Viitorul, iulie 1911 (Anul 5, nr. 1242-1264)
1911-07-10 / nr. 1246
V XIV OK «L mmmmmmm tretului Eroului de la Plevna și a drapelelor victorioase. Acvilele au inscripția «Honor et Patria», ce poartă în vîrf vechile noaste drapele, amintesc din nou, și în cîmpul armelor, origina comună a celor două popoare. Pe partea superioară a pereților sălii, îmbrăcați cu pînză verzue, se desfășură o friză ornamentală, pictată de tinerii artiști O. Roguski și P. Troteanu. Ea reprezintă principalele mănăstiri și biserici ridicate de Voevozii noștri, dînd astfel o imagină sumară a bogăției și splendoarei monumentelor din ară. Influente italiene în arta veche a bisericilor noastre se mai arată și în următoarele obiecte expuse: Chivotul în argint aurit și smalțuri, de la Mînăstirea Cotroceni a lui Șerban Cantacuzino, din 1865. Dela aceiași mînăstire și ale aceluiași domnesc ctitor sînt reunite aci o căție de argint aurit, pe al cărui disc este reprezintat în genuchi Voevodul Șerban Cantacuzino cu Doamna și cei patru fii ai lor ; un aghiazmatar cu marca și inițialele Domnitorului; un disc mare de argint cu un splendid chenar înflorit, de la 1680; un alt disc de anaforă, mai mic, cu medalioane, reprezintînd scene de vînătoare, din 1710. De la Constantin Brâncoveanu, care de asemeni a împrumutat din Italia frumoasele motive pentru minunata sa Mânăstire de la Horez, este expusă o biblie ferecată în argint aurit, purtînd săpată o inscripție cu numele Voevodului și data 1692. Cartea evangheliei în grecește este tipărită la Veneția, în 1686. In aceiași vitrină din dreptul ferestrei se mai află un potir de argint aurit și smalțuri, de la Matei Basarab ; două engolpioane din veacul al 16-lea, cu bogate scene reliefate ; o cruce de lemn încadrată într’un cadru de argint, bogat ornamentat, datînd de la Vintilă Voevod, 1532 ; și alte obiecte prețioase din colecțiile Muzeului de antichități. In vitrinile dealungul zidului sunt expuse epitafiile, brodate în fir aurit, al lui Mircea cel Bătrîn de la Mănăstirea Cozia, din 1396; și acel al lui Ștefan cel Mare, de la Mânăstirea Dobrovăț, din 1506; portretele brodate în fir pe catifea roșie ale Doamnei și fiului lui Vasile Lupu ; chipurile apostolilor Petru și Pavel brodate tot în fir pe catifea vișinie, încadrate în chenare cu ornamente florale pe fund verde, tot de la Temerabii lui Vasiliu Lupu, din anul 1639, etc. Seria acestor bogate broderii, de o armonie uimitoare, este întreruptă prin epitrafire străvechi, prin lipide și patru candele de argint aurit din secolul XV—XVII. Acestea mai ales dovedesc influența occidentală, și în special italo-dalmată, asupra orfevrăriei străbunilor noștri. Străinii despre Casa românească Ceilalți pereți ai sălii sunt ocupați cu icoane vechi, provenind din colecția Casei bisericii, a Muzeului de antichități și a celui de etnografie și artă națională. Cele mai multe din aceste picturi, datînd mai ales din veacul al 18-lea, amintesc prin stilul lor sever începuturile picturale ale Renașterei Italiene. Icoanele madonelor cu figurile lor lunguețe și atît de frumos stilizate, pe bogatul lor fiind aurit, cît și celelalte nestimate obiecte bisericești expuse în această sală au stârnit o vie admirație nu numai din partea cunoscătorilor, dar a tuturor vizitatorilor, fără deosebire. Cunoștințele străinătății despre arta noastră fiind nule până azi, nimeni nu bănuia că posedăm asemenea tezaure, neprețuite nu numai prin valoarea lor proprie ci și mai ales ca documente ale istoriei artei universale. Expoziția internațională de la Roma procunîndu-ne prima ocazie de a releva străinătății arta noastră veche, cu totul ignorată peste hotare, am crezut necesar să duc cîtva din specimenele cele mai caracteristice, respectînd totdeodată, pe cît posibil, și prescripțiile programului secțiunii din St. Angelo. Neputînd participa la Expoziția de la Vigna Cartoni, din cauza lipsei de spațiu și timp, trebuia ca cel puțin la secția retrospectivă să fim reprezentați în mod tot atît de demn ca și la cea arheologică. După părerea unanimă a specialiștilor și a comisarilor expoziției, casa romînească este una din cele mai caracteristice, unitare și interesante din întreg cuprinsul secțiunilor streine din Sant Angelo. Aceasta se datorește în primul rînd favoare cu totul speciale cu care a fost primită propunerea participarei noastre, deși era venită în urma consimțimîntului tutulor celorlalte State. Scutirile de vamă — O circulară a ministerului de finanțe — Ministerul industriei și comerțului, a trimis următoarea circulară d-lor industriași : Primindu se la minister cereri de scutire de vamă ce nu sunt făcute în regulă, vi se aduce din nou la cunoștință că, spre a se putea interveni pentru scutire de vamă pe lîngă petiția unde se cere scutire de vamă și în care trebue să indicați data și No. jurnalului consiliului de miniștri, felul obiectelor, cantitatea, țara de origină și punctul de frontieră pe unde va intra în țară, mai trebuie anexate . O copie după factura referitoare la transport, alăturîndu-se și o traducere în romînește, certificate de petiționar, etc. Desenul schițat sau fotografia mașinii sau părților de mașini ori accesorii, pentru cari se cere scutirea. Este în interesul d-lor industria și a face cererile da scutire în regulă și a specifica, în mod clar, cînd se fac cereri pentru părți de mașini și accesorii, la ce anume mașini servesc ele. Altfel, ministerul fiind nevoit a cere completarea actelor sau relațiunile necesare, pentru a se putea da curs scutirilor de vamă,se pierde multă vreme și sunt în detrimentul d-lor industriași, întîrzierile ce se produc în rezolvarea acestor cereri. ____________ Vilegiatură Băile Vulcana Nici odată n’a fost atîta lume aci ca în vara asta. In tot satul nu se găsește aproape nici o cameră liberă. Unii săteni și-au închiriat casele și pe lâna August. Recordul vizitatorilor îl țin bucureștenii, cari au venit aci în număr foarte mare. Notăm, în treacăt, din cei sosiți de la începutul stagiunei și anume : București, Prot. dr. I. Toma Tomescu, Maria Soare, Dim. O. Soare, dr. Zigura, prot. Dragomir Demetrescu, Stelian Pobrib, Filip Constantinescu, Zoe Frangulea, G. Mihăescu, Ion Bota, G. Sterescu, P. Stănescu, director la domenii: Const. Alexandrescu de la finanțe, avocat Ștefan Rășnoveanu, sub-locotenent Rășnoveanu, preot Dobrescu, G. Țețu, G. C. Georgescu, Dimitrie Voinescu, Al. Rășcanu, Elena Grigorescu, P. S. Petrescu,G. Elefteriu, I. Cornățeanu, Elena Craft, Maria Dimitrescu, Ion Martinescu, Leonida Vasilescu, Matei Șerbănescu, N. Caradaș chimist, G. Manoliu de la căile ferate, Vasilichia căpit, Săndulescu, Const. Petrescu, A. Darie, Eliza M. Teodorescu locot. Ignat Nichita, Natalia Todicescu, Nicolae Andronescu, sub.-locot. Mateescu, C. Vintilescu, C. Ionescu, P. Urmuzeanu, Filoftea Negoescu, căpitan Receanu, N. Zamfirescu, C. B. Știrbei-Tufanu, Ion Răcaru, G. Dobrotineanu, Iosif L. Iosefovici, Cornelia dr. Mihailide, Lucia S. Ionescu, Arhimandrit Visarion, căpitan I D. Todicescu, I. Cristescu, Ștefan Ionescu, Elena căpitan Gheorghiu, Oliva, Mihail Popescu, dr. Codreanu, N. Stanovici, Aurel Alexandrescu, G. Ionescu, Sevastia Coengiopol, căpitan I. Cenescu, M. Teodorian, P. S. Vorvoreanu, Maria Negoescu, D-ra Caretaș profesoară, Gr. Budișteanu maior Găvănescu, maior Boțea, Maria Tătăranu, G. N. Compoteca, Ecaterina V. Simu, P. Gavănescu, Vasile Crassu, Elisabeta Constantinescu, Ștefan Eftimescu, inginer inspector Kiriac, Ursulescu, Gr. Crassu. Târgoviște.—Victor Baranga, Ion Văcurăscu, C. Răduleanu, Nina Popescu, Mircea Irescu. Pitești. —Preotul Angelescu, Simion Bunescu, N. Caraside, G. Popescu, N. Galatescu,G. Stănciulescu. Ploești. — Popescu-Alexandria profesor, Gr. Niculescu profesor, C. Antonescu, G. D. Moisescu, căpitan Roca, sublocot, Gheorghiu, Gr. Nicolaescu, Iancu Panaitescu, S. Cofer. Gimpulung. — Tache Vlădescu, Zoe Zamfiroi, Ion Kelcea, Dimitrie Petrescu, Iosif Lupu, Vera Calangiu, C. N. Ionescu, Nicolaecu Bugheanu, Nae Costea. Roman. — Dimitrie Nicolau, d-ra Aglae Verona. Piatra N.—G. Lupu. Galați. — Căpitan Constantinescu. T.Mugurele.—Căp. Bilciurescu, căpitan loan. Alexandria.—Căp. Teișanu. Dim. Popescu. Giurgiu.—Căp. Burlană. Brăila.—Gh. Gheorghiade. Slatina.—Mitu Voinescu. Sinaia.—Dumitru Ionescu. In curînd se va da o serată în folosul școalei din Vulcana. Această serată se dă din inițiativa preotului Dumitrăchescu și a dirigintelui școalei d. Mareș, cu bine-voitorul concurs al mai multor doamne și d ni din stațiune. Nu ne îndoim că vizitatorii vor da tot concursul lor pentru reușita morală și materială a acestei serate. Govora Ciudățeniile vilegiaturiștilor Am descoperit în Govora lucruri senzaționale. Știam că băile sunt bane pentru reumatism, limfatism, artritism, gută, sifilitici etc., nu știam însă că Govora mai are ceva miraculos, o sursă nesfîrșită de inspirațiuni, cum pînă astăzi nu s’a dovedit aiurea. M'și considera cel mai vinovat om dacă n’aș da la lumină ceea ce în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare clipă se petrece la Govora. Este destul să calci în Govora, să vezi, sau mai bine să nu vezi, fiindcă atunci ai mai mult curaj să faci critică, ca să devii universal, inginer, doctor, chimist, maseur, băiaș, ce vrei, și să nu credeți că fac vreo glumă sau exagerez. De loc, și iată cum. De aunăzi sosește un oarecare burtă verde, profan în toate afară de contrabande, ignorant ca un șoșon spart. Cu autoritatea unui specialist și cu curajul unui precupeț din gura Oborului, specimenul începe a ocări. «Auzi domnule băi, păi băi sunt astea, păi ca d-le fac ca merț și pe mine nu mă păcălește»... — De ce e vorba? Societatea a făcut noul cabine dotate cu o instalație pe cît de complecta pe atît de modernă. Băi de fontă smălțuite în alb, așezate pe mici picioare spre a fi izolate de pămînt (pardoseala) și spre a se putea curăți, adinci, destul de lungi și cu un sistem special de a se ține apa la acelaș nivel, în sfîrșit tot ce știința și industria engleză a creiat mai practic, mai igienic și mai confortabil. Mușteriul nostru nu intră în astfel de bacă fiind-că n’are, cum «să zice, ăla, n’are... ăla, frate, care «trebuie să aibă toate băile... și la «* Movila miresei este, bei, draco«venie 1 mi-am adus, aminte n’are «volum și fără ăsta, degeaba, zvîrli «banii pe gîrlă. Pe urmă este «igra«sie», nu vedeți d voastră», deși zidurile sunt de două cărămizi uscate perfect pentru că pe ele s’au aplicat plăci de faianță, instalațiuni etc. Altceva. Cine a mai văzut cabină de bac luminoasă, cu ferestre? tipui să poate ? «Cabina trebue să fie lnchisă da tot, fără lumină, fiindcă așa se cere la iad». «Dacă intră lumina, „ se strică apa,»... Ei bine, ce poți răspunde unor asemenea aberații ? Și cum să te încumeți asta de vorbă cu asemenea ? Localitate lîngă Brăila, cu nume sărat, mintoși, a căror putere de persuasiune stă în injurii, argumentul cel mai convingător al ignorantului ?.... Alt caz. Un pretins funcționar superior, tare de cap, sau mai bine zis un fudul și, ca toți proștii, încăpățînat, reclamă și critică în toate părțile, de ce ? — că i s’a dezinfectat camera ce trebuia să ocupe la hotel. Și, on sfi se răzbune In contra administrației care a inventat asemenea năzbîtii... doftoricești, eminentul funcționar superior, fără nici un scrupul, inventează întocmai ca mahalagioaicele, tot felul de infamii. Cînd este vorba de apă de iod, aci părerile profanilor merg pînăi la ridicul. Unul spunea : «nu e, dom’le, nu mai e iodu pe care-l știam eu , ăla era gros, roșu și, cum intri în baie, te înțeapă ea cu acele». Altul îi răspunde: «da», și nu mai are grăsime; apoi iodul fără grăsimea aia pe d’asupra e apă chioara ! «Da» nu e iod de loc, dom’le», susținea un fost militar, care știe tot. «Unde poate el să scoată atîta apă și de unde, că doar n’o fi pur fără fund, înșelătorie curată. Nu există nimic bun, nimic curat, nimic cinstit. Hotelele rele, băile rele, mîncarea rea, doctorii răi, tot e rău». Par’că este blestemat: toți neisprăviții cari aiurea și la ei chiar trăesc mult mai rău, critică și strigă cu disperare că ou ce cheltuesc aici se duceau mai bine în străinătate, deși unii nici... la panoramă n’au văzut străinătatea, iar dacă unii au văzut din fanfaronadă, n’au îndrăznit acolo să sufle o vorbă, fiind-că străinii nu tolerează discuția și nu primesc lecții. De cîte ori n’am avut prilejul să văd în străinătate moftangii d’ai noștri înghițind!... Aceștia sunt apreciatorii, aceștia sunt criticii indicați, aceștia sunt oamenii cari fac reputația noastră și a stațiunilor balneare, acesta este răspunsul atîtor sacrificii și atîtor energii ce se desfășoară numai pentru ca publicul să profite, lumea — toată lumea, și cea săracă, să ’și găsească vindecarea. Pentru că nu mai este ea în trecut, cînd toți galanții și toate cochetele se îmbăiau gratuit, bgile sunt exerorabile, mîncarea detestabilă și așa mai înoate. Se vor găsi, ered, oameni de inimă, inteligenți, buni romîni, ca să înțeleagă ignominia acestor moftangii, să-i așeze pe ei și părerile lor acolo unde merită, și—dîndu-și mîna—să lupte din răsputeri pentru înălțarea lăudabilei inițiative de societatea a luat, de a occidentaliza această stațiune cu prețul tuturor sacrificiilor. Făgăduesc că dacă fanfaronii noștri vor continua să debiteze calomniile și persiflările lor de prost gust, toate răutățile acestea vor fi ilustrate cu ifamele celor ce le debitează pentru a se ști cine sunt dușmanii întreprinderilor romînești și cum trebue să ne apărăm de ei. Neacș. Afacerea polițelor false Declarațiile Arhiereului Sofronie Vulpescu P. S. Sofronie Vulpescu, a declarat următoarele unui ziarist, în chestia polițelor, despre care am amintit eli: — Totul este o infamă înscenare. E vorba de propriul meu nepot, băiatul sorei mele. Are să-mi dea 20.000 de lei pentru cari am polițele în chestiune. I Apropiindu-se scadența, prin cîteva scrisori mi-a cerut amînarea și preschimbarea lor, ceea ce am refuzat. L’am dat în judecată și ori a fost înfățișarea. Dînsul spre a scăpa, a avut cutezanța să se declare în fals, pentru ca să poată cîștiga timp cu expertiza. Pînă atunci își poate ridica recolta de pe moșie,—și eu nu-mi pot intra în parale. Afacerea însă s’ar fi lichidat de azi și înscenarea imediat demascată, dacă aveam timp să mă prezint la tribunal. Am fost însă reținut de o cununie,—și cînd am fost liber, era prea tîrziu. Dar lumina se va face. ȘEDINȚA CONSILIULUI GOMAL Ședința s’a deschis la orele 10 și jumătate sub preșidenția d-lui Dobrescu primarul Capitalei. Înainte de a se intra în ordinea de zi d. primar cere iar consiliul aprobă ca comuna București să subscrie suma de 10.000 lei pentru inundații din Moldova. Se intră în ordinea de zi. Se aprobă mai multe exproprieri și transacțiuni între care aceea cu d-na Cecilia Al. Tisescu prin care primăria se obligă a plăti d-nei Tisescu suma de 1800 lei și să-i dea un teren pentru a renunța la pretențiile sale. * * Punîndu-se în discuție cazul d-lui Carol Davidescu de a i se acorda concensiunea înființări unei mătării sistematice în incinta abatorului, după mai multe observațiuni ale d-lui Th. Eliade, concesiunea se admite în principiu. Asupra acestei afaceri a d-lui medic veterinar Ocianu, consilier comunal și a d-lui dr. Mendonide, vomu reveni printr-un articol aparte deoarece ea are o mulțime de dedesupturi interesante. Chestia tramvaelor . primar al Capitalei ia cuvîntul și face un lung istoric al fazelor prin care a trecut conflictul dintre societatea comunală de tramvae, primăria Capitalei și vechile societăți de tramvae. D sa spune că societatea comunală de tramvae este ilegal constituită, deoarece statutele nu sunt conforme cu legea de constituire și la constituirea acestei societăți nu s-au ținut seamă de dispozițiunile codului de comerț. La urmă d. primar a cerut consiliului să voteze o moțiune. Ședința s-a ridicat la orele 12 și jumătate. DE LA FRAȚI întrunirea secțiilor „Asociației transilvane“ De curînd s’au întrunit în Sibiu secțiile științifice-literare ale Asociațiunii. Ședința plenară s’a deschis prin cîteva cuvinte rostite de vicepreședintele Asociației d. A. Bîrsea□u, sub a cărui prezidenție s’au ținut ședințele. Au fost de față 18 membrii ordinari și mai mulți membrii corespondenți. La propunerea președintelui, membrii ședinței își exprimă prin scalare regretele pentru pierderea membrilor Iosif Sterca Șuluțu din secția istorică și Aurel Bratu din secția științifică. Secretarul literar, d. O. Goga, citește raportul anual. Din acest raport reținem următoarele : Se relevează mai întîi pierderea suferită de Asociațiune în anul din urmă prin răposarea membrilor Iosif Starca Șuluțu, președintele secției istorice și Aurel Bratu membru corespondent în secția științifică. Raportul apreciază în cuvinte potrivite lucrarea acestor doi membri dintre cei mai activi și stăine, cu privire la cel din urmă, ca Asociația să tipărească pe socoteala sa scrierile rămase pe urma lui. Lucrarea comemorativă, menită a înfățișa istoricul așezămîntului nostru din prilejul aniversării de 50 de ani de la înființare, va apărea la sfîrșitul lui August în numărul festiv al Transilvaniei și va cuprinde mai multe capitole, unde se vor arăta năzuințele cari au călăuzit Asociațiunea în timp de o jumătate de veac , iar o monografie a instituțiunii va pregăti în timpul apropiat de Andrei Bîrseanu. La premiul Andrei Murășanu s’a prezentat următoarele lucrări: Informații literare și culturale* 1903—1910, de O. C. Tăslăuanu - Ziaristica bisericească la romîni, studiu istoric de O. Ghibu ; La cărările vieții și Seri albastre, povestiri de L. Bolcaș. Pentru completarea sumei trebuincioase, cu scop de a se ridica cîte un bust lui Mihai Eminescu și Gheorghe Bariț, raportul cere ca înaintea adunării generale din acest an să se lanseze un apel iscălit de toți membrii secțiilor, solicitînd ajutorul oamenilor de bine pentru înfăptuirea unui proiect, îmbrățișat de altfel cu multă căldură de publicul romînesc. Privitor la reorganizarea secțiilor despre care a mai fost vorba și în anul trecut, se face propunerea de a nu se mai susținea actuala împărțire pe baza diferitelor ramuri de știință și literatură, ci secțiile să se împartă după profesiuni, și anume : 1. Secția preoților, 2. Secția învățătorilor, 3. Secția advocaților, 4. Secția profesorilor, 5. Secția medicilor, și 6. Secția funcționarilor de bancă și a agricultorilor. Raportorul crede, că organizarea nouă a secțiilor va avea numeroase avantagii pentru Asociație. In legătură cu acest plan ar fi apoi să se reorganizeze și revista «Transilvania». Pe seama țărănimii noastre se cere să se înființeze (mai exact, să se reînființeze) o revistă culturală săptămînală, și se face propunerea ca Asociația să editeze din partea sa o altfel de revistă. In sfîrșit raportul constată avîntul îmbucurător luat de «Biblioteca poporală» prin apariția periodică și prin ieftinătatea sa «Biblioteca tineretului», din care au apărut cîteva numere bine primite, în vremea din urmă nu a mai fost sprijinită de publicul cetitor. Ordinea de zi a ședințelor, la propunerea secretarului literar, se stabilește în următoarele : 1. Propuneri pentru complectarea secțiilor. 2. Editarea lucrărilor rămase pe urma profesorului Aurel Bratu. 3. Apelul secțiilor pentru contribuiri la fondul ridicării busturilor Eminescu și Bariț. 4. Proiect de reorganizare a secților. 5. Reorganizarea revistei «Transilvania». 6. Editarea unei reviste poporale a Asociației. 7. Fixarea conferințelor din prilejul adunării generale. Ședința cea mai de aproape se anunță pe ziua următoare. Sâmbăt și dimineața la orele 9. Secțiile, după aceasta, țin ședințe separate. . . . In altă ședință plenară s’au cetit și desbătut rapoartele celor cinci secțiuni. D. dr. I. Rațiu a cetit raportul despre lucrările secției literare și o dare de seamă asupra cărților înaintate la premiul Andrei Mureșianu, făcută de d. dr. Al. Bogdan. D. dr. I. Lupaș a raportat despre activitatea secției istorice, d. A. Vlaicu despre a secției științifice, d. I. Borcin despre cea școlară, iar d. I. Simu despre cea economică. Pe temeiul propunerilor făcute, ședința a hotărît următoarele : 1. Privitor la editarea scrierilor rămase după moartea membrului A. Bratu, să se pună aceste scrieri la dispoziția secțiunilor științifice, care va avea să facă o dare de seamă asupra publicării lor. 2. Apelul pentru contribuiri la înălțarea busturilor Eminescu și Bariț va fi compus de secretarul literar și subscris de toți membrii prezenți ai secțiunilor. 3. Proiectul de reorganizare a secțiunilor după profesiuni se respinge, dar, pentru lărgirea cercului de activitate ale acestor organe ale Asociației, se decide modificarea unui paragraf din regulament, cu scop ca membri corespondenți (în loc de 5) să poată fi aleși în număr nelimitat, asupra acestei hotărîri se va pronunța adunarea generală proximă. 4. Revista Transilvania să se publice cu condițiile de pînă acum, îmbunătățirile să se facă în măsura mijloacelor, de care dispune Asociația. 5. Foaia destinată pentru țărănime, în considerare că există Biblioteca Poporală abia înființată, și avînd în vedere insuficiența actuală a mijloacelor bănești, să nu se întemeieze pînă în alți ani. 6. Pentru adunarea generală jubilară de la Blaj se statoresc următoarele conferințe : Despre Ioan Maiorescu, fost membru onorar al asociației, va ține un discurs comemorativ d. dr. Ios. Popovici, din prilejul aniversarei de o sută de ani de la nașterea regretatului bărbat , o prelegere literară va face d. O. Goga și una economică d. A. Chețianu. 7. Avînd în vedere că lucrările d-lor Tăslăuanu și Ghibu, reprezentate la premiul Andrei Murășanu nu corespund condițiilor stabilite pentru conferirea acestui premiu, se exclud de la concurs.Și considerînd că povestirile «Seri albastre» și «La cărările vieței», de»d. L. Bolcaș, sunt lipsite de valoare literară, chiar și titlul este adeseori defectuos,— premiul amintit nu se distribue anul acesta. 8. Completarea secțiilor se face în următorul mod: Dl dr. E. Dăianu se proclamă ales membru ordinar în secția istorică, d-l dr. I. Sîrbu din Rudăria membru corespondent, d-1 I. Corbu în secția școlară , membru ordinar d l Gh. Precup (în locul d-lui Gr. Pletosu demisionat) și d-l O. Ghibu membru corespondent. Demisia d-lui C. Diaconovich din secția economică n’a fost primită ; în această secție se alege membru corespondent d-l V. Osvadă. S’au mai adus hotărîri : cu privire la tipărirea în a doua ediție a Dicționarului numirilor de localități de L. Moldovan și N. Togan, și cu privire la sistematizarea prelegerilor cu ajutorul schioptrconului. Președintele, d-l A. Bîrseanu a ridicat ședința cu un îndemn călduros la adresa membrilor de a se prezenta în număr cît mai însemnat la adunarea jubilară din August a.c. DE PESTE MUNȚI Anuarele școalelor romînești din Brașov, a gimnaziului și școalei comerciale. Anuarul gimnaziului publicat de directorul V. Onițiu se prezintă cu un conținut foarte bogat. La început este un studiu scris cu multă competență de profesorul Nicolae Salică sub titlul: «Cîteva date la activitatea armatei romane din Dacia». Avem apoi un discurs frumos al profesorului Gh. Chelariu, dirigentul școalei reale despre Darwin și școala sa, discurs rostit la serbarea Sf. Sofii. Urmează apoi partea didactică, lucrările scrise din limba romînă ale elevilor din clasele superioare. S’au făcut mai multe inovațiuni și reforme pentru desvoltarea învățămîntului, dintre cari mai însemnat este întocmirea unei săli mari pentru experimente, fizicale precum și alte întocmiri igienice. Partea cea mai prețioasă a anuarului este instituția «Mesei studenților» despre care s’a publicat un raport și în broșură separată. Domnul director V. Onițiu și-a cîștigat un merit neperitor prin crearea acestei instituții, care sub conducerea bună a sale a ajuns azi la o înflorire și este o adevărată binefacere pentru școlarii săraci, dar zeloși. S’au împărtășit cu totul 35 elevi cu prînz gratuit, 23 cu prinzul întreg gratuit și 12 cu beneficiul de jumătate. Masa studenților se află în al 13-lea an al existenței sale. In acest răstimp s’au cheltuit cu studenții săraci total 56,196.91 cor., iar numărul școlarilor ajutați este de 479. îmbucurător este, că instituția se bucură de un sprijin mare, ceea ce se constată și în raport. Averea totală a «Mesei» este azi coroane 58.652.52, î $ Nu mai puțin bogat în cuprins și interesant este și Anuarul școalei comerciale române din Brașov, publicat de directorul Arseniu Vlaicu. Profesorul I. C. Panțu publică un tratat bogat de știință despre «Contabilitatea la societățile comerciale». Urmează apoi partea obicinuită didactică, conspectul cărților, chestiunea examenelor de privatiști, cari au fost restrînse printr-o ordonațiune ministerială, îndrumări prețioase pentru elevi, cari absolvă școalele comerciale. Numărul școlarilor înscriși în anul acesta a fost 1245. In viitor pe clasa VIII, sunt primiți numai acei școlari de la institute străine, cari pot produce atentate cu nota generală : Foarte bine. Veniturile Regiei Regia Monopolurilor Statului, a încasat de la 1 Aprilie pînă la 1 Iunie 18.037.861 și adică din tutunuri 13.832.788 lei, hîrtie de țigarete 1.548.798 lei, chibrituri 907.547 lei, cărți de joc 160.116 lei, explozibile 115.040 lei, sare consumată în țară 1.813.572 lei. Aceste sume față cu epoca corespunzătoare a anului trecut dau un plus de 1.100.834 lei și față cu prevederile bugetare pe anul curent dă un plus de 1.185.739 lei. Din drepturile de timbru și înregistrare s-a încasat 3.819.739 lei cu un plus de lei 465.280 lei față de epoca corespunzătoare a anului trecut și cu un plus de lei 881.567 față cu evaluările bugetare ale anului curent. Sarea vîndută pentru export a raportat 65.590 lei. mism METEOROLOGIC sau buletinul atmosferic pe sina de as! Temperatura în centigrade CASA MENU & Die 8 Iulie 1911 La miezul nopții :..........19 7 ore dimineața..............— 21 Miezul zilei............................— 30' Înălțarea barometric! 765 um. Starea cerului senin Harm»»unnl In staționar. Excursii» învățătorilor kon în Romînia Cu dreptate a zis oara cînd Rousseau, că cel mai propriu mijloc de a complecta și întări cunoștințele noastre sunt călătoriile. Lucrul e foarte firesc. Orizontul iubirii noastre se întemeiază pe orizontul cunoștințelor vii pe care le avem. Iubim mult aceea ce cunoaștem bine. Sfera noastră de iubire va fi cu atît mai largă, cu cît vom avea o sferă mai largă de cunoștinți. O cunoștință însă țe cu atît mai temeinică, cu cît vine prin mai multe simțuri. Și cu cît simțurile noastre sunt mai copleșite de cunoștințele despre acelaș lucru, cu atît impresia este mai vie, mai durabilă și mișcă mai mult sufletul nostru. Aplicînd aceste cunoștinți psihologice la viața noastră ca neam, vom putea înțelege că, cu cît ne vom cunoaște mai bine țara, cu siiit vom iubi -o mai mult și cu cît ne vom cunoaște mai bine frații, cu atît ne vor fi mai dragi. Și această sferă de cunoaștere și de iubire se poate lărgi și peste granițele politice ale Regatului Român. E necesar, absolut necesar, să cunoaștem bine, ținuturile romînești , să cunoaștem pe frații de acelaș sînge, ca intensitatea iubirei noastre să fie ridicată la cel mai înalt grad posibil. Și prin ce se poate ajunge mai bine la acest scop dacă nu prin călătorii ? începuturile care s’au făcut pînă acum în aceasă direcție merită toată încurajarea. Și dacă obîrșia noastră comună, dacă traiul nostru a fost colorit o lungă vreme de aceleași dureri, de aceleași bucurii și de aceleași năzuinți, apoi traiul răzleț, cu influențele de tot soiul, poate aduce prefaceri sufletești cari pot depărta pe frații de acelaș sînge. Un ideal comun, mijloacele de luptă comună, limba, obiceiurile și datinele comune, cu un cuvînt o cultură unitară, stabilesc o unitate de vederi, de aspirații, o apropiere sufletească, care poate fi cu mult mai importantă decît o unire politică fără un caracter unitar bine definit și puternic. Unitatea culturală, de fapt, este baza unității politice. Liga culturală, Academia Romînă, feluritele instituții culturale, activitatea d-lui profesor de universitate N. Iorga și a altor scriitori și buni Romîni au contribuit într’o foarte însemnată măsură la atingerea acestui scop. Frații bucovineni, pentru acelaș cuvînt, au întreprins excursiunea lor în Romînia și bine și frumos au făcut. Adevăratul suflet romînesc, plămădirea lui, comorile naționale ale neamului acestuia se păstrează în Regatul liber, cu concursul tuturor Romînilor, al instituțiilor de cultură și implicit acel al Statului. In afară, lucrul acesta este cu neputință și tot ce se face în direcția aceasta cere mari jertfe din partea Romînilor. Influențele străine, cu drept cuvint, pot fi mai slabe în Regat, iar mijloacele de a le sta împotrivă pot fi mai numeroase și mai puternice. Oricum ar fi împrejurările însă, niciodată nu se va putea înăbuși sufletul și aspirațiile romînești în chip definitiv. Pecetea originalității noastre naționale, care constă în însușirile particulare ale sufletului nostru romînesc, este rezultatul muncii și jertfelor atîtor generații, e un patrimoniu pe care civilizația trebue să-l respecte. Și acum, după aceste considerațiuni generale, să schițez o parte din mersul escursiunii fraților bucovineni.* ■ * In seara zilei de Mercuri, 22 Iunie, a. o., un număr de 66 învățători, profesori și preoți, din Bucovina, sub auspiciile Asociației învățătorilor Romîni din Cîmpulung, au sosit, cu plutele din Dorna, în Broștenii Regali, din județul Suceava, cu gîndul de a vizita părțile cele mai frumoase din județele Suceava și Neamț. In fruntea învățătorilor era de inspector școlar D. Telega, iar conducătorul escursiunii era d. învățător Gh. Voevitca. Administratorul plășei Broșteni- Dorna, d. Rîpeanu, împreună cu repreprezentanții autorităților din localitate au eșit întru întîmpinarea escursioniștilor, urîndu-le bună venire și apoi i-au condus la oțelul din Broșteni, unde era pregătită masa. In tot timpul mesii a domnit o vie animație. S’au ridicat toasturi de către învățătorul L. Mrejeriu din județul Neamț și preotul P. Bălănescu din județul Suceava, iar din partea învățătorilor bucovineni’ au răspuns d-nii inspector D. Teleaga și învățătorul superior loneț. Urările, ca și răspunsurile, au fost pline de însuflețire și au stîrnit un viu entusiasm. învățătorii bucovineni au încheiat prin corurile : «Trăiască Regele», «Imnul imperial Austriac» și «Mulți ani», cîntate cu multă artă și solemnitate. Înainte de a pleca pe la gazde, s’a jucat o horă frățească cu strigăte, după datina romînească. Comitetul de primire alcătuit din d-nii Rîpeanu, administrator de plasă, I. Teodorescu, Păiuș, S. Kirileanu și L. Mrejeriu, învățători, preoții P. Bălănescu și I. Petrescu, Ion Popa, primar, Alexandra Mrejeriu, notar, d-nul Constantinescu, directorul Cooperativei și cu prețiosul concurs al d-lor C. Stelorian și Arghiriade, controlori la Cassa Centrală a Băncilor Populare din București, și-a făcut pe deplin datoria și și-a ajuns scopul. In dimineața zilei de Joi, 23 Iunie, o parte din excursioniști, sub conducerea d lui Ionet, au plecat cu pluta spre Piatra Neamț. In drum au fost întîmpinați de învățători și școlari cari le-au cîntat și i-au bătut cu flori. Din pricina apelor mari, excursioniștii n’au putut răzbate mai la vale de Bicaz, unde au fost siliți să se oprească și apoi să-și continue drumul cu trăsurile spre mînăstirea Bistrița, P.Neamț, Bălțătești, Tîrgul Neamț, Cetatea Neamțului și mînăstiri. Cu toată vremea rea și inundațiile, escursioniștii au fost călduros primiți în toate părțile. Al doilea grup de 20 persoane: d-nele și d-șoarele, însoțite de d. inspector școlar Teleaga, d-nii învățători Voevitcă și Burciu și preotul Andronic, au plecat, de la Broșteni, înspre Piatra Neamț cu trăsurile, din pricina ploilor însă, și din pricină că podurile de peste Bistrița au fost luate de apă în calea lor, s’au oprit la Poiana Teiului, comuna Călugăreni, județul Neamț, unde au rămas pînă în dimineața zilei de Duminecă, 26 Iunie. Clipele pe cari escursioniștii le au trăit în Poiana Teiului vor rămînea de apurarea în sufletele noastre și în sufletele fraților din Bucovina. Pentru Poiana Teiului zilele de 23, 24, 25 și 26 Iunie au foat zile sfinte, zile solemne, care au contribuit la întărirea legăturilor între frații de același sînge. Masa s’a luat în comun la școală. Totul era pregătit aicea ca pentru niște oaspeți rari și scumpi. In mirosul aromit al buchetelor de flori, în convorbiri pline de o căldură care înalță și apropie sufletele într’o unire tainică, care n’are granițe, s’au trăit zile care rar sa întîlnesc într’o viață de sbucium și de frămîntări, într’o viață covîrșită de un materialism apăsător, mai mult decît de un idealism reînvietor. Gîndul nostru a călătorit cîteva clipe în frumoasa grădină a Moldovei «Bucovina» : «cu pomi roditori și mîndri feciori, cuib de păsărele, albe sprintenele, care’n ochii lor au foc răpitor». Cîntecile patriotice, în care sună o notă de jale și de duioșie a fraților răzleți, vorbele curat romînești, care s’au păstrat din timpurile de mărire ale lui Vodă Ștefan, prin gura bătrânilor păstrători de vechi și bune datini și simțirea caldă pentru tot ce-i romînesc ne-au dovedit, că frații noștri din Bucovina sunt înoii sub plina putere a duhului romînesc. Ei au avut prilejul acum să ia cunoștință și să admire buna și solida organizație a școalelor noastre cum și chestiile referitoare la predarea învățămîntului și mai ales, cele referitoare la rodnica activitate extra-școlară, care este o pîrghie de o însemnătate capitală cu privire la ridicarea morală, culturală și economică a poporului român din regat. S’au făcut și lecturi din autorii romîni. Cu multă dragoste am ascultat și noi povestirile interesante referitoare la școală, la viața, sub toate raporturile, pe care o trăiesc ei acolo și ne-a îngrijorat lupta aprigă ce au de purtat contra șovinismului rutean, care caută să-i înghită. La plecare școlarii au petrecut cu coruri și urale pe frații noștri bucovineni și i-au bătut cu flori. Ochii tuturor au lăcrămat la dovezile de dragoste ce li s-au arătat în acest sat. D-l inspector școlar Teleaga, a dăruit pentru copiii săraci 50 lei, din partea Asociației învățătorilor romîni din Cîmpulung și le-a vorbit așa de cald că le-a mișcat inimile pînă la lacrimi. Cunoștințele despre Bucovina la acești copii vor rămînea întotdeauna vii, căci prin această împrejurare ele se ridică deasupra vorbelor fără suflet și a cuvintelor care se adresează numai memoriei. D-l primar Gavril Pantelimon, d l notar loan Teodorescu, Părintele V. Iosifescu, d-nii V. Țâranu, conducătorul Cooperativei, I. Drăghiceanu, secretar comunal și învățătorii locali . Eugenia și L. Mrejeriu, călăuziți cu toții de cea mai caldă simțire de dragoste pentru frații bucovineni, au făcut toate jertfele posibile pentru cea mai bună primire a lor. De la Poiana Teiului, pe munți împodobiți de brazi și de flori, excursioniștii s’au îndreptat în spre Petru Vodă. Drumul, deși lung, a fost plin de farmecul pe care îl dau munții noștrii mîndrii și plini de poezie, munți cari au o legătură tainică cu sufletul Romînului, care și-a făurit în tramătul codrului, în mirosul fiorilor, în cîntecul paserilor și în murmurul Isvoarelor partea cea mai curată și mai originală din viața sa. Pa Petru Vodă ochii se rostesc într’un cuprins larg presărat de vîrfurile trufașe ale Carpaților moldovenești, deasupra cărora se ridică falnic, pînă în nori bătrînul lor eraiu, Ciahlăul. De aici escursioniștii pleacă cu trăsurile înspre Tg.Neamț : pe la Pipirig, Mînăstirea Neamțului, Vînători, Cetatea Neamțului și Humuleștii lui «Ion Creangă», neîntrecutul zugrăvitor al sufletului țăranului român de la munte și apoi, după ce se întîlnesc cu al doilea grup, își continuă călătoria. Despărțirea pe Petru Vodă a fost neînchipuit de duioasă și s-a încheiat cu dorința reciprocă de a ne revedea în Bucovina. Călugăreni, Neamț, L. M. Locuri în învățămint Ministerul cultelor și al instrucțiunei aduce la cunoștința absolventelor și absolvenților cu diplomă de capacitate pentru institutorii și învățătorii înaintați pe loc din seria 1903—1904, ca în ziua de 18 August la orele 9 sunt rugați să se prezinte la minister spre a-și alege locuri în învățămînt. Sunt vacante următoarele locuri pentru bărbați: Hîrlău, Mizil, Hîrșova, Calafat școala No. 1, Slatina No. 2, Fălticeni No. 1, Alexandria No. 2 și No. 3, Tulcea No. 2 și 4, Bîrlad, Isaccea, Sulina, Ocnele Mari, Buzău, Zimnicea; iar pentru femei următoarele : Brăila, Mizil, Hîrșova, Ostrov, Călărași No. 2, Baia de Aramă, Tg.Neamț, Alexandria No. 1 și No. 2, Tulcea No. 1 și No. 2, Babadag, Isaccea, Sulina și Dorohoi.