioniștii s’au îndreptat în spre Petru Vodă. Drumul, deși lung, a fost plin de farmecul pe care îl dau munții noș­­trii mîndrii și plini de poezie, munți cari au o legătură tainică cu sufle­tul Romînului, care și-a făurit în tramătul codrului, în mirosul fiori­lor, în cîntecul paserilor și în mur­murul Isvoarelor partea cea mai curată și mai originală din viața sa. Pa Petru Vodă ochii se rostesc într’un cuprins larg presărat de vîr­­furile trufașe ale Carpaților moldo­venești, deasupra cărora se ridică falnic, pînă în nori bătrînul lor eraiu, Ciahlăul. De aici escursioniștii pleacă cu trăsurile înspre Tg.­Neamț : pe la Pipirig, Mînăstirea Neamțului, Vî­­nători, Cetatea Neamțului și Humu­­leștii lui «Ion Creangă», neîntrecu­tul zugrăvitor al sufletului țăranului român de la munte și apoi, după ce se întîlnesc cu al doilea grup, își continuă călătoria. Despărțirea pe Petru Vodă a fost neînchipuit de duioasă și s-a înche­iat cu dorința reciprocă de a ne revedea în Bucovina. Călugăreni, Neamț, L. M. Locuri în învățămint Ministerul cultelor și al instruc­­țiunei aduce la cunoștința absolven­telor și absolvenților cu diplomă de capacitate pentru institutorii și în­vățătorii înaintați pe loc din seria 1903—1904, ca în ziua de 18 Au­gust la orele 9 sunt rugați să se prezinte la minister spre a-și alege locuri în învățămînt. Sunt vacante următoarele locuri pentru bărbați: Hîrlău, Mizil, Hîrșova, Calafat școala No. 1, Slatina No. 2, Fălti­ceni No. 1, Alexandria No. 2 și No. 3, Tulcea No. 2 și 4, Bîrlad, Isaccea, Sulina, Ocnele Mari, Buzău, Zimni­­cea; iar pentru femei următoarele : Brăila, Mizil, Hîrșova, Ostrov, Călă­rași No. 2, Baia de Aramă, Tg.­­Neamț, Alexandria No. 1 și No. 2, Tulcea No. 1 și No. 2, Babadag, Isaccea, Sulina și Dorohoi.

Next