Viitorul, aprilie 1912 (Anul 6, nr. 1487-1516)
1912-04-05 / nr. 1491
ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice GUVERNUL HAIORESCU EXECUTAT LA CAMERA Catastrofa Transatlanticului „Titanic" 1525 persoane au pierit în valuri ! Sfărîmăturile vasului plutesc pe apă ATACURILE D-lui IOHAS GRADISTEANU Concentrarea cnshiohr HO SE PDfltt FflCC, spune 1 Cm REPLICA d-lui MAIORESCU Ședința s’a deschis in mijlocul unei atmosfere iritante. Atacul d-lui Ionaș Grădișteanu in contra guvernului Maiorescu și a șefiei d-lui Carp, fusese anunțat de cri, așa incit chiar în rîndurile majoritasei execuția se aștepta cu o febrilă curiozitate. Dealtfel, în tot timpul cuvintarei d-lui Ionaș Grădișteanu, majoritățile au avut o atitudine semnificativă pentru banca ministerială. Răspunsurile d-nilor Carp și Maiorescu nu au risipit atmosfera de inmorminzare, creiata în jurul guvernului Maiorescu, și impresia dezbaterilor de eli e că ne găsim în fata unui cabinet condamnat. Situația guvernului Execuția d-lui Grădișteanu Fostul ministru conservator de lucrări publice ocupă tribuna în mijlocul neliniștei generale și a băncei ministeriale, in special. D-l GRĂDIȘTEANU spune că se miră de modul tehnic în care s’a făcut ultima schimbare de guvern; s’au făcut decrete pentru noii miniștrii, dar asupra celor rămași a fost tăcere absolută. Aceasta nu e în spiritul Constituției, căci odată ce președintele consiliului a demisionat, tot ministerul trebuia să fie considerat ca demisionar. D-l Maiorescu urma să constituie din nou cabinetul. D-l Arion nu și-a dat demisia de la ministerul de instrucție publică. De aceea ar urma să fie titular la două departamente, ceea ce nu se poate. Dar să trecem asupra lipsurilor de formă. Care e cauza pentru care a plecat fostul guvern, și care e cuvîntul de a fi al noului guvern ? . Cauza pentru care a plecat fostul guvern e că ajunsese într’un astfel de impas politic, nicit nu putea continua fără a primejdui ordinea în stat (zgomot). Nu e vorba numai de dezordine de stat, ci de conflictele între puteri. Nu e vorba numai de o criză de guvern, ci de o criză de partid, criză de șefie (murmure). Oricît veți murmura va trebui să recunoașteți că ceea ce vă spun eu este purul adevăr. După răscoalele din 1907, partidul conservator a crezut de datoria să se reîntregească, spre a putea apăra proprietatea amenințată. Atunci am pierdut din vedere orice resentimente și orice grije, mulțumindu-ne să-i dăm numai unitatea partidului conservator. (In acest moment intră în incintă d. Delavrancea care e aplaudat). Vă rog să nu aplaudați atîta căci s’ar putea ca să se facă confuzie și să se creadă că mă aplaudați pe mine. (Aplauze). Am ales pe d. Carp șef, căci ne-am închipuit că va ști să se înalțe la această situație. Credeam că nu va mai fi șeful unui grup, ci al unui partid mare. De la început, am fost desamăgiți, căci în loc să lupte i alegeri, d. Carp a capitulat și a primit să fie ales de liberali. De atunci partidul conservator a dus o opoziție prea blindă, și n’a combătut nici chiar legea tramvaelor, pe care azi o combate așa de mult. D. SCORȚESCU: Aprobați această lege? D. GRĂDIȘTEANU: Cîtuși de puțin. Am fost întotdeauna contra acestor concesiuni cointeresate. (Aplauze). Dar dacă d. Carp a fost șef rău în opoziție, a fost și mai rău la guvern. A început prin a înlătura programul, ideile și tendințele partidului conservator, inlocuindu-le cu fanteziile sale personale. Apoi de un an de zile s’a dedat la o legiferare de demagogie deșănțată, pînă ce a ajuns la impasul din care nu mai putea eși. Acesta este cel mai mare faliment politic din zilele noastre. Un om care de 30 de ani tulbură viața noastră politică, a ajuns la comica reformă administrativă, pe care a retras-o, înainte de a se retrage d-sa! Mult mai bine i-ar fi stat d-lui Carp să stea la Țibănești. (Mișcare). In noul guvern s’a căutat să se accentueze și mai mult nota junimistă. Ministerul de interne s’ar fi cuvenit de drept d-lui Ion Lahovary, care a ținut întotdeauna locul d-lui Marghiloman, fiindcă avea dreptul. D-l ION LAHOVARY. Refuz categoric, și prefer să rămân la ministerul de agricultură. D-l GRĂDIȘTEANU . S’a dat acest minister d-lui Arion, tovarășul d-lui Marghiloman, ceea ce dovedește că tot d-sa va dicta la acest minister. Dar dacă noul minister e continuarea celui vechiu, atunci de ce ați venit d-lor? Acolo unde n’au reușit d-nii Carp, Marghiloman și Filipescu, cum vor reuși venerabilii d-ni Maiorescu, Rosetti și general Argetoianu? N’ași fi înțeles rostul noului guvern decît dacă ar fi asigurat restabilirea vieței normale parlamentare și concentrarea tuturor forțelor conservatoare. Nu sunteți în stare să faceți nici una nici alta, fiindcă sunteți legați de vechiul guvern; d-l Carp nu vă va lăsa să faceți ceea ce s-ar considera ca o desavoare a politicei sale. Nu aveți autoritatea, de a face concentrarea conservatoare, căci nu aveți autoritatea de a vorbi în numele partidului conservator. Guvernul nu va putea înregistra decît un singur succes: succesul de ilaritate. Convins că nu veți împiedica agonia acestei guvernări, nu vă zic bine ați venit, ci degeaba ați venit schimbarea șefului partidului ? Șeful nostru, cîînd dovadă de cea mai mare abnegație, ne spune: am avut un ideal, ca ideile să ne conducă în afacerile publice. N’am putut realiza poate acest principiu. M’am retras pe temeiul acestui principiu, și am lăsat pe prietenii mei să meargă înainte, pentru realizarea acestui principiu. (Apl). Cînd șeful partidului ne vorbește astfel, se poate vorbi de o schimbare în direcția partidului ? Nici nu se poate vorbi despre asta. Nu există nici un conflict între șeful partidului și majoritatea acestui parlament. (Apl). D-l Grădișteanu protestează contra programului actual, dar d-sa s’a ales pe baza acestui program. (Apl.). E trist că d-sa protestează contra legei meseriilor, cu care se fălește partidul conservator ca cu o reformă democratică (Apl.). Ce vrea noul guvern ? Asta e o chestie care ar trebmi pusă de ppoziție. Deoarece sîntem toți membrii majorităței, avem încredere în guvern, și întrebarea nu are nici un rost practic. Cind se vor rezolva diferitele chestii la ordinea zilei, se va dezbate modul cum înțelege guvernul să o rezolve. Să luăm exemplul de la parlamente străine. Ori de cite ori a ost vorba să se trateze cu anumite puteri sau partide, s’a lăsat guvernului deplină libertate să trateze. Așa s’a făcut în Franța, în chestia celui mai nou conflict cu Germania. Să lăsăm dar guvernului timpul necesar. Pînă atunci o să ne mulțumim cu axioma: « Cuvîntul este argint, tăcerea e de aur». (Apl). DISCURSUL D-LUI GR. G. CANTACUZINO îmi pare rău că un fruntaș conservator ca d-l Grădișteanu se găsește in dezacord cu noi asupra acestei chestii. Ceea ce a vrut d-sa să dovedească e așa de puțin clar nicit nici d-sa nu știe scopul la care a vrut să ajungă. D-l Grădișteanu a avut poate o concepție politică mai desinteresată, am vrut să ne dovedească că are o soluție mai practică, mai mulțumitoare, n’am priceput-o însă! D-sa a dovedit că în partidul conservator mai sunt încă oameni cari pun încă ambițiile lor personale de-asupra intereselor generale. (Apl.). A dovedit că sunt oameni cari nu pricep că sunt chestii de principii mai tari ca chestiile de persoane. Cum, în aceste momente critice, nu există altă chestie decât DISCURSUL DOMNULUI P. P. CARP Nu neam suit la tribună ca să mă apăr. Dacă discursul d-lui Grădișteanu era adresat numai mie, i-ași fi spus: era mai demn să mă fi atacat, cînd eram la putere, nu acuma. D-l GRĂDIȘTEANU. Nu te-am menajat nici atunci. D-l CARP. Poate in culise, căci n'am avut să răspund în ședință publică la nici un atac al d-tale (apl). Am luat cuvîntul ca să vă apăr pe d-voastră. Mă mir că d-l Grădișteanu vorbește de un deziderat de concentrarea conservatoare, care nu ar fi decit îngenuchiarea partidului conservator. După zguduirea de la 1907, partidul conservator mi-a încredințat șefia, căci știa că pentru o șefie trecătoare eu nu voi sacrifica ideile cari nu sunt trecătoare (Apl). M'au luat întreg, așa cum sunt, cu ideile mele (apl). Vi se spune acum că n’ați știut ce-ați făcut cînd m'ați ales șef. Ați știut că partidele nu pot trăi decît prin idei, cari să fie de-asupra persoanelor, (aplauze). Am susținut totdeauna că luptele nu trebue să fie înverșunate între partide. Trebue să fim adversari, nu vrăjmoși. De aceea am fost întotdeauna occidental în viața mea politică. „Opoziția miluita.“ de ce? Fiind-că am susținut că între partide trebue să domnească raporturi normale, fiindcă cred că se pot încheia carteluri electorale ? Totuși cînd am venit la guvern, am fost atacat cu ultima înverșunare, (apl). Lupta de principii între partidul conservator și cel liberal mei nu au fost. Nu putut ataca, partidul liberal, nici legea meseriașilor, nici degreeările, nici toate legiuirile de „o demagogie deșănțată,., cum a zis d-l Grădișteanu, (apl). Am pus însă ca principiu : afacerile in afară de politică. Fiind-că era vorbă de pungă, s'a dat tristul spectacol, în ultimul an, în l luptele noastre politice. In alegeri partidul liberal n'a putut combate progrmul democratic al celui conservator. Dar după retragerea din parlament, a venit mișcarea de uliță. Guvernul, a lăsat absoluta libertate a stradei, ceea ce a dezarmat opoziția. Trebue să recunoaștem însă că situația este anormală. Am vrut să vedem dacă e vorba de o înverșunare de persoane, sau de principii. De aceea s'a făcut modificarea în guvern Am vrut să vedem, dacă principiile pe cari le apărăm noi, sunt atât de puternice încât să reziste, indiferent cine e pe acele bănci. (Apl.). Dacă părăsim tarimul principiilor, să ne întrebăm dacă cauza situației este direcțiunea mea ambițioasă. D-l Grădișteanu nu a indicat insă. un alt șef în locul meu. (Apl). Nu are nici un om nou, nici un drapel nou, afară numai de cazul cînd ar fi d-sa! (apl). Reformele noastre mari sunt «demagogie de șantaj» pentru d-sa. Dacă e așa, sunt silit, în numele partidului conservator, să vă declar că admirăm în d-voastră cu cegiul inconștient cu care ați vorbit la tribună. (Apl). Curaj inconștient să veniți, să denigrați tot ce am făcut noi mare în ultimul timp. (Apl). E curajul lui Erostrat. Nu vă dați seama de ce este guvernul actual, și vă întrebați de ce a venit. A venit fiindcă avea o datorie sacră de a ține sus drapelul conservatismului, ci va putea și cum va putea. (Apl.). Conlucrarea de care vorbește d-l Grădișteanu, chiar de ar vrea-o fruntașii, nu ar voi o această majoritate. (Apl). Ea nu se poate face,— o spun să o știe țara întreagă,—decît pe baza principiilor cuprinse în programul nostru (Apl). Altfel ar fi o ingenunchiare, o umilire a partidului conservator (Aplauze prelungite). DISCURSUL D-LUI TITU MAIORESCU Mulțumesc d-lui Grădișteanu că a dat prilej la frumoasa cuvintare a d-lui Cantacuzino, și la admirabila vorbire a șefului nostru, d-l Carp. (Apl.). Nu pot admite din capul locului deosebirea ce face d. Grădișteanu intre conservatori și junimiști, înțeleg această deosebire in gura opoziției, dar nu în gura unui conservator. «Junimea», e o amintire literară, nu politică. Din intimplare inulți membrii ai acestei societăți literare, in momente grele pentru viața conservatoare, au intrat in politică la 1871, solicitați de Lascar Catargi. Dintre noi numai unai făcea politică, Petre Carp. De deosebire, ce notă caracteristică pot avea «junimiștii». Punctul de preocupare al nostru erau ideile conservatoare, înainte de toate. Profesorimea, scriitorimea, era mai cu seamă liberală, și conservatismul era considerat mai ales ca o amintire a regimului fanariot de tristă amintire. Fiu de profesor, — profesor și eu,— m’am întrebat ce poate însemna idee conservatoare spre deosebire de ideea liberală, in Romînia. Nu era vorba, evident, de boerime, căci Constituția a desființat deosebirile de naștere. Ce-ași căuta eu în capul unui guvern conservator, dacă această desființare nu ar fi complectă ? (Apl). Partid conservator-democrat ? Dar eu sunt democrat. (Apl). Partid național-liberal? Dar noi suntem naționaliști, și Eminescu, Creangă, Caragiale, scriitori i eșiți din Junimea au fost personalități naționale. (Apl). Era imitat din străinătate Constituția, dar soarta să ne ferească de a mai imita și alte prefaceri din apus, pentru cari nu avem încă pregătirea necesară. (Apl). Aceasta e idee conservatoare. Rosetti, Brătianu erau entusiaști imitatori ai celor văzute în Apus. Abea înființaseră o monarhie constituțională, și ei vorbeau de republică. Acum se vorbește de socialism și de vot universal, pe când noi ne silim să educăm actualul corp electoral. Aceasta era teoria noastră conservatoare. Ion Brătianu și Kogălniceanu au văzut la congresul din Berlin, ce însemna deosebirea dintre declamații demagogice și acțiunea bărbatului de stat. In durerea ce a simțit la pierderea Basarabiei, Ion Brătianu a devenit mare bărbat de stat, și a potolit zelul turbulent al partidului liberal, pe care l’a transformat într’un partid moderat, monarhic constituțional. Noi, ne-am păstrat ideile noastre conservatoare. Dintre noi cel mai inteligent, cel mai ager era Petre Carp. (Apl). Ne-am apărat atunci teoriile constituționale, contra partidului liberal care n’a făcut nimic, absolut nimic pentru organizarea țărei. La 1891, Lascar Catargi ne-a chemat să colaborăm cu dinsul,in baza ideilor și principiilor elaborate de Petre Carp. Niciodată n’a fost vorba între noi despre chestia de șefie. (Apl). Cind la 1900 s’a făcut fuziunea, iar la 1907 d. Cantacuzino a cedat șefia d-lui Carp, s’a făcut o contopire atit de complectă între foștii junimiști și partidul conservator, încit nu se mai poate face nici un fel de deosebire in această privință.(Apl). Dar de ce a venit guvernul actual? Se născuse în viața politică o atit de mare înăsprire, încît șeful nostru a zis: «vreți persoane schimbate, și ideile conservatoare să continue a fi aplicate de alte persoane? Poftim». Aceasta este explicația modificărei in guvern Tă rog dar să continuați a ne acorda încrederea d-voastră. (Apl. prelungite). Incidentul e închis. Ședința se suspendă. La redeschidere, ore 5 Camera trece in secțiuni. NEW-YORK, 3 Martie.—Știrea scufundărei „Titanicului“ a produs aci o vie emoțiune. Se bănue că știrile venite nu sunt tocmai exacte și că cei periți în valuri sunt în număr mare. Se vorbește că ar fi un număr de cîteva sute de înecați. O altă depeșe, aduce știrea că par a se confirma tănuelile cum că cu „Titanicul“ s’a petrecut o adevărată catastrofă, în care și-au găsit moartea mulți călători. Veștile sunt așteptate cu mare nerăbdare și groază. La direcțiunea „Withestarinne“ lumea dă năvală ca să afle știri. Londra. — Printre călătorii «Titanicului» se află o mare parte din societatea înaltă engleză. Din această pricină,, știrile despre catastrofa «Titanicului» sunt așteptate cu mare agrijorare. New-York. 3 Aprilie. — Se admite acum la direcțiunea Wlntestarline că din cei 2200 de pasageri și echipagii ai vasului «Titanic», scufundat, numai 675 au fost salvați. Vaporul „Olympic“ află prin radiografie cantonei cind vasul „Karpat&ia“ a ajuns in zori de zi la locul dezastrului, nu a găsit deci luntri și sfări maturi de va pornini. Cea mai mare parte dintre cei salvați sunt femei și copii. Londra, 3 Aprilie.—Nu se știe nimic de soarta marelui scriitor Stead care se afla pe bordul Titanicului. New York, 3 Aprilie.— Vasul „Virginian“ plecat în ajutorul vasului „Titanic“ ce s’a lovit de un sloiu de ghiață, telegrafiează că a sosit prea tîrziu la locul catastrofei și n’a putut salva nici o ființă. Nici vasul „Parisian“ n’a putut salva pe nimeni. După ultimele știri rezultă că 800 persoane au fost salvate de vasul „Carpathia“, au perit deci 1550 oameni înnecați. Boston, 4 Aprilie. — O telegramă fără fir de ieri, vestește că vasul «Carpathian, avind pe bord 868 pasageri ai vasului scufundat «Titania». In majoritate femei și copii, se îndreaptă spre New-York. Telegrama încheie, exprimând serioase temeri, cu privire la soarta celorlalți pasageri ai echipagiului. După o informațiune a companiei Lloyd din Montreal, au fost salvați 675 pasageri și 200 oameni din echipagiu. New-York, 4 Aprilie.O telegramă din St. Johns, din Tera Nova, spune că vasul «Virginia» mergînd spre Europa se apropie de St. Johns. Se crede că persoana salvate se află pe acest vas. New York, 3 Aprilie.—In cursul noptei impiegații stațiunilor de telegrafie fără fir de pe coasta americană sau străduit continuu să obțină știri de pe vasele pornite in ajutorul «Titanicului». Știrile primite ca răspuns spuneau intil că primul vas sosit într’ajutor pe locul catastrofei a putut constata numai că «Titanicul» se scufundase la ora 2.20 din noapte, patru ore după ce s’a ciocnit cu icebergul și că se vedeau numai sfărîmuturi și cîteva bărci pline cu călători. L Londra.Lista persoanelor salvate dovedește marea disciplină ce a trebuit să domnească pe bordul „Titanicului“ căci majoritatea celor salvați sunt femei. In tot cursul nopței birourile companiei „ White Star-Line“ au fost ocupate de părinți și prieteni disperați cerînd lămuriri despre soarta pasagerilor. Direcțiunea putea numai să comunice cu vasul. „California“ se mai află pe locul catastrofei și di speră să mai poată salva cîțiva supraviețuitori. New York. — 4 Aprilie Companii «White Star Line» declară oficial a fi primit un raport al vasului «Olimpic» arătînd că numărul celor salvați se ridică la 898 oameni car trebue să sosească toi la New York pe bordul acelui vas. Vasul «Parisian» a evoluat mul timp printre ghețari dar nu a putut afla supraviețuitori ai vasului scufundat pe rămășițele ce pluteau deasupra apei ori pe sloiurile de ghață. Chiar dacă ar fi scăpat cîțiva în acest chip, e sigur că ar fi perit de frig înnainte ca să li să poată veni la ajutor. Saint Johns, (Tera Nova), 3 Aprilie.—S’a renunțat la speranța ca să mai fi scăpat și alți pasageri în afară de cei salvați de vasul «Carpathia». Toate vasele pornite pe locul catastrofei au renunțat la cercetările lor. Londra, 3 Aprilie. Biroul companiei „ Wife Star Line“ constată că printre supraviețuitorii Titanicului aflați pe bordul vasului „Carpatina.., se află toți pasagerii de clasa I. Vasul „ Carpathia“ este așteptat la New York pe Vineri dimineața. «Titanic» era cel mai mare transatlantic și a costat 35 de milioane de lei. El avea o capacitate de 43,328 tone și primea 3150 de persoane , 700 de clasa I-a, 500 de clasa II-a, 4100 de clasa III-a și 800 inși ca echipaj. Pe dînsul se aflau pentru călători o bae cu vapori, o piscină, o cafenea turcească, o ceainărie rusească o terasă sub cer liber și multe alte minunății. Transatlanticul „Titanic“ eșind din portul Liverpool In pas. IV-a: Mulul Demersuri pentru pace Constantinopol. 4 Aprilie. — Azi dimineață, la orele 11, reprezentanții puterilor străine, s’au dus la locuința ministrului de externe spre a face demersul semnalat. însărcinatul de afaceri al Rusiei a făcut primul demers, au venit apoi ambasadorii Germaniei, Austro-Ungariei, Angliei și Franței. — Din informațiunile luate în cercurile Porței, comunicatul puterilor este scurt și conține simpla întrebare: in ce condiții și Poarta ar primi o mediațiune ? Cercurile competente declară că comunicatul a făcut o bună impresie la consiliul extraordinar de miniștri, ținut sub preșidenția Șeik-ul Islamului. Deliberările vor continua în consiliul ordinar de mîine. — Consiliul de miniștri ținut azi a discutat și textul definitiv al discursului tronului ce va fi citit la deschiderea parlamentului. Partea mai importantă va fi cea privitoare la războiu. — Se afirmă că la recepțiunea diplomatică de ori, ministrul de externe a declarat cîtorva diplomați că vezi ce idee de pace pe baza anexărei este cu neputință, immm Demisia cabinetului maghiar Budapesta, 3 Aprilie.—Știri de sorginte privată din Budapesta spun că ministrul președinte d. Khuen Hedermigva, supune mîine împăratului demisia cabinetului. El va fi înlocuit de d. Lukacs, ministrul actual de finanțe. Demisia este pricinuită de dificultățile ivite la Cameră, precum și de complicațiunile ce sunt de așteptat la deschiderea iminentă a sesiunei delegațiunilor. SUCCESUL UNEI AVIATOARE Boulogne Sur Mer 4 Aprilie. Aviatoarea americană Miss Quimby plecată azi dimineață la 5.35 din Douvres a ajuns la 7.30 în bune condițiuni la Hardeloi, lingă Boulogne. Dînsa este prima, aviatoare care a trecut sigură, canalul Mînecii. RĂSPUNSUL PORȚEI Constantinopol. 3 Aprilie. — Prevuînd comunicarea reprezentanților marilor puteri, ministrul de externe a răspuns că se va grăbi să remită acea comunicare șefului guvernului și că va da răspunsul în timp oportun. Societatea Giorora - Collimanesti Aduce la cunoștința publicului care ar dori să-și urmeze cura atii la Băile Govora, Călimănești spun și via Căciulata, că pe timpul lunilor Iulie și August, aproape toate camerele Hotelurilor Societăței sunt a fieja reținute, totuși parte din ele fiind libere in lunile Mai, Iunie și Septembrie, se pot angaja chiar de acum cu prețuri reduse. De asemenea și băile se dau cu prețuri reduse pe timpul acestor luni. 1514—6