Viitorul, iulie 1920 (Anul 14, nr. 3694-3709)
1920-07-22 / nr. 3701
— Sí — film american Monopol GAUMONT, Wo«.—Pre^isrS—1OnaesrS co.ynolecî3 6 sete.—H©«* * * -------—— mr I In# allHl s ■ ILsi 1 August 11120 wsa apar*© In Cluj „ÎNFRĂȚIREA" mare ssias* politie d ® seaa*a al interese: : . : ier* tuisipea* clasalor seriale : . . : „ÎNFRĂȚIREA" : . . wa apar ® zilnic Ba ©ea 4 p. m. In. . . 88 r SINE DE TOBA pentru mașini de treerat din oțel da prima calitate DE VÂNZARE LA : E. WOLFF-Baturijul Str. Sft. Dumitru No. 3. nunde rezerva MAȘINELE SI MORILE ^ AMME. IMI SIMEI«. BRAUNSCHWEIG TINCTURA DE PĂR „W. SE ESER“! Cu renume mondial, vorbește părul albit sau cdrunțit, imediat și natural, în negru, brun, castaniul sau blond Inofensivitate garantată și certificată De vânzare la toate Drogueriile, Farmaciile și t‘arfumeriile Depozit general pentru toată România D. C. OBELS BUCUREȘTI.— Str. I. L. CBSS&GI&Li. 39 (Grădina Icoanei) cu RArOReAte ȘI RĂCELI, GRIPE, CATARURI, LARING3TE, BRONȘITE URMĂRILE SCARLATINEI ȘI ALE POJARULUI SuB iNflueNța acestuI 4‘ PULMOSERUM ” TUSEA SE POTOLEȘTE IMEDIAT. FEBRA ȘI SUDORILE DIN TIMPUL NOPȚII DISPAR. APĂSAREA ȘI JUNGHIURILE SE POTOLESC. RESPIRAȚIA DEVINE MAI UȘOARĂ. POFTA DE MÂNCARE REVINE. SOMNUL APARE DIN NOU. PUTEREA ȘI ENERGIA RENASC. NU IUKIHMII MimiuulUI ÎNTREBUINȚAT IN SPITALE. RECOMANDAT DE MAJORITATEA CORPULUI MEDICAL FRANCEZ. EXPERIMENTAT DE MAI BINE DE 20.000 MEDICI STRĂINI. MODUL DE ÎNTREBUINȚARE : O linsurită de cafea dimineața și seara. De vânzare la toate Drogheriile și Farmaciile. Laisarstorii la A. BAILLY, 15, Rue de Rome, PARIS SI TEATRU-CINEMA „LUX" și Grădina-Cinema „COLOS" Mia: STIH KAHIRESCU mkm mmm Superbă dramă sentimentală dupe romanul lui ROBERT A. BENNETT in rolul principal frumoasa americană MISS RHAYS űa RIH £ Z HALUX : Orchestra clasică sub conducerea maestrului IASAR CONSTANTIN LA COLOS: Muzica Ref. 22 lnf. Căpitan R. SAVA o ®«® ® ®«#®««#®*® ® ® ® ® ® ® ® ® © ® ® Parcul OTETELIȘEANU isma W'suiffufl mai pentru Furnizează Jacpes PADOKER BUGUREțVI Strada Smârdan, 27. IKtBtting CURELE de piele englezești și toata uneltele AGRICOLE se găsiți numai la Hagazinul SPUIAL și de ÎNCREDERE Philipp Ottomon Calea Victoriei 28. Pasagiul Villacros, în gang. Telefon 32|82. i -a. ^ a. ^ ^ a DE VANZARE Casă în parte mobilată. Liberă îndată. Informațiuni Strada Dimineței 7, între orele 2—5 d. a. n .Pil H DE Mitosofire ELECTRICE tente vottogele o sosit ta Soc. „TECHNICA“ Str. Smârdan 39. „SALVATOR“ Cabinet medical fondat În 1906 de Medici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis si Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin L retroscopia Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI Injecții intravenoase cu Neosarva Man Cianură de Mercur și Iod. PASAGIUL ROMAN No. 1 (Lângă Teatrul National) București Consult. 11—1 si 5—8 Joi 22 Iulie 1020 O Noapte în Carnaval Duminică 25 Iulie 1020 MATINEU la Teatrul LYRIC la ora 2 jjum. Gospodăria Poloneză Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. A ® ®»®«® ® ®«® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® Societatea Remtnia Îs Automobile si total Coiile Aduce la cunoștința D-3 © r Saptescriitori si aceeas2i§or safe din emisiunea doua! că repartiția a fost făcută iar certificatele provizorii sunt gata pentru eliberare. In consecință D-nii Subscriitori se pot prezenta la sediul Societății în Calea Victoriei G7 la serviciul compiabilitâții, Insitage de lucru de la 9—12 și de la 4—7 aducând cupoanele declarațiilor de subscriere, contra cărora li se vor elibera certificatele provizorii. Consiliul de Administrație •®®®®®»®e®?®®®®®®®«9®®®®®® 0CÄSIUNE RARA pledau attier de CISMARII complaci cu toate sculele, edecuri Și firme a se adresa Strada VESPASIAN No. 28. •® ® ® ®$® ® ® ®»® ® ® ® ® ® ®«® ® ® ® ® ® 0 AU Furtuni ivsî pentru stropit și pentru vinuri Societatea „teolchim“ București, Str. Smârdan 39. Telefon 183. DE VANZARE tunim tcusmica. Nouă, fabricație străină, format poșta, a se adresa Strada Vaselor 49___________ AIM Straiada [o. bucurești Calea Victoriei No. 146. Furnizează prompt Lena Fee CER și FAG « Tăiate, spintecate, duse la domiciliu GREUTATE GARANTATA PIANINA DE IA CHE&SAT cu ora pentru exercitare. Elena Doamnei No. 27, prin B-dul Maria, este excepțional prin faptul că nimeni n’a încercat la noi să dea până acum o idee generală — despre teatru — în afară de lucrarea dus citată a d-M Mihail Dragomirescu— n’a îndrăznit să-și exprima o părere asupra lui Shakespeare, Ibsen, Möllere și asupra întregei noastre producțiuni dramatice, cu o viziune clară a principiilor estetice, ori o experiență vădită în ale teatrului cu un ochi sigur de critic impresionist al unei piese cu o vezi pentuu prima oară și asupra căreia îți dai părerea în scris, imediat după representație. * Critica la noi începuse dogmatică, imperioasă, formalistă, prin Titu Maiorescu. Anarhia ce domnea în spirite, ignoranța, tendințele patriotice ridicule trebuiau înlăturate, lupta a fost necruțătoare mai multe decenii. Artiștilor li se cerea, personalitate artistică, să fie impersonală ridicându-se cu putere împotriva tendințelor în artă. Personalitatea, era înăscută și opera unei sforțări individuale — prin cultură și educație artistică, — impersonalitatea înseamnă lepădarea de contingențele imediate concepției la artă pentru artă. O poezie patrotică este proastă, dacă nu corespunde principiilor artei — și mai presus de toate, — reclamă limbă, stil, expresie. Artistul care n’are formă nu există și puțin Rpsia ca să afirme cu Benedetto Croce că ,,arta este expresie, nici mai mult nici mai puțin decât expresie“. Grație personalitătei sale covârșitoare, mulțumit culturei vaste, sfaturilor bogate, îndrumărilor juste ce le-a dat tinera lor, Maiorescu a fost» după expresia bombastică a d-lui Mehedinți „Nestorul literaturii române“. Desigur că Eminescu, Caragiale, Creangă, au câștigat, informar’oa expresiei și în limpesuraa concepției în raporturile lor cu Maiorescu, făină a datori mai mult după cum toachimțtos se affirma, școalei junimiste care n’a citat dincât mediocrități tecii, în mateie literară. Față de curentul maiorescian sănătos, la care n’a adapat toată mrrimea universitară timp de decenii, care a creat o pepinieră întreagă de profesori, de critici, de propulsori de ideii, e’a înălțat paralel școala materializmulu în istorie, fără elevi și fără înrâurire remarcabil la, a lui Dobrogeanu-Gherea. Era metoda lui Taine care atrbuia mediului, dezvoltapta personalității artistice, ideilor diriguitoare ale «ghiitului veacutei și, în parte, temperamentului înăseați al .ai artistolcui O. Dobrogeanu-Gheraa, depășind intențiile marelui cugatător francez lasă prodnotia artistică cu totul la discreția factorului «ochi»logic și astfel Emin eseu, Vlahuță,Canagna. Coșbuc erau mai mult funcțiuni ale problemelor și ale curentelor sociale ce se agită decât produse ale viziunii estetice proprii. Meritul criticiilor lui Gherea a fost că a popularizat la noi ideilie marxiste, a dezvăluit publicului de la noii marea litaratură rusă, și a dovedit — luând pildă pe Ruși — că arta este un factor covârșitor în câștigarea libertăților, în lupta pentru dreptate și în distrugerea jugului tiraniei unei caste parazitare care se înstepâneștte pe um popor și-l împilă. Intre aceste două curente, acum vre-o 13 ani, au apărat simptomele criticei noi, care domina in Franța cu Jules Nem,ritre, Emilie Faguet, Amatole France, l’aui Bourget — ca, să ii amintim decât pe cei mai mari —, critică ce se rezumă în retrăirea operei de artă, și reproducerea econimei în noi; — o ontică de impresii, de reconstruire și de explicare, în care predomină persomaitatea oristicului. Acest gen sa încarerat cu un alt talent d. Corneiliu Moldovanu în volumul Autori, și Actori, gen .introdus în literatura noastră de d. E. Lovinesen, exagerrânidu-l întotdeauna, umflându-l pînă la burlesc uneori, dar alteori dând pagini plite de finețe, de observații juste și de literatură bună (în primele volume de crtică). ION FOTI Miercuri 21 Iulie 1020 Clopotele din Cornevil U * TEATRU-CINEMA „CLASIC“ € estai sală din Capitală Plr. $T £ Fan HARSMIISCY ! SERIA JI I ö ACTI I : SERIA FILMELOR : CIL MAI ISTI- I I CILESRE DAUMONI RISAMT FILM gj | ISAIK £ Ht pggsfo j§| ! RAIRALIS ij DATUulDMy Casual laimnes, MM, Ml* | CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) Se continuă comunicările t. IHR. LUPU depune din inițiativă parlamentară un proect prin care cere justificarea averilor dela 1916 încoace. Cere urgența, oare ee admite. , Răspunsul ministrului industriei la interpelarea d-lui Madhearu D. OCT. TALAORINTI, amiabl industriei și comerțului răspunzând la interpelarea d-lui Madgearu, se declară satisfăcut că și opoziția împărtăișește paratrificul pe interestrat. Face apoi rectificări în chestia societăților constituite pe această bază. Se știe că după tratatul de pacte șoc. „Reșița“ nu se putea lichida și avea dreptali să funcționeze fără nici o autorizație specială. Venind la guvern am căutat să atrag această întreprindere de mare importanță, având secții de amament și drestii mointe pentru exploatarea petroliferă. Arată apoi că miinereul de ferele câinele folosește uzina se aduce din Bousmiat, minereul dotat Turnédioara servind numai la fahriarea oțelului. Aportul „Reșiței“ ru este de 75 milioane cât s’a evaituat ci 174 miilioane iar aceste instalații grozave dacă am dori astăzi să le facem din nou nu am putea mici cu 2 milliarde. Am căutat să interesez statul în această intreprindere, întâi pentru întrebuințarea imensului material și mașinilor blocate pe liniile din țară și apoi pentru punerea cât mai repede în funcțiune a uzinelor, pentru satisfacerea construcțiiior și refacerrea țăreii. Vorbind ajx>i de șoc, „Hambarul“ arată că o va discuta atunci, când se va aduce în parlament proectul de înființarea ei. Trece apoi la chesteanea permiselor arătând că acest sistem este o politică de stat, care se practică în toate țările. Dar dacă ă’au oonisoare patrî abuzurî, aceasta este o plagă și la noi ca și în toate părțile. Interpelatorul are intenția de a-mî impune mic să înlături aceste miocravuri vechi. Trace apoi la permisele de import pentru articole de lux (arf «’au ascondat, încăpând cu cel, de șampanie ) și arată că autorizația a fost tonistă încă din 1916, marfa fiind comoldată de atunci și plătită, tot astfel s’a întâmplat și cu ciocolata. Eu nu puteam să nu acord aceste permise, când ele erau cerute și aprobate înainte de prohibirea acestor articole. In ce privește permisul acordat d-lui Marlink (tapițerle drept că i s-a acordat acest permis, dar mi-a spus că aduce covoarele cerute pentru trebuințele sale personale. Permisul Schuffer l-am dat pentru că sosise un vapor la Constanța și nu voiam ca el să plece gol înapoi și apoi avem garanția că uneltele necesare impus lrici, petrolifere, pe către s-a obligat a se aduce în compensația d-l Schuller vor fi aduse cât mai curând. Dacă n’am fi putut face această compensație, la iarnă am fi fost nevoiți să nu mai putem exploata indunteria petrolului din lipsă de instrumente. Permitsui aewclafiului Mavromatis, pentru porumb a fost făcut tot cu «copoii de a veni în ajutorul indiustriei din țară, căci vom primi »în sehimb cărbuni. VOCI: Câmdiî D. TAZLA OANII: Chiar acum vă anunț că a și gosit um vapor cai o parte dini acești cărbunii. D-l FLORIAN CRISTESCU: Dar lin permisis pemtru mușamale ați dat? (ila ritmic). D. TAZLAOANU se plânge că i-a fost înșelată buna credință, căci d-sa vedea în fiecare solicitator un om recinstit. Dau dreptul, imterpeliartorului mea de a cititica însăși activitatea mea după 1 Mai, adică după aplicarea noului regim a exportului, am acordau apoi permisul Miam sallian de porumb și apă în schimb vom primi zahăr. D. MADGE All U. Dar taxa cine a plătit-o ministerul sau d. Manii gali sau D. TAZLAOANU. înainte de 1 Mian exportatorul depunea taxa vina in d\ dair după 1 Mai s’a schimbat acest sistem. D. MADGEARU a platit ministerul taxele din earis cauză s’a dublat costul zahărului. D. TAZLAOANU. E drept că ministerul a plătit din fondul de rulement, dar sile acoperit din cauțiunea depusă. Trece apoi la christiunea importului de bumbac arătând că deși s’a plătit cam scump, totuși marfa se poate plasa și statul nu va pierde. Oratorul lămurește apoi chestia contractului cu Rachovsky, care i s’a obligat a aduce în schimbul făinei, zahăr cu prețul de 9 lei kgr., j chiar statul ceho-slovac a stat la îndoială dacă să execute incest contract care era cu mult în profitul statului român. Țin să afirm că permisul Schifller s’a dat în lipsa mea de la minister, dar chiar dacă ași fi fost eu, procedam la fel. D. Argetellianu a făcut o achiziție foarte avantagioasă pentru țarist căci Schulter va «duce inslrumiante pentru 190 de sonde. D. DR. LUNT: Trăiască sistemul Schuller. D. TAZLAOANU anunță că a pregătit profetul de lege pentru reglemen fiarea exportului prin lăsarea liberă a lui vom intra deci în viața normală pentru refacerea economică națională. Se adresează apoi d-lui Iorga nu ca ministru ci ca om reproșându-i că ia aruncat un ziar în care era acuzat de incorectitudini, vă declar însă că azi sunt tot atât de sărac ca și în momentul când scoboram munții Gaiipați, pentru a veni azi. Nu vă este îngăduit dv. ce propovăduiți educație mulțimei să mă acuzați fără drept. Vorbește apoi de d. general Averescu arătându-l ca înfăptuitorul ideilor <Jrlui Iorga. Termină făcând apel la o colaborare miai strânsă pentru înfăptuirea unei munci rodnicie în interesul naționali. La citete 11.40 ședința se redeschide. Renega d»lu i Madgearu D. MADGEARU răspunde d-lui prim-ministru și d-lui Tărzlăoanu arătânnd că va prstua aceeaș notă de obici4mvitate, «punând că nu poate trece fără a face din nou cunoscut guvernului hotărâțiaia ce le-au luați prin acele decrete-legx, în cari angajează avuțiille stateioi. Răspunsul d-lui Tăzlăonim nu mă satie fiy.ee de loc, căci eu am adus la cunoștința Camerei fapte foarte grave și mi s’a răspuns foarte vaig. D. minisitru de industrie și comerț al acondat s oc. ..Reșița»“ exprmterea imtreguilui nostru miniarieu de fer. D. MINISTRU TAZLAOANU: Nu s’a alGbordat nimic până acum. D. SCHITANESCU: Asibanu pricepe d. Madigearu care s-a ales profesor prim fraudă. D. MADGEARU: Pentru gg d-le mtoistru când ați evaluat aportul. „Reșitoi“ la 75 millioame mu ați evaluat și dv. aportul adus de ebalul nostru. Aceasta nu o pot pricepe. Dl PREȘEDINTE: Dille interpeliator diadă mu înțelegeți nu mai întrebați. așa denotă .explicația. P xr * now * t>- .1 stat că obiectul acestei societăți ea știoc’ alta au scopul <. . ..ropoliza aparițiile «totului. Eu protestez contra politicei nefaste de stat ce se practică prin asemenea acte, cedându-se socileităților private capitaliste, avutat statului român. (aspl. la opoziție) O na borul ferece apoi la politica de permise, arătându-șî nemulțumândia pentru explicațiile ce le-a primit. Se ocupă apoi din nouă le permiseze de șampanine și ciocollată combătând mai cu coamă autorizatiieta permisuluii, celui din aripă articol cand. noi avem în țară o industrie barona i s’a dat o" lovi ill a prin acești import ilegal. A’, dime aix»j te discuție celelalte permise. Affcailien, că nimi s’a admis a importa de 175 mii lai parfum ©nie, fără însă a i se specifica damnitatea! Permisiile Mavromatis și Schuller angajează o diserție mai lungă, arătându-și indignarea poptira d-lui C. Argintoianu, care în calitate de președinte al Bănciii Țărănești în lipsa d-lui Tăzlăoanu, a obținut acel faimos permis, pensenx vice-președintele acelei bănci, Klare este Schuller, acordandu-i-se un așa mjare avantagiu, din parantajul dacă nu pierde nimic, nu câștigă mult. D. GEN. AVERESCU: Și eu dacă eram atunci ministru de industrie așî fi acordat acel permis D. CRITANESCU: Nu pricepe d. Madgearu. D. BUZDUGAN: La balamuc. T. MADGEARU: Termină rugând pe d. Iorga să răspundă la călduroasa declarație pe care i-a adresat-o d. Tăzlăoanu și cere să se constitue o anchetă parlamentară care să controleze toate actele săvârșite la ministerul de industrie. D. IORGA. S’a făcut apel la mine să-mi dau părere. Cu d-ta d-le Tizlăoanu am avut relații bune înainte de a fi intrat în minister, lucru care de altfel s’a făcut contra așteptărea tuturora. Nu am de ce mă plânge de atitudinea d-tale de atunci, dar acum condamn cu toată energia politica pe care o duci, ai intrat în minister fără însă a te gândi că-ți lipsește competința. Permisele pe cari le-ai tolerat scoate în evidență slăciunea d-tale. In locul d-tale dacă ași fi sau m’ași retrage de la acel departament, care este un cuibar de afaceri, spre a lăsa locul unei mâini de fer care să stârpească aceste obiceiuri, sau dacă nu a-și rămâne însă numai pentru a le stârpi singur. D. GH. G.M.ARIFLOU cere cuvântul arătând că în ce privește chestiunea care angajează principiul societăților de cointeresare, partidul liberal nu consideră închisă această discuțiune rezervându-și dreptul de a relua discuțiunea odată cu ratificarea decretelor legi. D. GEN. AVERESCU: Răspunde d-lui Madgearu rugându-1 a se uita bine când acuză pe cineva, pe această bancă sunt numai oameni cinstiți. O VOCE: E de așa oameni !! D. GEN. AVERESCU: Pe când d-voastră nu aveți decât idei anarhice pe cari căutați a le propaga la sate, uitați-vă la d-voastră înainte de a începe a face la alții morală. , Până D. D. R. IOANIȚESCU depune o moțiune în numele a 15 deputați, prin care cere trecere la ordinea de zi, declarându-se mulțumiți de declarațiile făcute de D. Prim ministru și d. ministru al industriei și comerțului. D. DR. LUPU: Vrea să citească o altă moțiune. D. Președinte se opune, motivând că nu se pot admite două moțiuni odată în aceea chestiune. Opoziția, protestează. D. DR. LUPU: Explică că. d-sa a dorit să dea d-lui președinte moțiunea dar i-a fost respinsă pentru că cunoștea dinainte că va depune și d. Ioanițescu una în aceeaș chestie.. D. Președinte trebuia să le pue la vot pe amândouă. D. PREȘEDINTE nu admri a se face aprecieri la adresa mea.. D. dr. Lupu împreună cu întreaga federație privește ojtoi în picioare. D. Președinte suspendă ședința. Spiritele se agit mai cu multă energie, întreaga opoziție protestează vehement apostrofând pe președinte. D. Dr. Lupu în mijlocul acestui sgeand citește moțiunea federațieî fără insă a se distinge nitmic. După câteva minute d. Vice-președinte Dianu anunță că ședința s-a ridicat, iar cea viitoare mâine dimineața la orele 8 jum.i . Ședința se suspendă. -ooxxoo- Fimociile fie serviciu in timpul noptei Mercuri 21 Iulie Popovici N. din cal. Griviței 213. Thueringer V.—Sterescu N. E did Elisabeta 43. Hotăranu C., st. V. Lascăr,62.Czeides A., str. Sfinților, G. Nicolau D., calea Rahovei 81. Isăcescu Ang., calea Văcărești si Barozzi V. Călărașilor 118. Tipeiu A., calea Moșilor 406. Schuster E., calea Victoriei 154. -vo?:t.oq~ f <?