Viitorul, aprilie 1912 (Anul 6, nr. 1487-1516)

1912-04-14 / nr. 1500

NEOBRĂZAREA GUVERNANȚILOR amico Hri consilier comunal H. SocBtiu. iNbfH de „Epoci" Cu, un desmetic curaj „Epoca" să în­cearcă, să ia apărarea d-lui M. Socaciu, consilier comunal, personagiu de altfel cu totul nul și care nu merită atenți­une. , Fiindcă însă „Epoca" se încumetă a ne sfida cu vorbe obraznice, se cuvine să-i dăm noi lecția de conștinciozitate pentru imdeplinirea datoriei profesionale i,care ne trimete. „Epoca afirmă că nu este întemeiată acuzația de abuz de putere, ce am adus d-lui­ N. Socaciu, care neputind obține rezilierea contractului de locațiune, ce avea ca unul din chiriașii săi, pe cale judecătorească, a profitat de calitatea sa de consilier comunal—de altfel ne­­meritată—și a stăruit pe lângă serviciul sanitar al Primăriei ca să se facă o vi­zită medicală la imobilul închiriat și a­­ceasta a doua zi după ce a pierdut pro­­cesul și cărei vizite a urmat somația de evacuare cu No. 2536, întru cît zice „E­­poca" casa era declarată insalubră cu mult înainte ca d. Socaciu să o fi cum­părat. Să admitem că ar fi așa pentru rap­­^ament. Atunci întrebăm pe d. Primar al Ca­pitalei cu ce drept a autorizat pe d. N. Socaciu în August 1911, ca să-și repare acest imobil declarat cum zice „Epoca" insalubru și deci care urma să fie dărî­­m­at? Nu a călcat d. Primar legea, nu­mai de hatîrul consilierului comunal ? Căci nu se poate nega că d. Socaciu și-a reparat în toamna trecută imobilul cum­părat de la Credit, care și dînsul îi fă­cuse reparații. Și atunci ori d. Primar a dat o auto­rizație de reparație cu călcarea legei, fi­ind vorba de un imobil declarat insalu­bru și care urma să fie dărîmat, ori a­­firmația „Epocei" este un neadevăr. Vizita medicală însă făcută în ziua de 25 Februarie a- c., adică a doua zi după ce Tribunalul Ilfov S. I. prin sen­tința No. 125 din 23 Februarie, respin­sese acțiunea de reziliere a contractu­lui de locație făcută de d. N. Socaciu, ne îndrituește să zicem că afirmația „E­­popei" e neadevărată, căci dacă imobi­lul avea incă casier deschis la Primărie, ce mai era nevoe de o asemenea vizită bătătoare la ochi ? Ea nu se explică de cît prin faptul că în urma reparațiilor făcute imobilului atit de Credit cît și de d. N. Socaciu în toamna trecută imo­bilul a fost scos de sub casier, și tre­buia o nouă constatare pentru ca visul consilierului comunal să se realizeze. Faptul reînoirei contractelor cu alți chiriași ai clădirei din dreapta, pentru­­ un viitor, care conform somației No. 2536­­ urmează ca la 23 Aprilie curent să fie dă­­rămată, dovedește odată mai mult tre­cerea de care se bucură acest consilier comunal. Rămîne deci stabilit că acuzația de putere adusă d-lui Socaciu e pe deplin cvedită și nu mai stăruim. Dar, pentru că „Epoca“ să se edifice mai bine pe cine apăra, afle că acest consilier comunal a mers cu îndrăzneala pină acolo in cît a cerut la 5 Februa­rie curent prin acțiunea de resiliere a contractului de locație, că chiriașa să fie obligată a-i plăti, cităm textual: „lei 300 chiria de la 23 Ianuarie — 23 Aprilie 1912”, deși primise la 21 De­cembrie 1911—citiți bine, la 21 Decem­­b­rie, cu o lună și ceva înainte, acești bani, semnind chiar pe contract de pri­­ire, cităm textual: „Lei 300 am primit , zi 21 Decembrie 1911 drept chirie pînă “ 28 Aprilie 1912, N. Socaciu­. Și a­­cest consilier comunal a avut fiorosul curaj să nege primirea zilei lumi la in­terogatorul ce i s’a luat de justiție, zi­­c eînd că nu-și aduce aminte, și numai cind i s’a arătat semnătura, stins cu așa, nu a avut în­cotro și a mărturisit, ca a fost achitat la vreme. Dosarul e față. Ne închipuim ce s’ar fi întímplat dacă se pierdea chitanța. Vom fi căzut inca­nd, fără rușine, aceea­și sumă de­­ dui ori.­­„ Ne mirăm cum de nu a negat și sem­nătura după chitanța ce dăduse, cînd acestea sunt îndrăznețele-i apucături. Faptul acesta dovedește sau că acest consilier comunal este lipsit cu totul de memorie, deși are profesia de comerciant, sau e de o revoltătoare rea credință, sinonimă cu necinstea. Și într'un cas și într’altul locul său nu e printre consilierii comunali ai Ca­pitalei, cărora li se cer cu totul altele de­cît ac­este defectuase calități. ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice DIN CULISELE GUVERNAMENTALE Se formeaza doua blocuri : Blocul N. FILIPESCU si Blocul Al. NMGHILONAH —Confirmarea l­ui A. A. Badaran— F­IEHUI, ROȘU lar fi SI PUHGAHA cu DUDesnn —CE SE VI DESCOPERI UI CURÂND— Membrii obștei ceh­îndu­se au început să se învinovățească unii pe alții și să dea pe față pungășiile * — In­curs­il va interveni parchetul — ÎNTRUNIREA Consumatorilor-Democrați — Campania „Acțiunei patriotice“ — Știrea ce am dat-o ieri, se con­firmă azi pe de­plin, în cecu­rile guvernamentale bine inițiate. D-l N. Filipescu lucrează în­tre culisele partidului spre­ a-și forma un bloc. Formarea blocu­lui are un dublu scop : exercita­rea unei influențe covîrșitoare asupra guvernului și repunerea cu desavirșire a d-lui Marghilo­man. Mai urmărește încă un scop d. N. Filipescu: prefacerea parti­dului conservator. D-l N. Filipescu este pe față secondat în acțiunea sa nu nu­mai de d-nii I. C. Grădișteanu, M. Vlădescu, M. Cantacuzino și­ Mișu Deșliu, dar și de d-nii C. Olănescu și Gr. Gh. Can­tacuzino și Delavrancea, fără a mai cita pe alții. " Blocul se va forma in curînd și atunci se va începe acțiunea cea mare. D-l Marghiloman pus în curent de toate mișcările d-lui N. Filipescu și a amicilor d-sale mai sus citați, se preface deocamdată in a nu le da im­portanță. In realitate însă, d-sa de asemeni a început să­ se pună în con­tact cu ciți­va partizani mai obscuri, cari însă n’au nici autoritatea, nici abilitatea amicilor sus­citați ai d-lui IV. Filipescu. D-l Al. Marghiloman n'are alt scop în acțiunea sa, de­cit sub masca d-lui P. P. Carp să-și apere succesiunea. D-l A. A. Bădărău, care se afla cri în Capitală, a confirmat ieri într’un cerc formarea a două blocuri «conservatoare» cu ten­dințe opuse, zicînd: — Cred și am indicii serioase, că se formează două blocuri. Ci­ pentru stăruințele d-lui Mar­ghiloman, sînt convins că ele nu vor reuși. In ce privește blocul d-lui N. Filipescu,—el pare a fi mai interesant. Căci d-sa ar dori și o concentrare conservatoare. Aceasta o știu bine; știu că ar dori să se împace cu d-l Take Ionescu. Dar nu pot să prevăd, dacă procesul sufletesc prin care trece sub acest raport, îl va de­termina în cele din urmă, să se apropie sincer, deschis și fără nici un gînd ascuns de d-nul Take Ionescu. Ceea­ ce mai pot adăuga este, că nu s’a făcut nici un pas, incă, din partea guvernului și nici a d-lui N. Filipescu în acest sens. Afacerea arendării moșiei Dudești a intrat într’o nouă fază. Cei cari au pus la cale și au crezut că vor profita de pe urma acestei formida­bile pungășii, s’au certat, s’au dez­binat și prin acuzările reciproce ce-și aduc diferitele tabere antago­niste, în curînd, se vor da pe față toate misterele acestei formidabile pungășii, patronată de cinstitul gu­vern al d-lui Carp. Suntem­ pozitiv informați cft par­chetul de Ialomița, va fi in curînd sesizat de către o parte dintre membrii obștei și atunci de­sigur se vor da pe față lucruri de toată nostimația și cari vor dovedi că am avut dreptate atunci cind am tratat afacerea arendărei moșiei Dudești, ca cea mai nerușinată potlogărie. ✓ D. Pascal. Toncescu, aflind de des­­binările provocate, printre membri obștei, precum și de intenția unora dintre acești membri, de a sesiza par­­ehelul, a intervenit foarte stârnitor să aplaneze lucrurile. In acelaș timp a avut grije să stărue pe lingă protectorul și amicul său d. Mișu Cantacuzino, ministrul de justi­ție, pentru ca acesta să dea ordin membrilor parchetului de Ialomi­ța, să caute să nu facă nici cel mai mic zgomot in jurul afacerei și de se va putea, să cocoloșească lucrurile. Stăruințele d-lui Pascal Toncescu pe tâagă membrii din obște, au rămas infructuoase, de­oarece o parte dintre acești membri sînt furioși de modul nerușinat, cum au fost trași pe sfoară și cum au fost încurcați în această afacere. Rămîne de văzut acum, dacă, par­chetul de Ialomița, va putea fi mai ușor convins de d. Pascal Toncescu să nu dea urmare plângerilor ce i se vor adresa, cu privire la această a­­facere. ■fi Chiar însă dacă, deocamdată, parchetul se va abține să se a­­mestece in afacere, aceasta nu va ține mult, căci imediat ce va pleca de la putere regimul care a patro­nat și patronează afacerile puțin oneste ale d-lui Pascal Toncescu, ori­care alt regim nou, va avea primă și cea mai imperioasă grije că din primul moment, să cerce­teze și să dovedeasă toate potlo­găriile săvirșite in această afacere. Cei care cred că se vor putea în­frupta nesupărați, din această pungășie, se inșeală. Afacerea va fi cercetată în toate amănuntele ei iar moșia va fi redată Eforiei, sau adevăraților țărani, cărora pe drept li se cuvine, iar vinova­ții­ cari au Încercat să tripoteze in această afacere, vor fi trimeși acolo unde le este locul. »■ O Dar să arătăm care este cauza dis­cordiei dintre cei cari au pus la cale afacerea și pentru ce astăzi se gă­sesc despărțiți în mai multe tabere dușmane. Cu altă ocazie am arătat cum d. Miulescu fostul arendaș al moșiei, pentru a-și asigura mai departe fo­losința acestei moșii, a recurs la a­­utorul obștei «Unirea» din Fetești, pentru ca această obște să ia în a­rendă moșia și apoi să-i subarendeze d-sale cea mai bună parte din ea. Pentru a fi mai sigur însă și pen­tru că obștea «Unirea» nu avea capi­talul suficient, d. Miulescu organi­zează și d-sa o obște, compusă din cămătari, cîrcium­ari și persoane in­terpuse, care subscrie un capital de 160.000,—în cea mai mare parte bani d-lui Miulescu, și care fuzionează cu vechea obște «Unirea». Obștea «Uni­rea» nu avea de­cît­­ un capital de 140.000 lei. Lucrurile au fost aranjate după cum am arătat într'o serie de arti­cole în ziarul nostru și moșia a fost luată in arendă. Vine însă vremea ca moșia să se împartă între diferiți exploatatori. D-l Miulescu și-a luat partea leu­lui, trei mii de pogoane din terenul cel mai bun, în partea din­spre bal­tă și care produce cite patru c­ile de grîu la hectar. Cămătari și cei l­alți speculatori din obște au luat și ei restul de teren mai bun, iar țăranilor le-au rămas părțile cele mai proaste, terenuri înfundate, sau nisipoase unde nici pășune nu se poate face, împărțeala făcută în modul acesta a produs nemulțumiri printre țăra­ni din obște, care au chemat la răspundere pe conducătorii lor, pe care îi acuză că i-a tras pe sfoa­ră. De aci discordie și ceartă între diferitele elemente din obște și îm­părțirea în mai multe tabere. De o parte d-l Miulescu și cămătarii, de altă învățătorul comunei cu o parte dintre țărani, iar de altă parte d-l Lupu, vechiul conducător al obștei «Unirea» cu altă parte dintre ță­rani. Cu toată intervenția d-lui Pascal Toncescu, după cum am spus și la început, spiritele sînt departe de a se calma și in curînd vom asista la un spectacol din cele mai intere­sante. Spectacolul va fi cu atit mai interesant cu cu­ unii dintre mem­brii obștei, au cerut d-lui Lupu să justifice o cheltuială de 50.000 lei, pe care acest domn pretinde că ar fi f­ ăcut’o in scopul de a se putea lua moșia in arendă. Se zice că d-l Lupu, strîns cu ușa, ar fi mărturisit că această sumă a dat’o d-lui Pascal Ton­cescu. Dar in curînd și alte detalii. Rep­ Asează la orele 9 jumătate conserva­torii democrați membri în liga „Acțiu­nea patriotică" s'au întrunit în casa d-lui Mihail Dragomirescu, profesor u­­niversitar, din strada Nifon (fost Gra­­mont), No. 35. A asistat un însemnat număr de ce­tățeni: întrunirea a­ fost prezidată de d. Victor Ionescu. D-l Victor Ionescu mulțumește pen­tru cinstea făcuta și cedează preșiden­­ția d-lui Hențescu, farmacist. Se dă cuvîntul d-lui Mihail Dragomi­rescu. D-sa spune că a vorbit cu șeful cu­lorii d-l Jean Th. Florescu care cu pă­rere de rău, nu poate participa la întru­nire dar s’a solidarizat cu cei prezenți. D-l căpitan Creangă spune că în ca­litate de fiu al marelui Ion Creangă so­cotește de a sa datorie să apere memo­ria tatălui său de insulta ce i-a adus-o d. Maiorescu în Parlament, crezînd că-1 laudă, cînd a făcut istoricul junimis­mului. Țin să declar că Ion Creangă care tră­ia printre junimiști, nu avea nimic co­mun sufletește cu aceștia și nu putea să-i sufere. Dînsul a votat în­totdeauna cu liberalii și în deosebi pentru marele Ion Brătianu pe care Creangă îl iubea mult. Junimiștii cari se laudă cu Eminescu, Creangă și Caragiale, i-au speculat pe aceștia făcîndu-și aureolă literară și a­­poi politică, pe urma muncii istovitoare și nerăsplătite a scriitorilor. Eminescu să știe cum a murit și de ce recunoștință s’a bucurat din partea junimiștilor. Caragiale ce foloase a avut de la junimiști? In ce privește pe Ion Creangă, dînsul a fost mizerabil tratat de către cei cari îi revindecă azi munca și gloria. Oratorul povestește cazul cînd Crean­gă bolnav greu fiind s'a dus în urma îndemnului unor prietini să solicite foș­tilor tovarăși de la Junimea, să'i acorde dispensă de restul anilor trebuincioși e­­șirei la pensie. Creangă cerea­ ministru­lui instrucțiunei publice de pe atunci, d. Maiorescu să'l scoată la pensie nu­mai cu anii de serviciu pe cari îi avea în calitate de învățător. D. lacob Negruzi căruia i s'a adresat întîi, l-a trimis la d. Maiorescu, iar a­­cesta nu era de găsit la Minister. Creangă a fost îndreptat să'l caute pe ministru la o serată de la Ateneu. Ajuns acolo, Creangă s’a simțit atît de desgustat de societatea ciocoiască pe care o văzu, că a preferat să renunțe de a mai vorbi fostului tovarăș de la „Convorbiri Li­terare". Creangă ajunsese să trăiască cu 90 lei pe lună fiind silit a plăti pe un suplinitor. Știm cu toții cum a murit­­ scriitorul cu care să fălește azi d. Ma­iorescu. Oratorul critică aspru mentalitatea și lipsa de recunoștință a junimiștilor. Protestează contra ridicărei unei sta­­­­tui cu banii statului, reacționarului Barbu Catargiu, cînd lui Al. Ion Cuza a trebuit să i se strîngă banii cu tal­­­­gerul spre a i se înfăptui un monu­­­­ment. D-l Victor Ionescu. Mișcarea noastră se datorește nemulțumirei provocate de nedreptățile ce s'au făcut și trebue să accelărăm că dreptatea ce trebue să se facă, să se înplinească mai curînd. A­­rată necesitatea că întrunirile să se țină cît mai des. De­și de curînd începută mișcarea noastră a repurtat succese. Vorbește de zădărnicirea banchetului proectat de guvernamentali pentru foștii miniștri. Reîntoarcerea Regelui e tot un succes al nostru. — Adversarii ne numesc buturugă mică, care răstoarnă carul mare, spu­­n eu. Am avut in trecut oameni mari cari au înfăptuit progresul țarei și avem și azi alți oameni care își pot impune voința și inteligența. D-l Advocat Vălsănescu vorbește de laudele ce le-au adus demnitari străini libertății din Romania.—Nu suntem­ anti­­dinastici dar socotim că o de datoria noastră să atragem atenție Regelui, că tronul și fericirea țărei nu se bazează de­cît pe masele poporului și nu pe o mhică reacționară, care exploatează țara, ciocoii cari vor puterea nu o cer pen­tru că corespund nevoilor țarei, ci pen­tru că vor să guverneze. E nevoie ca oamenii politici să aibă concepții demo­cratice.—Laudă calitățile excepționale ale lui Take Ionescu. Atrăgînd atenția M. S. Regelui asu­pra relelor din țară, evităm nașterea unei mișcări antidinastice, închee orato­rul. D-l Andrei Io­nescu vorbind de acți­unea d-lor D. Moruzi și Victor Ionescu spune că întrunirile trebuia să fie serate și dacă se poate chiar mai multe întruniri pe seară, în diferite suburbii. D-l G. Păucescu arată că cuvîntul de tachiști ce s'a dat în poreclă conserva­torilor democrați e simbolul luptei con­tra minciunei, și trebue schimbat în renume. Face istoricul tachismului și arată genezele mișcărilor mari. Dovedește că junimiștii au fost în­totdeauna elemen­tul disolvant al partidului conservator. Chiemând pe junimiști la putere, Re­­­­gele a voit să scîrbească țara pentru­­ totdeauna de junimism. Regele este mințit și trebue să­ luptăm a distruge­­ pe mincinoșii din preajma tronului. Ac­­­­țiunea noastră comună e o dovadă că­­ ne încredem în Rege. I Dacă Regele mai vrea să adaoge cel mai frumos diamant la coroană, să a­­daoge pe acel al libertății, să fie domn în țară liberă. D. C Solomonescu spune că dacă sunt adevărate zvonurile că guvernul Maiorescu a obținut o prelungire pînă la toamnă, și alte asemenea zvonuri, so id trece de la teorii la fapte pentru răsturnarea guvernului. Vom duce o luptă extrem de energică. D. M. Dragomirescu citește o tele­gramă prin care d. general Demostene se scuză că n’a putut lua parte la în­trunire. I­. Victor Ionescu mulțumește celor față, pentru energia de care dau do­­­dă și le comunică că toți conserva­­torii­­ democrați, din jud. Dîmbovița, s'au înscris în liga „Acțiunea patrio­tică". întrunirea s’a sfîrșit la orele II jum., anunțîndu-se o nouă întrunire pentru mîine seară la redacția ziarului „Ac­țiunea“­ .... Emar. mmm INAUGURAREA , Campanilei“ la Veneția Veneția, 12 Aprilie.­­ Azi dimi­neață, in prezența ducelui de Genua și a unei mulțimi imense, a avut loc ceremoni solemnă a inaugurărei Cam­p­anilei reconstruită a bisericei Sf. Marcu. Primarul și Ministrul de instruc­­ție publică au rostit cuvîntări mult aclamate, împăratul Wilhelm a adresat, cu acest prilej, felicitări telegrafice foarte cordiale, făcînd urări pentru o largă propășire a frumoasei Ve­neție, unde are atîtă plăcere a­sta ci­ mai des». CHAMPAGNE I r­r­o­y REIMS Carle blanche Gout üméricain Carie d’or brut REPREZENTANȚI GENERALI STRIPNTITT <4 Societate anonimă r­omină țiuÎu­lIi 1 Uu pentru Import, Exp­ort, Agritură și Comision București, Strada Dscebal Ho. 5 10 GARNITURI DE TREERAT Singurele premiate in Ro­mfala cu MEDALIA DE AUR la concursul de tecrător de -------- la Herăstrău --------„FLUETER“ Singurele premiate cu cea mai MARE DISTINCȚIE a­­cordată de Ministerul A­­--------­griculturel MODEL 1911 PATENTATE în România cu: triplă curățitoare, având Machina în interiorul mașinei RECUNOSCUTE GA­GELE MAI PERFECTE Trează mult, curat, fără risipă, fără a '»' boabele f&rA a unegri griul la pas de măsura Societate Anonimă pentru comercial de Mașini și întreprinderi teh­nice, fost EUGENIU BEHLES București: Strada Bibeacu-Vodd No. 1-3, Sucursale: Brăila, Braiova, Constanta, Varna. lÜ*-rU UN PROCES UMORISTIC „Cafea a Ia Banditei de la interne“ D. Marghiloman chemat înaintea tribunalului din Focșani Focșani, 11 Aprilie.—Astăzi a venit înaintea Secției a lI-a a tribunalului Putna, procesul intentat de d. polițai al orașului, d-lui G. G. Ghindar, pro­prietar din Focșani, pe motivul că acesta din urmă ar fi insultat, într’un local public, pe fostul ministru de interne Al. Marghiloman, de față fiind și d. Paul Demetrescu, polițaiul orașului. Gazul stă ast­fel: Acum cite­va săptămîni, d-l G. Ghindar aflindu-se la cazinul «Napoleon» a cerut să i se servească o cafea­a la Banditul de la Interne. D. polițai Paul Deme­­trescu care se afla de față, a luat cuvintele d-lui Ghindar ca o insultă la adresa ministrului de interne, pe atunci d. Al. Marghiloman, și a des­chis acțiune publică, chemînd in ju­decată pe d. Ghindar sub acuzarea de insultă adusă d-lui Ministru de Interne. Procesul a venit azi in fața tribu­nalului Putna, Secția II-a, acțiunea fiind susținută de d. procuror Chivu. D. Ghindar s’a prezentat asistat de d-nii avocați N. Chircidescu, Ștefan Graur și Mamigonian, cari au pre­zentat tribunalului o întreagă colec­ție de ziare în frunte cu revista u­moristică «Furnica», unde d-l Al. Marghiloman, fostul ministru de in­terne, era numit «Banditul de la in­terne». In baza acestora, d-nii avo­cați au cerut respingerea acțiunei ca nefondată. D. procuror Chim a cerut amîna­­rea procesului din cauza lipsei de martori, spunînd că datoria d-sale ca auxiliar al parchetului, este de a da curs acțiunei contra d-lui Ghin­dar pentru insulta adusă d-lui mi­nistru Marghiloman. D-sa face apoi următoarea judicioasă comparație: precum regele Ungariei nu poate fi insultat într'o altă țară, tot astfel nici d. Ghindar nu avea dreptul să comande o cafea a la Banditul de la interne, căci de­sigur, făcea aluzie la d-l Marghiloman (?!!... După frumoasa și spirituala apă­rare a d-lui avocat Chirculescu, Tri­bunalul hotărește: Amină procesul pentru a fi citat și d. Al. Marghiloman, ca să răs­pundă dacă i se mai zice și Bandi­tul de la interne, precum și dacă se constituie parte civilă. Acestea sunt în mică măsură, a­­mănuntele acestui proces cu adevă­rat «original», care face deliciul lu­mei din localitate, și pe temeiul că­ruia Foefănepii fac un haz enorm. Războiul Deschiderea Dardanelelor Constantinopol, 12 Aprilie. — Consiliul de miniștri de ieri a discutat cu privire la oportuni­tatea redeschiderea Dardanelelor. Consiliul a ținut pînă la orele 8 seara. Miniștrii n'au dat presei nici o lămurire. Din zvonuri se afirmă însă că consiliul n'a luat nici o hotărîre. Se zice că ar fi divergință de păreri între mi­niștri. Organul comitetului tunar turc Terclumani Kakikat“ scrie un lung articol cu privire la Dar­­danele zicind: cine garantează că Italienii nu-și propun să trimeată vase de negoț sub alt pavilion în Dardanele și să încerce asfel un alt plan. Atîta vreme cît nu se vor da asigurări suficiente, nu ne vom putea gîndi la deschiderea Dar­danelelor. —Se zice că și ambasada Angliei a intervenit pe lingă Poartă pen­tru deschiderea strimtorei. Constantinopol, 12 Aprilie.----Un vas englez cercînd să treacă Darda­­nelele cu toată interdicțiunea căpi­tanului portului, s'a publicat un co­municat reamintid nota circulară după care vasele ce ar cerca să for­țeze trecerea strîmtoarei vor fi scu­fundate prin focuri de tun. — Știri oficiale ale Porței spun că flota italiană, un număr de 26 unități, se afla acum 6 zile la Lem­nos. De atunci au plecat 20 vase rămînînd la Lemnos 6.­­ Cercurile oficiale declară că Poarta face tot posibilul spre a e­­vita să aducă piedici navigațiunei dar­ dorește ca întîi să aibă asigu­rarea că va putea închide strîm­­toarea imediat ce apariția flotei Ita­liene în spre Constantinopole ar fi anunțată. Se afirmă că consiliul de miniștri de Duminică va discuta din nou ches­tia deschiderei Dardanelelor. Nu se știe dacă se va rosti pentru des­chidere. — Față de îngrijorarea ce se a­­rată pentru pericolul ce l’ar putea intîmpina navigația in Arh­ipelag din pricina minelor plutitoare ce eventual ar fi fost tîrîte în larg de curent, ziarul «Sabah» zice, pe baza inform­ațiuni­­lor luate la Ministerul de războiu, că minele de contact din Dardanele, de la intrarea Bosforului, și din orașele Salonic și Smirna sunt de tipul cel mai recent și deci ori­ce pericol este exclus. Victorii turce la Derna . Alte știri anunță că in ultima luptă de la Derna, italienii au avut 150 uciși și răniți și au părăsit retranșamentele. Societatea Govora - Căllimanesti Aduce la cunoștința publicului care ar dori să-și ur­meze cura, atît la Băile Govora, Călimănești dt și la Căciulata, că pe timpul lunilor Iulie și August, aproape toate camerele Hotelurilor Societăței sunt deja reținute, totuși parte din ele fiind libere In lunile Mai, Iunie și Septembrie, se pot an­­gaja chiar de acum cu prețuri re­duse. De asemenea și băile se dau cu pre­țuri reduse pe timpul acestor luni. 1514-5 Scufundarea crucișătorului »Varese** Constantinopol, 12 Aprilie.­­Se zvonește că cru­cișătorul italian «Varese», avariat cu prilejul bombardăzei din Dar­danele, s'a scufundat in gol­ful Mudros din insula Lemnos. Obiecte de pe vas și spăr­turi din vas ar fi fost asvir­­ate pe coastă la Castron. Presa bulgară și vizita d-lui Roussel Sofia, 12 Aprilie. — Ziarul «Mir» urînd bun sosit primarului Parisului d. Roussel scrie: «Sosirea șefului ca­pitalei universale în Sofia nu poate de­cît să ne dea prilej de a ne mân­dri. D-sa nu va găsi aci strălucire exterioară ci numai un început de realizare a aspirațiunilor ce clocotește în inima unei națiuni tinere dar plină, de entuziasm și de energie, aspirînd a creea un viitor mai bun patriei chemată de puțină vreme la inde­s­pendență. Suntem­ fericiți de a putea ega raporturi mai strînse cu Franța al cărui sprijin ne este totdeauna de folos în calea propășirei noastre. Sim­patiile ce ni le-a arătat în trecut sunt prezente memoriei noastre, in ele am scos încurajări cu recu­noștință. Vizitele schimbate la Pa­ris și Sofia sunt garanții ca pe vii­tor apropierea între mica Bulgarie și marea Franță va fi tot mai strînse în profitul progresului intelectual și economic al țărei noastre». MOTOARE DE TITE 1 = horizontale.—Consumația cea mai mică = CELE MAI SIMPLE CELE MAcI SOLIDE Motoare de Benzină cunoscuta prn PPT peste 500 în MARCA „UlUoOLCl funcțiune la W. ST­A­R DECKER, București și sucursalele: Brăila, Craiova, Botosan". „73_.4 Clinica oe BOÂLE uf «CH! a doctorului VINTILESCU — OCULIST SPECIALIST LA PARIS ȘI BERLIN____ Prima instalare modernă complextă intru axamenul de prem­isie al ordnului și trat­mentul la­ rafonal—cu sală d­­e serații ș­i ca­mere separate pentru inter­­meri bolnavilor oprrați­­ din narvinete) Consultațiuni 9 -11 $1 3—5 Pentru săraci gratuit dimineața Stn. SF CONSTANTIN 7 Telefon 29/83 1475 1

Next