Viitorul, aprilie 1912 (Anul 6, nr. 1487-1516)

1912-04-05 / nr. 1491

U­LTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice GUVERNUL HAIORESCU EXECUTAT LA CAMERA Catastrofa Transatlanticului „Titanic" 1525 persoane au pierit în valuri ! Sfărîmăturile vasului plutesc pe apă ATACURILE D-lui IOHAS GRADISTEANU Concentrarea cnshiohr HO SE PDfltt FflCC, spune 1 Cm REPLICA d-lui MAIORESCU Ședința s’a deschis in mijlocul unei atmosfere iritante. Atacul d-lui Ionaș Grădișteanu in contra guvernului Maior­escu și a șefiei d-lui Carp, fusese a­­nunțat de cri, așa incit chiar în rîndurile majoritasei execuția se aștepta cu o febrilă curiozitate. Dealtfel, în tot timpul cuvinta­­rei d-lui Ionaș Grădișteanu, ma­joritățile au avut o atitudine semnificativă pentru banca mi­nisterială. Răspunsurile d-nilor Carp și Maiorescu nu au risipit atmo­sfera de inmorminzare, creiata în jurul guvernului Maiorescu, și impresia dezbaterilor de eli e că ne găsim în fata unui cabinet condamnat. Situația guvernului Execuția d-lui Gră­­dișteanu Fostul ministru conservator de lucrări publice ocupă tribuna în mijlocul neliniștei generale și a băncei ministeriale, in special. D-l GRĂDIȘTEANU spune că se miră de modul tehnic în care s’a făcut ultima schimbare de guvern; s’au făcut decrete pen­­­tru noii miniștrii, dar asupra celor rămași a fost tăcere ab­solută. Aceasta nu e în spiritul Constituției, căci odată ce pre­ședintele consiliului a demisio­nat, tot ministerul trebuia să fie considerat ca demisionar. D-l Maiorescu urma să consti­tuie din nou cabinetul. D-l A­­rion nu și-a dat demisia de la ministerul de instrucție publică. De aceea ar urma să fie titular la două departamente, ceea ce nu se poate. Dar să trecem asupra lipsuri­lor de formă. Care e cauza pentru care a plecat fostul guvern, și care e cuvîntul de a fi al noului guvern ? . Cauza pentru care a plecat fos­tul guvern e că ajunsese într’un ast­fel de impas politic, nicit nu putea continua fără a primejdui ordinea în stat (zgomot). Nu e vorba numai de dezordine de stat, ci de conflictele între pu­teri. Nu e vorba numai de o criză de guvern, ci de o criză de partid, criză­ de șefie (mur­­­­mure). Ori­cît veți murmura va trebui să recunoașteți că ceea­ ce vă spun eu este purul adevăr. După răscoalele din 1907, par­tidul conservator a crezut de da­toria să se reîntregească, spre a putea apăra proprietatea ame­nințată. Atunci am pierdut din vedere ori­ce resentimente și ori­ce grije, mulțumindu-ne să-i dăm numai unitatea partidului conser­vator. (In acest moment intră în in­cintă d. Delavrancea care e a­­plaudat). Vă rog să nu aplaudați atîta căci s’ar putea ca să se facă con­fuzie și să se creadă că mă a­­plaudați pe mine. (Aplauze). Am ales pe d. Carp șef, căci ne-am închipuit că va ști să se înalțe la această situație. Credeam că nu va mai fi șeful unui grup, ci al unui partid mare. De la început, am fost desa­­măgiți, căci în loc să lupte i­ alegeri, d. Carp a capitulat și a primit să fie ales de liberali. De­­ atunci partidul conservator a dus o opoziție prea blindă, și n’a combătut nici chiar legea tram­­­vaelor, pe care azi o combate așa de mult. D. SCORȚESCU: Aprobați a­­ceastă lege? D. GRĂDIȘTEANU: Cîtuși de puțin. Am fost în­totdeauna con­tra acestor concesiuni cointere­sate. (Aplauze). Dar dacă d. Carp a fost șef rău în opoziție, a fost și mai rău la guvern. A început prin a înlătura programul, ideile și ten­dințele partidului conservator, in­­locuindu-le cu fanteziile sale per­sonale. Apoi de un an de zile s’a de­dat la o legiferare de demagogie deșănțată, pînă ce a ajuns la im­pasul din care nu mai putea eși. Acesta este cel mai mare fali­ment politic din zilele noastre. Un om care de 30 de ani tul­bură viața noastră politică, a ajuns la comica reformă admi­nistrativă, pe care a retras-o, înainte de a se retrage d-sa! Mult mai bine i-ar fi stat d-lui Carp să stea la Țibănești. (Miș­care). In noul guvern s’a căutat să se accentueze și mai mult nota junimistă. Ministerul de interne s’ar fi cuvenit de drept d-lui Ion Lahovary, care a ținut în­tot­deauna locul d-lui Marghiloman, fiind­că avea dreptul. D-l ION LAHOVARY. Refuz categoric, și prefer să rămân la ministerul de agricultură. D-l GRĂDIȘTEANU . S’a dat acest minister d-lui Arion, tova­rășul d-lui Marghiloman, ceea­ ce dovedește că tot d-sa va dicta la acest minister. Dar dacă noul minister e con­tinuarea celui vechiu, atunci de ce ați venit d-lor? Acolo unde n’au reușit d-nii Carp, Marghi­loman și Filipescu, cum vor reuși venerabilii d-ni Maiorescu, Rosetti și general Argetoianu? N’ași fi înțeles rostul noului guvern decît dacă ar fi asigu­rat restabilirea vieței normale parlamentare și concentrarea tu­turor forțelor conservatoare. Nu sunteți în stare să faceți nici una nici alta, fiind­că sunteți legați de vechiul guvern; d-l Carp nu vă va lăsa să faceți ceea­ ce s-ar considera ca o de­­savoare a politicei sale. Nu aveți autoritatea, de a fa­ce concentrarea conservatoare, căci nu aveți autoritatea de a vorbi în numele partidului con­servator. Guvernul nu va­ putea înre­gistra decît un singur succes: succesul de ilaritate. Convins că nu veți împiedica agonia aces­tei guvernări, nu vă zic bine ați venit, ci degeaba ați venit­ schimbarea șefului partidului ? Șe­ful nostru, cîînd dovadă de cea mai mare abnegație, ne spune: am a­­vut un ideal, ca ideile să ne con­ducă în afacerile publice. N’am putut realiza poate acest prin­cipiu. M’am retras pe temeiul acestui principiu, și am lăsat pe prietenii mei să meargă înainte, pentru realizarea acestui princi­piu. (Apl). Cînd șeful partidului ne vor­bește ast­fel, se poate vorbi de o schimbare în direcția partidului ? Nici nu se poate­ vorbi despre asta. Nu există nici un conflict între șeful partidului și majoritatea a­­cestui parlament. (Apl). D-l Grădișteanu protestează con­tra programului actual, dar d-sa s’a ales pe baza acestui program. (Apl.). E trist că d-sa protestează contra legei meseriilor, cu care se fălește partidul conservator ca cu o reformă democratică (Apl.). Ce vrea noul guvern ? Asta e o chestie care ar trebmi pusă de p­­poziție. De­oare­ce sîntem toți membrii majorităței, avem încre­dere în guvern, și întrebarea nu are nici un rost practic. Cind­­ se vor rezolva diferitele chestii la ordinea zilei, se va dezbate mo­dul cum înțelege guvernul să o rezolve. Să luăm exemplul de la parla­mente străine. Ori de cite ori a ost vorba să se trateze cu anu­mite puteri sau partide, s’a lăsat guvernului deplină libertate să trateze. Așa s’a făcut în Franța, în chestia celui mai nou conflict cu Germania. Să lăsăm dar guvernului tim­­pul necesar. Pînă atunci o să ne mulțumim cu axioma: « Cuvîntul e­ste ar­gint, tăcerea e de aur». (Apl). DISCURSUL D-LUI GR. G. CANTACUZINO îmi pare rău că un fruntaș con­servator ca d-l Grădișteanu se găsește in dezacord cu noi asupra acestei chestii. Ceea­ ce a vrut d-sa să dove­dească e așa de puțin clar nicit nici d-sa nu știe scopul la care a vrut să ajungă. D-l Grădișteanu a avut poate o concepție politică mai desintere­sată, a­m vrut să ne dovedească că are o soluție mai practică, mai mulțumitoare, n’am priceput-o însă! D-sa a dovedit că în parti­dul conservator mai sunt încă oameni cari pun încă ambițiile lor personale de-asupra interese­lor generale. (Apl.). A dovedit că sunt oameni cari nu pricep că sunt chestii de prin­cipii mai tari ca chestiile de per­soane. Cum, în aceste momente criti­ce, nu există altă chestie de­cât DISCURSUL DOMNULUI P. P. CARP Nu neam suit la tribună ca să mă apăr. Dacă discursul d-lui Grădiștea­­nu era adresat numai mie, i-ași fi spus: era mai demn să mă fi atacat, cînd eram la putere, nu acuma. D-l GRĂDIȘTEANU. Nu te-am menajat nici atunci. D-l CARP. Poate in culise, căci n'am avut să răspund în ședință pu­blică la nici un atac al d-tale (apl). Am luat cuvîntul ca să vă apăr pe d-voastră. Mă mir că d-l Grădișteanu vorbește de un deziderat de concentra­rea conservatoare, care nu ar fi de­cit îngenuchiarea partidului conser­vator. După zguduirea de la 1907, parti­dul conservator mi-a încredințat șefia, căci știa că pentru o șefie trecătoare eu nu voi sacrifica ideile cari nu sunt trecătoare (Apl). M'au luat întreg, așa cum sunt, cu ideile mele (apl). Vi se spune acum că n’ați știut ce-ați făcut cînd m'ați ales șef. Ați știut că partidele nu pot trăi de­cît prin idei, cari să fie de-asupra persoanelor, (a­plauze). Am susținut totdeauna că luptele nu trebue să fie înverșunate între par­tide. Trebue să fim adversari, nu vrăj­moși. De aceea am fost în­totdeauna occidental în viața mea politică. „O­­poziția miluita.“ de ce? Fiind-că am susținut că între partide trebue să d­om­nească raporturi normale, fiind­că cred că se pot încheia carteluri elec­torale ? Totuși cînd am venit la guvern, am fost atacat cu ultima înverșunare, (apl). Lupta de principii între partidul conservator și cel­ liberal mei nu au fost. Nu putut ataca, partidul liberal, nici legea meseriașilor, nici degree­ările, nici toate legiuirile de „o de­magogie deșănțată,., cum a zis d-l Grădișteanu, (apl). Am pus însă ca principiu : aface­rile in afară de politică. Fiind-că era vorbă de pungă, s'a dat tristul spec­tacol, în ultimul an, în l luptele noastre politice. In alegeri partidul liberal n'a pu­tut combate progrmul democratic al celui conservator. Dar după retrage­rea din parlament, a venit mișcarea de uliță. Guvernul, a lăsat absoluta libertate a­ stradei, ceea­ ce a dezarmat opoziția. Trebue să recunoaștem însă că si­tuația este anormală. Am vrut să vedem dacă e vorba de o înv­erșunare de persoane, sau de principii. De aceea s'a făcut modificarea în guvern Am vrut să vedem, dacă principiile pe cari le apărăm noi­, sunt atât de puternice în­cât să reziste, indiferent cine e pe acele bănci. (Apl.). Dacă părăsim tarimul principiilor, să ne întrebăm dacă cauza situației este direcțiunea mea ambițioasă. D-l Gră­dișteanu nu a indicat insă. un alt­ șef în locul meu. (Apl). Nu are nici un om­ nou, nici un drapel nou, afară numai de cazul cînd ar fi d-sa! (apl). Reformele noastre mari sunt «demagogie de șantaj» pen­tru d-sa. Dacă e așa, sunt silit, în numele partidului conservator, să vă­ declar că admirăm în d-voastră cu c­egiul in­conștient cu care ați vorbit la tribună. (Apl). Curaj inconștient să veniți, să deni­grați tot ce am făcut noi mare în ultimul timp. (Apl). E curajul lui Erostrat. Nu vă dați seama de ce este guver­nul actual, și vă întrebați de ce a ve­nit. A venit fiind­că avea o datorie sacră de a ține sus drapelul conser­vatismului, ci­ va putea și cum va pu­tea. (Apl.). Conlucrarea de care vorbește d-l Grădișteanu, chiar de ar vrea-o frun­tașii, nu ar voi­ o această majoritate. (Apl). Ea nu se poate face,— o spun să o știe țara­ întreagă,—decît pe baza principiilor cuprinse în programul nostru (Apl). Altfel ar fi o ingenun­­chiare, o umilire a partidului conser­vator (Aplauze prelungite). DISCURSUL D-LUI TITU MAIORESCU Mulțumesc d-lui Grădișteanu că a dat prilej la frumoasa cuvintare a d-lui Cantacuzino, și la admira­bila vorbire a șefului nostru, d-l Carp. (Apl.). Nu pot admite din capul locului deosebirea ce face d. Grădișteanu intre conservatori și junimiști, înțeleg această deosebire in gu­ra opoziției, dar nu în gura unui conservator. «Junimea», e o amin­tire literară, nu politică. Din intim­­plare inulți membrii ai acestei so­cietăți literare, in momente grele pentru viața conservatoare, au in­trat in politică la 1871, solicitați de Lascar Catargi. Dintre noi numai unai făcea politică, Petre Carp. De deosebire, ce notă caracteristi­că pot avea «junimiștii». Punctul de preocupare al nostru erau ide­ile conservatoare, înainte de toate. Profesorimea, scriitorimea, era mai cu seamă liberală, și conser­vatismul era considerat mai ales ca o amintire a regimului fanariot de tristă amintire. Fiu de profesor, — profesor și eu,— m’am întrebat ce poate însemna idee conserva­toare spre deosebire de ideea li­berală, in Romînia. Nu era vorba, evident, de boerime, căci Consti­tuția a desființat deosebirile de naștere. Ce-ași căuta eu în capul unui guvern conservator, dacă această desființare nu ar fi complectă ? (Apl). Partid conservator-demo­crat ? Dar eu sunt democrat. (Apl). Partid național-liberal? Dar noi suntem naționaliști, și Eminescu, Creangă, Caragiale, scriitori i eșiți din Junimea au fost personalități naționale. (Apl). Era imitat din străinătate Con­stituția, dar soarta să ne ferească de a mai imita și alte prefaceri din apus, pentru cari nu avem încă pregătirea necesară. (Apl). A­ceasta e idee conservatoare. Ro­setti, Brătianu erau entusiaști imi­tatori ai celor văzute în Apus. A­­bea înființaseră o monarhie consti­tuțională, și ei vorbeau de repu­blică. Acum se vorbește de socia­lism și de vot universal, pe când noi ne silim să educăm actualul corp electoral. Aceasta era teoria noastră conservatoare. Ion Brătianu și Kogălniceanu au văzut la congresul din Berlin, ce însemna deosebirea dintre de­clamații demagogice și acțiunea bărbatului de stat. In durerea ce a simțit la pierderea Basarabiei, Ion Brătianu a devenit mare băr­bat de stat, și a potolit zelul tur­bulent al partidului liberal, pe care l’a transformat într’un partid moderat, monarhic constituțional. Noi, ne-am păstrat ideile noastre conservatoare. Dintre noi cel mai inteligent, cel mai ager era Petre Carp. (Apl). Ne-am apărat atunci teoriile constituționale, contra par­tidului liberal care n’a făcut nimic, absolut nimic pentru organizarea țărei. La 1891, Lascar Catargi ne-a chemat să colaborăm cu dinsul,in baza ideilor și principiilor elabo­rate de Petre Carp. Nici­odată n’a fost vorba între noi despre ches­tia de șefie. (Apl). Cind la 1900 s’a făcut fuziunea, iar la 1907 d. Can­tacuzino a cedat șefia d-lui Carp, s’a făcut o contopire atit de com­plectă între foștii junimiști și par­tidul conservator, în­cit nu se mai poate face nici­ un fel de deosebire in această privință.(Apl). Dar de ce a venit guvernul ac­tual? Se născuse în viața politică o atit de mare înăsprire, în­cît șe­ful nostru a zis: «vreți persoane schimbate, și ideile conservatoare să continue a fi aplicate de alte persoane? Poftim». Aceasta este explicația modificărei in guvern Tă rog dar să continuați a ne a­­corda încrederea d-voastră. (Apl. prelungite). Incidentul e închis. Ședința se suspendă. La redeschidere, ore 5 Camera trece in secțiuni. NEW-YORK, 3 Martie.—Știrea scufundărei „Titanicului“ a pro­dus aci o vie emoțiune. Se bănue că știrile venite nu sunt tocmai exacte și că cei periți în valuri sunt în număr mare. Se vorbește că ar fi un număr de cîteva sute de înecați.­­ O altă depeșe, aduce știrea că par a se confirma tănuelile cum că cu „Titani­cul“ s’a petrecut o adevărată catastrofă, în care și-au găsit moartea mulți călători. Veștile sunt așteptate cu mare nerăbdare și groază. La direcțiunea „Withestar­­inne“ lumea dă năvală ca să afle știri. Londra. — Printre călătorii «Titanicului» se află o mare parte din societatea înaltă en­gleză. Din această pricină,, ști­rile despre catastrofa «Titani­cului» sunt așteptate cu­ mare agrijorare. New-York. 3 Aprilie. — Se admite acum la direcțiunea Wlntestarline că din cei 2200 de pasageri și echipagii ai vasului «Titanic», scufundat, numai 675 au fost salvați. Vaporul „Olympic“ află prin radiografie ca­ntonei cind va­sul „K­arpat&ia“ a ajuns in zori de zi la locul dezastrului, nu a găsit de­ci­ luntri și sfări maturi de va pornini. Cea mai mare parte dintre cei salvați sunt femei și copii. Londra, 3 Aprilie.—Nu se știe nimic de soarta marelui scriitor Stead care se afla pe bordul Ti­tanicului. New­ York, 3 Aprilie.— Vasul „Virginian“ plecat în ajutorul vasului „Titanic“ ce s’a lovit de un sloiu de ghiață, telegrafiează că a sosit prea tîrziu la locul catastrofei și n’a putut salva nici o ființă. Nici vasul „Parisian“ n’a pu­tut salva pe nimeni. După ultimele știri rezultă că 800 persoane au fost salvate de vasul „Carpathia“, au perit deci 1550 oameni înnecați. Boston, 4 Aprilie. — O tele­­gramă fără fir de ieri, vestește că vasul «Carpathian, avind pe bord 868 pasageri ai vasului scufundat­ «Titania». In majori­tate femei și copii, se îndreaptă spre New-York. Telegrama încheie, exprimând serioase temeri, cu privire la soarta celorlalți pasageri ai echi­­pagiului. După o informațiune a com­paniei Lloyd din Montreal, au fost salvați 675 pasageri și 200 oameni din echipagiu. New-York, 4 Aprilie.­O telegramă din St. Johns, din Tera Nova, spune că vasul «Virginia» mergînd spre Europa se apropie de St. Johns. Se crede că persoana salvate se află pe acest vas. New­ York, 3 Aprilie.—In cur­sul noptei impiegații stațiunilor de telegrafie fără fir de pe coasta americană sau străduit continuu să obțină știri de pe vasele por­nite in ajutorul «Titanicului». Știrile primite ca răspuns spu­neau intil că primul vas sosit în­­tr’ajutor pe locul catastrofei a putut constata numai că «Tita­nicul» se scufundase la ora 2.20 din noapte, patru ore după ce s’a ciocnit cu icebergul și că se ve­deau numai sfărîmuturi și cîteva bărci pline cu călători.­­ L Londra.­Lista persoanelor salvate­­ dovedește marea disciplină ce a tre­buit să domnească pe bordul „Titani­cului“ căci majoritatea celor salvați sunt femei. In tot cursul nopței bi­rourile com­paniei „ White­ Star-Line“ au fost o­­cupate de părinți și prieteni dispe­rați cerînd lămuriri despre soarta pasagerilor. Direcțiunea putea numai să comunice cu vasul. „California“ se mai află pe locul catastrofei și di­ speră să mai poată salva cîțiva su­praviețuitori. New­ York. — 4 Aprilie Companii «White Star Line» declară oficial a fi primit un raport al vasului «O­limpic» arătînd că numărul celor salvați se ridică la 898 oameni car trebue să sosească toi la New­ York pe bordul acelui vas. Vasul «Parisian» a evoluat mul timp printre ghețari dar nu­ a putut afla supraviețuitori ai vasului scu­fundat pe rămășițele ce pluteau de­asupra apei ori pe sloiurile de ghață. Chiar dacă ar fi scăpat cîțiva în a­­cest chip, e sigur că ar fi perit de frig înnainte ca să li să poată veni la ajutor. Saint Johns, (Tera Nova), 3 Apri­lie.—S’a renunțat la speranța ca să mai fi scăpat și alți pasageri în a­­fară de cei salvați de vasul «Car­­pathia». Toate vasele pornite pe locul ca­tastrofei au renunțat la cercetările lor. Londra, 3 Aprilie.­ Biroul compa­niei „ Wife Star Line“ constată că printre supraviețuitorii Titanicului a­­flați pe bordul vasului „Carpatina.., se află toți pasagerii de clasa I. Vasul „ Carpathia“ este așteptat la New­ York pe Vineri dimineața.­­ «Titanic» era cel mai mare transat­lantic și a costat 35 de milioane de lei. El avea o capacitate de 4­3,328 tone și primea 3150 de persoane , 700 de clasa I-a, 500 de clasa II-a, 4100 de clasa III-a și 800 inși ca e­­chipaj. Pe dînsul se aflau pentru călă­tori o bae cu vapori, o piscină, o cafenea turcească, o ceainărie ruseas­că o terasă sub cer liber și multe alte minunății. Transatlanticul „Titanic“ eșind din portul Liverpool In pas. IV-a: M­­­ulul Demersuri pentru pace Constantinopol. 4 Aprilie. — Azi dimineață, la orele 11, reprezentan­ții puterilor străine, s’au dus la lo­cuința ministrului de externe spre a face demersul semnalat. însărcinatul de afaceri al Rusiei a făcut primul demers, au venit apoi ambasadorii Germaniei, Austro-Ungariei, Angliei și Franței. — Din informațiunile luate în cer­curile Porței, comunicatul puterilor este scurt și conține simpla între­bare: in ce condiții și Poarta ar pri­mi o mediațiune ? Cercurile competente declară că comunicatul a făcut o bună impre­sie la consiliul extraordinar de mi­niștri, ținut sub preșidenția Șeik-ul Islamului. Deliberările vor continua în con­siliul ordinar de mîine. — Consiliul de miniștri ținut azi a discutat și textul definitiv al dis­cursului tronului ce va fi citit la de­schiderea parlamentului. Partea mai importantă va fi cea privitoare la războiu. — Se afirmă că la recepțiunea diplomatică de ori, ministrul de externe a declarat cîtor­va diplo­mați că vezi ce idee de pace pe baza anexărei este cu neputință, immm Demisia cabinetului maghiar Budapesta, 3 Aprilie.—Știri de sor­ginte privată din Budapesta spun că ministrul președinte d. Khuen Heder­­migva, supune mîine împăratului de­misia cabinetului. El va fi înlocuit de d. Lukacs, ministrul actual de finanțe. Demisia este pricinuită de dificul­tățile ivite la Cameră, precum și de complicațiunile ce sunt de așteptat la deschiderea iminentă a sesiunei dele­­gațiunilor. SUCCESUL UNEI AVIATOARE Boulogne Sur Mer 4 Aprilie.­ A­­viatoarea americană Miss Quimby ple­cată azi dimineață la 5.35 din Dou­­vres a ajuns la­ 7.30 în bune condi­­țiuni la Hardeloi, lingă Boulogne. Dînsa este prima, aviatoare care a trecut sigură, canalul Mînecii. RĂSPUNSUL PORȚEI Constantinopol. 3 Aprilie. — Pre­­vuînd comunicarea reprezentanților marilor puteri, ministrul de externe a răspuns că se va grăbi să remită acea comunicare șefului guvernului și că va da răspunsul în timp o­­portun. Societatea Giorora - Collimanesti Aduce la cunoștința publicului care ar dori să-și ur­meze cura­ atii la Băile Govora, Călimănești spu­n și via Căciulata, că pe timpul lunilor Iulie și August, aproape toate camerele Hotelurilor Societăței­ sunt a fieja reținute, totuși parte din ele fiind libere in lunile Mai, Iunie și Septembrie, se pot an­gaja chiar de acum cu prețuri re­duse. De ase­menea și băile se dau cu pre­țuri reduse pe timpul acestor luni. 1514—6

Next