Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-17 / nr. 2280
plicare sa nu zădărnicească o operă pe care conștiința tuturor o consideră ca utilă. Primiți. Arhiducele Frantz Ferdinand ȘI RQMÎNÎI din AUSTRO-UNGARIA Nimeni dintre reprezentanții popoarelor monarhiei austroungare nu putea avea absolut nici o temere, din punct de vedere al națiunei sale, de viitoarea domnie a moștenit coruilui tronului habsburgic. Din contra, ceea ce clironomul a lăsat să fie destăinuit ori bănuit din principiile de cari urma să fie călăuzit, era tocana dovada celor mai bune sentiimente față de toate națiunile imperiului, nu numai în înțelesul de bunăr voiință părintească față de poponimie sale, el chiar politicește, cu intențiunea pronunțată de a da tuturor deplină libertate națională. Că Francisc Ferdinand avea să fie nu împăratul dualismului ori tinalismului, ci domnul tuturor neamurilor unite în imperiu. Soția sa, ducesa Sofia de Hohenberg născută Chrotelo era de origină slavă,și se știe că arhiducele prefera de a trăi la moșiile sale din Bohemia. Aceiași iubire o avea și pentru Slavii de sud și se zice că arhiducele însuși a intervenit ca Croaților să li se restitue situația lor de drept, ce fusese suspendată de guvernul din Budapesta din motive de politică internă. Pentru Români, Franz Ferdinand a arătat în toate prilejurile cea mai desăvârșită dragoste cu totul particulară. Cu ocaziunea manevrelor militare ce se țineau pe teritoriilorculte de Romîni, cu ocaziunea trecerei sale prin Ardeal spre Sinaia, la serbări ocazionale din Viena și față de bărbații politici cărora, li era accesibil, arhiducele a arătat, și air putea zice ostentativ, cea mai binevoitoare simpatie, cel mai adine interes sub toate raporurile, culturale și politice mai ales. Nu mai mult de cit acum două săptări civii, primind pe fostul atașat militar al României, d. It.-eo,Ionel G. Eremie în audiență de plecare, arhiducele Franz Ferdinand i-a zis verbal, cu un aer duios: „Un lucru este de care deosebit vă rog să rămâneți convins, anume, că păstrez cea mai completă simpatie pentru România și pentru poporul român pe care l-am cunoscut cu drag atît cu prilejul vizitei ce am avut fericirea să fac M. Sale Regelui Carol la Sinaia, cit .și aici în monarhie“. Personal, arhiducele Francisc Ferdinand a fost foarte primitor și drept. Și-a relevat talentul cu care își știa alege colaboartorii, numai după meritul lor personal, indiferent de origină. Vasta familiară ce a dus era exemplară, și se știa că își adoră copii, cei trei frumoși prințiișori, Sofia,, Miax și Ernest ce au rămas acum orfani. E cunoscut și acea, că arhiducele moștenitor nu ezita de ași manifesta credința sa de bun creștin. A fost și personal un bărbat mare în înțelesul cel mai inalt al cuvântului. De aceea nu poate fi îndeajuns condamnată fapta abominabilă care l-a răpus, răpind două vieți nevinovate și pline de nobleță și lăsând trei copii orfani. Prof. C. Nedelcu C. I. BRATIANU. -0X0- DUMINICA 22 IUNIE In „VIITORUL“ începutul romanului Cel din urmă Albanez de poetul VICTOR EFTIMIU H Căminul Jțudtentesc — Scrisoare din Paris — De trei ani dă la Paris frumoase roade o operă de înalt patriotism. Căminul studenților români creat de „Societatea de ajutor“ compusă din români din înalta societate el a fost întemeiat sub apropiata supraveghere a dunei Maria Pillat, născută I.C. Brătianu și al d-lui C. Argentoyanu. Astăzi Căminul studenților (1 me Dante) are un budget anual de 15.000 de lei. Un local modern plătit 6000 lei anual cu sală de restaurant ce servește și ca sală de spectacol precum și o sală de lectură cu o bibliotecă de 5000 de volume. Societatea dă zilnic la peste 100 de ■ studenți cu 1 leu și 10 o masă care o costă 2 lei 60. Alt ajutor îl dă societatea dînd câtorva bursieri mese gratuite. Activitatea artistică și intelectuală a Căminului a fost foarte vie. Pe lingă serbările intime urmate de dans din cursul anului, el a mai dat fie în sala lui de spectacol fie pe la Societes Savantes sau Athénée Saint-Germain serbări ce erau locul de întîlnire al îintregei înalte societăți române din Paris. La aceste serbări au dat comcursul Marioara Ventura, De Max, Constanta Balanescu, G. Boskoff, Socrate Baroizz, Al. Bobkoff, Eug. Wagner, Fior Breiman, tenorul Oretu, Baritonul Vulpescu, poeți Al. Macedonski, Victor F.ftimiu, Ion Pillat, Horia Furtună Oreste, Alfred Moșoiu, Adolphe Clarnet, Al. Em. Lăzărescu, au ținut conferințe C. Dissescu, Mihail Paleologu, R. Patrulius, Ion Lugoișianu, Alfred Moșoiu, Mircea Libros, Marcel Bibiri, Alex. Vasilescu, C. Moțaiu, Ștefan ICopescu, Eliade. O piesă de teatru „O Toamnă“ de Al. Mooșiu și două reviste satirice .„Horul... homini lupus“ și Revista Franco-Roimînău setise de „cei trei mușcători“ (așa ziși fiindcă erau patru: Horia Furtuna, Ion Lugoșianu, Alfred Moșoiu și Al. Băbeanu) au avut mare succes. Dar pe lingă binefacerile materiale și prdonoțiile literare și artistice. Că,mimul mai are un scop. Și scopul acesta mai înalt și mai depărtat face fața meritei lui. Căminul vrea să fie locul de întâlnire al tuturor studenților serioși și muncitori. Căminul vrea ,să fie centrul care ,să grupeze entuziasmele și care să cimenteze prieteniile. Studenți din toate părțile țarei, studenți din toate ramurile de studii învață să se cunoască, să se aprecieze,să se măsoare. Orice grupare românească de iaci și în general orice camin poate cere sala căminului pentru întruniri, conferințe, serbări, cședințe literare etc., și sala se dă gratuit. Discuțiile politice sunt interzise atunci cînd nu se mărginesc la principii. In atmosferă de colegialitate și de entuziasm se plămădesc sufletele. De trei ani comitetele studențești alese (1911—1912: O. Tafrali, Horia Furtuna, Pompiliu Băbeanu, G. Mora; 1912—1913: Al. Bătbeanu, Horia Furtuna, Ion Lugoșianu, N. Lupu- Kostaki. 1913—1914: Ion Pillat, Alfred Moșoiu, Iancovici, Lecca) conduc Căminul în acelaș spirit și în acelaș linie de conduită, D-na Miairna Pillat cu o energie și o perseverență extraordinară prezidă la conducerea și perpetuarea lui. Pină să’și întregească menirea și să’și desăvârșească organizația, căminul a periclitat adesea; d-na Maria Pillat a știut să îmbrățișeze pe cei ce șovăiau, a știut cu fapta să ajute lipsurile materiale. Grație stăruinnțelor d-sale guvernele și-au îndreptat solicitudinea spre Căminul românesc și pricepând ce operă de înalt patriotism implică,au înscris în buget sume afectate Căminului. Mai multe persoane din înalta societate constribuiesc la această mare operă cu cotizații anuale de la 500—1000 lei. Căminul urmărește unirea tuturor studenților serioși și muncitori sub drapelul aceluiaș ideal. „Cercul studențesc“, Liga Culturală,Soc, Franco-Romiînă și alte grupări au dispăut iar mulți din membrii lor sunt astăzi în Cămin. Rind sperînd cenaclurile ce exista încă vor dispare iar veleitățile viitoare vor fi paralizate. Căci din mijlocul Căminului toate manifestările individuale ori colective sunt bine primite și favorizate, pe cînd deasupra tuturor plutește dominîndu-le idealul înfrățirei sufletelor în avîntul aceloraș sentimente naționale. Una din sforțările de căpetenie ale Căminului e să pun în contact studențimea română de iad cu instituțiile de cultură și mediul înalt din lumea intelectuală, artistică și științifică. Măreția acestei opere va atrage ■și va absoarbe partea cea mai limpede și mai sănătoasă a studențimei române din Paris, cu forțe de convingere și de acaparare pe care o auactivitățile subordonate unui ideal frumos. Căminul Studențesc din Paris cu linia lui rigidă -de -conduită, cu trecutul lui real, cu activitatea-i fără abatere își șovăire cu lărgimea de idei, cu autoritatea-imorală și soliditatea-i financiară, va continua să grupeze elita studențimei romîinești -sub stindardul aceluiaș înflăcărat patriotism și naționalism înțeles bine. Elita celora care se pregătesc fără zgomot, cultivindui-și sentimentele și Ikn bogațindu-și spiritul pentru adevărata muncă și activitate pe care o vor depune un act, in discursuri și reclame, ei mai târziu in îndeplinirea datoriei și jertfei pentru un ideal, în România. I. B. moinWîtIT„AM Tarei“ in chestia monumentului „Avîntul Țării“, proectat de regimentul 80 infanterie, primim următoarea întîmpinare : Domnule Director, Vă rugăm să bine-voiți a publica următoarele cu privire la concursul pentru monumentul „Avîntul“. In juriu fiind numit și d-nii : Pictor G. D. Mirea și arhitectul Nenciulescu, care au colaborat la macheta unuia din concurenți, artiștii au cerut scoaterea din juriu a acestor persoane. Cum însă d. colonel Radovici, (președintele*) s-a opus, și-au retras lucrările sculptorii : I. Iordănescu, Teodor Marin, Al. Constantinescu, V. Chiriachide, C. Mihăilescu etc... cerînd amânarea concursului, cînd să nu mai figureze în juriu acești domni, cari sunt autorii machetei acelui concurent. Sculptor: Iordănescu. Aredic 7. Ath. Constantinescu. Labirint 157. Th. R. Marin 13 Septembrie 75. V. Chiriachi de C. Mihăilescu. ----------------OXO---------------— Punerea pietrei FUNDAMENTALE A CERCULUI_SUBOFIȚERILOR A S. R. PRINCIPELE FERDINAND ASISTA LA SOLEMNITATE Dri dimineață la orele 11 și jumătate a avut loc in Calea 13 Septembrie din Capitală, în dosul închisoarei Militare, solemnitatea punerei pietrei fundamentale a cercului subofițerilor. La această solemnitate au asistat A.S. R. Principele Ferdinand însoțit de d. maior Ballf, g ueralii Cotescu, Vasiliu, Năsturel, colonelii Boboc, Maltopol și Niculescu Dragomir; lt.-coloneli Filitis, Văleanu, Urdăreanu, Popescu; maiorii Poenaru, Mărculescu, Iordăchescu, M. Cantuniari directorul prefecturei politiei etc. . • .1 Solemnitatea la care a mai asistat și câte o delegație de subofițeri din țară a avut loc într-un pavilion frumos ornat. După săvârșirea serviciului religios, S. S. Arhimandritul Scriban a luat cuvântul, arătind rolul pe care-l au subofițerii în armată. A vorbit apoi d. maior Poenaru, președintele cercului subofițerilor. A. S. regală principele Ferdinand s’ia coborît apoi pe schelă și după ce a pus piatra fundamentală a iscălit actul comemorativ. Solemnitatea s’a terminat la orele 1 p. m. Adunarea societatei Sft. Iiie a hamalilor de la C. F. R. Societatea „Sf. Hie“ a hamalilor d din C. F. R. a ținut prima, adunare a membrilor ei dri 15 iunie ora 10 a. m. în bulevardul Basarab No. 228. A luat parte peste 50 membri. Pe lângă comitetul societăței au luat parte și domnii Butculescu sub prezidenția căruia s’a ținut adunarea, d. V. Manolescu farmacist și consilier comunal, dr. I. Păunescu consilier comunal , dr. I. D. Antonescu și alții. După ce d. Ionescu, președintele comitetului face istoricul înființărei acestei societăți, ai cărei membrii nu au leafă dela direcția C. E. R. și după ce arată scopul ei, care este ajutorul reciproc, umanitar și sanitar, ia cuvîntul pe rînd d-nii Butculescu, dr. Păunescu și d. farmacist. V. Manolescu, cari aduc laude inițiiatorilor acestei societăți și arată rolul ce terbute să-l aibă în societate și membrii ei îndemnînd pe cei prezenți să fie strinși uniți în societate, ca pri exemplul ce-i va da să poată atrage în societate pe toți lucrătorii C. F. R. D. farmecist V. Manolescu arată că societatea „Sf. Ilie“ fiind o societate nouă va dispune să se efectueze în farmacia sa timp de un an de zile gratis ordonanțele medicale ale membrilor societăței ce vor avea nejpe de ajutor medical și promită că va fi in mijlocul societarilor orii de cite ori va fi trebuință, ajutîndu-i atît în calitate de gospodar al comunei cit și ca simplu cetățean, iar d. dr Păunescu donează 100 lei societăței. Membrii vări-d emoționați aduc laude și mulțumiri persoanelor de mai sus. oxo Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Culture tutunului in 1913 ln Buletinul direcției Regiei monopolurilor Statului găsim următoarele date privitoare la cultura tutunului in 1913. Cultura tutunului în 1913 a fost întreprinsă de către un număr de 30.139 cultivatori, pe o întindere de 10.976 ha și 17 arii. Cantitatea produsă și predată Regiei a fost de 9.649.164 kgr, la care se adaugă o cantitate de 136.537 kgr. tutunuri produse în 1913 și predate de către cultivatorii din teritoriul anexat sau Dobrogea Nouă. Valoarea de cost a întregii recolte este de 6.705.866 lei și 20 bani, sau 70.25 bani pe kgr. Producțiunea medie la, hectar a fost de 887 kgr. și 409 gr. iar venitul mediu brut de 608 lei și 07 bani. Comparată cu recolta, 1912, recolta 1913 este cu 3.854.514 kgr. sau 65 la sută mai mare, iar față de recolta 1911, care a fost cea mai mare recoltă de tutun, recolta 1913 o întrece cu 516.468 kgf. In ceea ce privește calitatea, modul de lucru și mai cu seamă starea de condiționare a tutunurilor, această recoltă este superioară recoltei 1912 care a fost foarte rău condiționată, inferioară însă recoltei 1911, care a fost una din cele mai reușite recolte de tutun din cîte am avut. Pe circumscripțiuni de cultură, producțiunea cea mai mare la hectar a fost obișnuită la circ. Vlăduleni-Romanați, cu 1167 kgr. la hectar și Titu-Dîmbovița cu 1164 kgr., iar circumscripții cu producțiunea cea mai mică am avut circumscripția Tâmna-Mehedinți cu 314 kgr. la hectar și Babadag-Tulcea cu 392 kgr. Ca preț mediu pe kgr. cel mai mare de lei 1 și 58 bani kgr. s’a plătit pentru tutunul din circ. Drăgășani unde recolta a fost foarte reușită calitativ, iar cel mai mic de 0,58 pe kgr. pentru tutunul din circumscripția, Zădăriciu, unde tutunurile au lăsat mult de dorit din Punctul de vedere al lucrului și alegerii pe calități. Circumscripția Piatra-Teleorman, înființată în 1913, a predat: 68.000 kgr. cu o producțiune medie de 1099 kgr. și 708 lei venit brut la ha, iar media prețului pe kgr. a fost 0.64 bani. In contul recoltei 1913 s'a distribuit de către Regie drept avansuri în total lei 1.563.820 plus lei 200.884 și 95 bani cheltueli făcute în contul cultivatorilor, din care: arenda de terenuri de cultură de tutun 92.702, rafie pentru păpușit 12.608 lei, sfoară pentru înșirat tutunul 70.636 lei, stropitori, etc. Din toate aceste sume, avansate de Regie, la recepția recoltei a rămas datorie asupra cultivatorilor și care nu s-a putut rambursa fondul de exploatare sume de lei 27.748 bani 55. Din această sumă, mai bine de jumătate s’a încasat cu ocaziunea, lichidărei daunelor de grindină, și incendiu, așa că suma ce va rămîne ca, datorii asupra cultivatorilor din cultura, anului 1913 nu va prezintă nici unu la, sută din totalul sumelor distribuite ca avansuri și cheltueli. Cu ocaziunea recepției s'a mai încasat, în afară de sumele arătate mai sus, în contul datoriilor la: fond, lei 126.082 și 85 bani. Cu ocaziunea recepției s’a distribuit, conform regulamentului, cultivatorilor celor mai meritoși și cari s’au distins prin îngrijirea dată recoltei lor premii în valoare de 69.165 lei, și anume: 270 pluguri și 420 grape in valoare de 26.165 lei, precum și premii în bani le 40.000, plus 9.000 arbori fructiferi din pepiniera Regiei de la Vlăduleni. împrumutul bulgar. Un grup de bănci engleze, compus din Lloyd Bank, Part Bank, London City et. Midland Bank Ltd., cu ajutorul lui Crédit Mobilier, au propus guvernului bulgar un împrumut de șase sute milioane fr. Activitatea bursei de cereale din Brăila. Activitatea portului Brăila a fost redusă în cursul lunei Main. Cantități mari de cereale s’au cumpărat direct din țară de pe la stațiuni și s’au trimes în Austria și Ungaria. încă din Decembrie 1013, a început exportul in Bnorvina, unde s’au plătit prețuri superioare celor de la Brăila. In primăvară, Ungaria, din cauza slabei recolte de grîu, a importat cantități însemnate de grînepe la î di ele plătind traiuri mari, . Cerealele cari în alți ani veneau spre a fi încărcate în porturile Brăila și Galați, anul acesta s’au încărcat direct în detrimentul acestor porturi. Din 843.376 tone cereale exportate din Romînia dela 1 Ianuarie—30 Aprilie 1914, prin Brăila nu s’a exportat de cit 174.403 tone, ceea ce face 20 la sută, din export, pe cînd în alții ani, prin Brăila se exportă 50—69 la sută din tot exportul țării. Aceasta diminuare a exportului prin Brăila și Galați, a influențat mult asupra navlului fluvial și maritim, reducîndu-l în mod simțitor. Foaia, de informațiuni comerciale, n-rul cu data de 14 Iunie et. are următorul cuprins: Al XV congres al Camerilor de comerț și industrie din țară. Situatia economică a Germaniei în W . Cereri și oferte. Informatiuni. Comerciale: Mișcarea pieței Galați și a oboarelor din circumscripția Cemerei în luna Aprilie 1914. Importul de cereale și semințe pe porturile Italiei în 1913, comparativ cu 1912. Noua lege a falimentelor în Anglia. Prețul de vinzare al petrolului și derivatelor sale de la 7 la 14 Iunie 1914 Prețul cerealelor pe principalele piețe din țară și străinătate de la 14 Iunie a. c. Debușeuri pentru exportul birtier din T.-Severin pe luna Mai 1914. Activitatea bursei Brăila în cursul lunei Mai 1913, înființarea unei societăți de petipol la Londra. Convențiunea comercială a Romîniei cu Grecia. Vamale: Instrucțiuni vamale: Agricole: Starea agricolă a Romîniei la sfîrșitul lunei Mai 1914 st. n. Petrolifere: Regiunea II-a miniere Buzău. Raportul cu cereale și produsele măcinate sosite în stațiunile porturilor și eșite prin stațiunele de frontieră în cursul lunei Mai 1914—1915 comparativ cu precedenți de la 1905—1906 încoace. Sfptămina cerealiitoz, Lîeitarîum A Mișcarea artistică-literară — La nas și în străinătate — mm biblii TEOSOFIA NEOBUDISTĂ ȘI NEMURIREA SUFLETULUI In legătură cu studiile asupra filosofiei spiritiste, pe care am amintit-o cu prilejul unei interesante reviste de științe oculte, apărută de curînd in Capitală,, menționez pravila unei biblii din extremul orient — India — biblie care păstrează în enunțarea ei toate trăsăturile caracteristice ale bibliei creștine, putîndu-se stabili intre ele o paralelă cu puncte de reper și cu particularități distinctive de deosebire. Teosofia budistă, cu toate că este luată cu drept cuvînt, ca, o religie pagină, totuși în esența conceptiunei ei merge pina la un punct pe normele concepțiunei creștine. Cum s’a creiat religiunea budistă? Se zice, că în localitatea Capilavastru, mai sus de Benares, domnea pe vremuri [UNK] un rege numit „Sudodama“, care luă în căsătorie pe o fată de familie regală, numită „Maia“. Pe atunci trăia în Cer un Sfînt în esența spirituală, care pentru a se întrupa își alese de tată pe Sudodana și de mamă pe Maia. In ziua căsătoriei, mireasa visa im vis străin. Parcă era pe muntele Himalaia, într'o peșteră cu flori, transformată, în cameră de culoare. Atunci zări că vine spre ea un elefant alb, pe trompă cu un crin alb. Intrînd în peșteră, în care se odihnea Maia, elefantul dispăru în pieptul ei. Fecioara deșteptindu-se, bramani tălmăciră visul, declarînd soțului că Maia era însărcinată de la Sfintul Duh, iar noul născut va fi un Buda. Cînd veni ceasul Maia născu intra pădure, între doi pomi de aur: arborul științei (un smochin) și arborul mîngîierei. Cronologia, indiană, socotește, aceasta naștere la 15 Decembrie, patru zile după solstitiu. Copilul era strălucitor ca, Soarele și ca luna. Înțelepții i se închinau cu osanale și cîntece, căci in el vedea, pe mîntuitoril lumei, pe stăpînul universului. După 7 zile Maia muri, Copilul fu botezat, după religia brahmană, primind numele „Sidarta“. Cînd se făcu mare principele Sidarta, renunță la tron, trăind șeapte ani în pustiu. Spiritul răului și al morții numit „Mara“ îl urmări, obsedîndu-l prin tentații de voluptate, ca să-l corupă. Insă Sidarta îl învinse și astfel deveni Buda, purificat și transfigurat. Buda ca predicator se adresă săracilor, laicilor, și femeilor, propăvăduindu-și legea din oraș în oraș. Să nu omori, să nu furi, să nu comiți adulter, să nu minți să nu bei, băuturi amețitoare — erau parabolele lui. Buda strînse pe lingă el o mulțime de admiratori, considerindu-l ca pe Mîntuitorul lor. Comparând viata lui Buda cu a lui Crist, găsim două părți asemănătoare: o parte legendară ideală și o parte de realitate. Budiștii însă făceau o distincțiune riguroasă, între viața materială (a corpului) și cea spirituală (a sufletului), iar metafizica budistă nu concepe, pe Dumnezeu într’o altă lume, separată de Univers. Sportive CONCURSUL HIPIC. Eri și alaltăieri au avut loc pe terenul Clubului Călăreților Concursul hipic,de sub înaltul patronaj al A. S. R. Principelui Ferdinand. Au asistat și M. S. Regele, AA. L. Principii Ferdinand și Maria cu micii principi, precum și un numeros public. "Iată rezultatele: ZIUA Z Concursul de dresaj. I d. Cărp. Drăghiceanu, II Căp. Mihăilescu, III Căip. Comărnescu. Concursul de Obstacole. I. Lopot. Vulturescu, II d-na Zănescu, III Loco.. Șendrea. Concurs de conducere a trăsurilor. I. D. Niculescu-Dorobantiu, II. d. Șt. Șendrea, III. d. Maior Diamauvtescu. Concurs de frumusețe pentru trăsuri. I. D. Niculescu-Dorobanteu, II. d. Șt. Șendrea. ZIUA II Concursul de dresaj. — I (1000 lei) Cap. Drăghiceanu, II (500 lei) St. Comănescu, III (300 Lei) Locot. Șt. Niculescu. Concursul de conducere de trăsuri. I d. Șendrea; II d. Emil Petrescu. Concursul pentru poștalioane. I d. Gibica; II d. Lungeanu; III d. Corincescu. Concursul de obstacole. I d. căpitan Filip Iacob; II <L locot. Șendrea. I Școtarei de cavalerie din Târgoviște, care a participat pentru prima oară la acest concurs i s’a dat ca amintire un frumos obiect de artă. Atît Suveranul cât și Principii moștenitori au arătat un viu interes acestei serbări hipice, întreținlindu-se și felicitînd pe cîștigător. Congresul Ligei Culturale dri la orele 9 a avut loc în sala Ateneului, congresul anual al Ligei Culturale. A prezidat, d. Virgil Arion. Se procede la validarea delegaților din provincie. D. VIRGIL ARION spune că acuim câteva săptămâni poporul din Transilvania, a fost chemat la o întrunire la Alba Iulia. Au venit peste 10.000 de români. De abia au vorbit vreo cîțiva oratori și întrunirea ia fost împrăștiată. Sau adunat la Ileanda Mare unde au votat o moțiune care e afirmarea hotărîtă a unor drepturi legitime ale națiunei române. .D. STAN, președintele secției din Piatra-Neamțu, propune ca :să se trimeată o telegramă comitetului organizator al serbărilor pentru comemorarea lui Eminescu. Iată textul telegramei: Memoriei aceluia al cărui suflet a vibrat atît de adine și care ia prins atît de duios durerile neamului românesc din toate unghiurile țării, reprezentanții congresului Ligei Culturale aduc prinosul lor de recunoștință. La căpătâiul aceluia care nu a cerut ,și -ria dobindirea de la contimporanii săi altceva decit un tei își pleacă genunchii cu adâncă și curată duioșie și se închină pioși la mormântul aceluia care ne-a luminat și încălzit cu razele geniului ssău. D. BOGDAN-DUICR citește raportul activităței Ligei culturale pe anui trecut D. DR. ȘTEFAN BOGDAN -citește raportul asupra gestiunei financiare a cărui descărcare o cere și se aprobă. D. G .RANETI spune că Liga Culturală constituie o forță morală considerabilă. D. VIRGIL ARION dă citire următoarei telegramă trimisă M. S. Regelui: „Delegații secțiunilor Ligei Culturale din toată țara strinși în congres la București, depun, la picioarele Tronului, expresiunea admirațiunei și devotamentului lor nemărginit către M. V., care sînteți întruparea celui mai înalt ideal al neamului românesc“. Se trimite o telegramă și A. S. R. Principele Ferdinand: „Congresul Ligei Culturale vă roagă să primiți omagiiel sale, expresia iubirei sale adîncă pe care congresul o închină nădejdei țârei“. D. POPESCU THEODOR (secția București), propune ca să se intervie pentru schimbarea locului pe care se va clădi localul Ligei. D-sa e de părere că membrii Ligei pot face politică. D. STRIMBEANU propune să se delege cîteva persoane pentru a merge la prefect în chestia locului. D. v ARION propune să se dea delegație biroului congresului, pentru a merge la d. Mortun pentru schimbarea locului. D. EM. DAN spune că va da sprijinul său Ligei în toate împrejurările. D. SOCOT. RADULESCU propune ca Liga să intervie la ministerul de războiu pentru ca ofițerii să fie îscriș oficial în Ligă. Este pentru lărgirea autonomiei secțiilor Ligei. Donează pentru Ligă, secția Iași 1000 lei. Spune că Liga trebue ajutată. Propune ca învățătorii din regat să fie trimiși în Basarabia pentru a învăța caracterul latin. D. FRANGULER citește apoi o moțiune. --------------oxo-------— rA. S. E. Pricipesa Maria a împărțit premiile: Piatra G Îi lostrî mort! Îs Luhovîti Suma din urma Lei 753.95 Preot A Petru corn. Iazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scărlătescu 5.— Ovidiu D. Eremie Epureni Jutova 10.— -mi—ii m------ mii Tnnin—iim»«.——.... A apărut: MoorUo m mine tosi mi I Io ION MTNULESCU I >1 i Sinuciderea lui Oscar Lăzărescu Eri a circulat prin Capitală știrea că Oscar Lăzărescu, fostul secretar al liceului Sf. Sava, și principalul autor al fraudelor de la ministerul instrucțiunei, s-ar fi sinucis. Vestea a format obiectul discuțiunei tuturor, Lăzărescu fiind o figură bine cunoscută în oraș — mai ales in ultimul timp de cînd o ducem intri un chef. Intereități, nu am putut afla nimic cu privire la această sinucidere. Mi s'a spus că nu există nici o știre oficială în această privință. Din potrivă părerea, tuturor este că el se ascunde undeva. In interesul cercetărilor, anunțăm că Lăzărescu este acelaș, are fruntea, iată și privirea cam încrucișată. Este înalt și voinic. Din mărturisirile lui Edgar Ghenovici reese că Lăzărescu trebue să fie în Bulgaria, deși nu se poate stabili pe unde a trecut. Cercetările poliției continuă. ELEGANTUL VOLUM Povestea un MU apărut în editura .Flacăra“ și datorit talentatului scriitor, d. CATON THEODORIAN, are un frumos succes de librărie. —---—xs----------- Măreața serbare populara din Potlogi Inaugurarea monumentului eroilor de la 1877. Sfințirea localului Băncei Populare. — Prima reprezentație a teatrului ambulant sătesc O frumoasă și neuitată serbare națională s’a dat ori la Potlogi (Dâmbovita) cu prilejul inaugurărei monumentului ostășesc de acolo. S’a inaugurat în acelaș timp, și noul local al băncei populare în care s’a dat cu acest prilej cea dinții reprezentație a teatrului ambulant sătesc, însuflețirea în mijlocul căreia s’a desfășurat această serbare va servi multă vreme ca o pildă înălțătoare iar cele ce s'a rostit acolo vor rămîne adinc întipărite în mințile și în inimile tuturor. Vremea a fost prielnică și dispoziția tutulor a perorizat mândra serbare din preajma ruinelor castelului lui Constantin Brâncoveanu, voevodul care după cum se știe s’a sacrificat pentru credință și pentru neam. Pe piața din mijlocul satului s-a ridicat un monument în amintirea eroilor dela 1877 și a avîntului ostășesc din 1913. Monumentul este datorit sculptorului Aristide Iliescu și e turnat în bronz. El reprezintă un vînător sunînd din goarnă și e cit se poate de reușit. Asemenea monumente se întîlnesc rar chiar prin marile noastre orașe. Banca populară „înfrățirea“ și-a construit un frumos local care a atras luarea aminte tuturor. Au luat parte la această neuitată serbare d-nii : I. G. Duca, ministrul cultelor și al instrucțiunei, C. Dimitriu, secetarul general al mnisterului de interne, Gh. Diamandy, directorul general al teatrelor, St. Meitani, deputat, C. Nicolaescu, directorul Casei Rurale, Stavri Brătianu, general Constantinesccu, C. Lăzăresccu, Bruneanu, G. Cristescu, dr. Marinoiu, Haralamb Leca, Dumitrescu Bumbești, Sturza, prefectul județului. Cea mai mare parte a proprietarilor din localitate, funcționarii, etc... REPREZENTAȚIA Artiștii d-na Geta Dimitriu, și d-nii V. D. Bumbești și I. Dumitrescu de la Teatrul Național din București au reprezentat frumoasele piese într’un act : „Arvinte și Pepelea“ și „La Turnu Măgurele1 Sătenii au făcut un haz de nedescris de cuiul lui Pepelea, petrecând de minune. Mare entuziazm a stirnit actul „La Turnu Măgurele“ care a fost aplaudat cu multă căldură de voinici și voioșii spectatori. S’a dovedit cu acest prilej că sătenii îndrăgesc și înțeleg teatrul. Este destul să spunem că a fost nevoe ca fiecare din aceste piese să se reprezinte de cite două ori în mijlocul aplauzelor nesfîrșite ale sătenilor ce vedeau pentru prima oară un asemenea spectacol. Judecând după izbînda primei reprezentații a teatrului ambulant sătesc, credem că el va lua un mare avînt și că ideea d-lui G. Diamandy provoacă multe clipe de emoție înălțătoare țăranilor de prin cele mai îndepărtate colțuri ale județelor. Teatrul lui Vasile Alexandri este bine ales pentru aceste reprezentații. Mai cu seamă comedioarele bardului de la Mircești sunt înțelese și gustate cu înlesnire de săteni, care o simte în fața celor realizate în Potlogi și a felicitat pe inițiatorii monumentului. Conul elevilor școalei din localitate a intonat mai multe cîntece patriotice. O companie din regimentul III Dîmbovița No. 22 a defilat împreună cu veterani răsboiului pentru neatinare și cu rezerviștii. SFINȚIREA LOCALULUI BĂNCEI In urmă sa isfințit focalul băncei populare, fiind de față toate persoanele de mai sus și numeroșii săteni. Au toastat d-nii: I. G. Duca, ministrul instrucțiunei, in sănătatea M. S. Regelui. C. Dumitriu pentru d. George Diamandy directorul general al teatrelor și inițiatorul teatrului ambulant sătesc. Meitan, în sănătatea d-lui ministru Duca, pentru că stă în fruntea tuturor operilor culturale și nationale. D. N. G. Lecca tot pentru d. Duca. Ih Băbești, de asemenea, a toastat in sănătatea d-lui ministru al cultelor. T.Ghitesen, învățător, a închinat în sănătatea d-lui Nicolescu, directorul Casei Rurale. D. George Diamandy, directorul general al teatrelor, a mulțumit pentru felicitările și urările ce i s’au făcut. AVANTUL TARII. D .I. G. Duca și Dumitriu au învârtit apoi la 3.000 de oameni medalia „Avintul Țării“, în mijlocul celui mai mare entuziasm. După ce i se punea medalia pe piept, medaliatul striga : — Trăiască România! Cu acest prilej d. I. G. Duca, ministrul instricțiunei, a pus personal pe pieptul d-lui colonel Anăstasescu medalia Bărbăție și Credință cl. I. Medalia „Avîntul Țării“ s’a acordat și membrilor comitetului organizator. CONCLUZIE. Regretăm, că spațiul nu ne îngăduie să dăm întinderea cuvenită acestei mărețe sărbări populare unică în felul ei. Dacă ținem seamă că ea a fost cea dinții, lesne ne putem închipui ce vor fi celelalte. Nădăjduim că reprezentațiile teatrului ambulant sătesc vor fi instrucțiunile pretutindeni de către fruntașii comunelor, căci de voia, bună și de dragostea sătenilor nu se mai poate îndoi nimeni. --------------exo------------ DISCURSURILE Seria cuvîntărilor a deschiso preotul MIHAILESCU, care a salutat pe cei adunați acolo. învățătorul MIHAILESCU a mulțumit inițiatorilor a căror truda a dat niște rezultate atît de frumoase. UN TARAN, într’o mișcătoare cuvîntare, a spus că sătenii urmăresc cu multă luare aminte luptele ce se dau în capitală pentru înfrățirea claselor sociale și spre binele celor mulți. Să nu credeți, a spus el, că’ noi suntem străini de cele ce se petrec acolo. Vă urmărim cu gândul și cu inimile, a zis țăranul. Au vorbit apoi primarul comunei, d. Al. Barbu, proprietar, d. O. Dumitriu, secretarul general al ministerului de interne, D. I. G. DUCA, ministrul instructiunei, g. arătat , bucuria Eft ®er C. JT, B. C. Marile serbări de Pile ji Date de cercul „Presa“ sub înaltul patronaj al d-lui ministru Angelescu In ziua de 29 Iunie a. c., cercul „Presa“, al ziariștilor corespondenți din întreaga țară, va da in localitate, mari serbări populare, sub înaltul patronaj al d-lui dr. Angelescu, ministru lucrărilor publice, pentru mărirea fondului de ajutor al Cercului. Dela orele 4—6 p. m. se va ține un mare meeting de aviație. Seara, la orele 8 jum. se via da în grădina publică, o grandioasă serbare populară. Ca serbarea aceasta să aibă o reușită cât mai frumoasă, cercul și-a asigurat concursul cunoscuților artiști I. Livescu, de la Teatrul Național din Capitală, Niculescu Buzău, Mircea Pella ,de la Teatrul național din Iași, și alții Cercul pregătește o bătae moastră de flori și un mare concurs de frumusețe. Grădina va fi împodobită cu ghirlande de verdeață și lampioane venețiene, și iluminată în întregime cu globuri electrice. O Casă din străinătate va fi însărcinată cu tragerea focurilor de artificii. Intr’un cuvânt, serbarea de la 29 Iunie, va fi una din cele mai frumoase serbări ce s’au dat în țara noastră. Pentru înlesnirea călătoriei publicului din alte orașe, care ar dori să ia parte la sărbări, s-a intervenit la cei în drept, pentru acordarea unei reduceri de 75 la «uJS»