Viitorul, iulie 1920 (Anul 14, nr. 3694-3709)

1920-07-22 / nr. 3701

— Sí — film american Monopol GAUMONT, Wo«.—Pre^isrS—1OnaesrS co.ynolecî3 6 sete.—H©«* * * -------—— mr I In# allHl s ■ ILsi 1 August 11120 wsa apar*© In Cluj „ÎNFRĂȚIREA" mare ssias* politie d ® seaa*a al interese­­: : . : ier* tuisipea* clasalor seriale : . . : „ÎNFRĂȚIREA" : . . wa apar ® zilnic Ba ©ea 4 p. m. In. . . 8­8 r SINE DE TOBA pentru mașini de treerat din oțel da prima calitate DE VÂNZARE LA : E. WOLFF-Baturijul Str. Sft. Dumitru No. 3. nunde rezerva MAȘINELE SI MORILE ^ AMME. IMI SIMEI«. BRAUNSCHWEIG TINCTURA DE PĂR „W. SE ESER“! Cu renume mondial, vorbește pă­rul albit sau cd­runțit, imediat și natural, în negru, brun, castaniul sau blond Inofensivitate garantată și certificată De vânzare la toate Drogueriile, Farma­ciile și t‘arfumeriile Depozit general pentru toată România D. C. OBELS BUCUREȘTI.— Str. I. L. CBSS&GI&Li. 39 (Grădina Icoanei) cu RArOReAte ȘI RĂCELI, GRIPE, CATARURI, LARING3TE, BRONȘITE URMĂRILE SCARLATINEI ȘI ALE POJARULUI SuB iNflueNța acestuI 4‘ PULMO­SER­UM ” TUSEA SE POTOLEȘTE IMEDIAT. FEBRA ȘI SUDORILE DIN TIMPUL NOPȚII DISPAR. APĂSAREA ȘI JUNGHIURILE SE POTOLESC. RESPIRAȚIA DEVINE MAI UȘOARĂ. POFTA DE MÂNCARE REVINE. SOMNUL APARE DIN NOU. PUTEREA ȘI ENERGIA RENASC. N­U I­UKIHMII Mimiuu­lUI ÎNTREBUINȚAT IN SPITALE. RECOMANDAT DE MAJORITATEA CORPULUI MEDICAL FRANCEZ. EXPERIMENTAT DE MAI BINE DE 20.000 MEDICI STRĂINI. MODUL DE ÎNTREBUINȚARE : O lin­surită de cafea dimineața și seara. De­­ v­ânzare la toate Drogheriile și Farmaciile. Laisarstorii la A. BAILLY, 15, Rue de Rome, PARIS SI TEATRU-CINEMA „LUX" și Grădina-Cinema „COLOS" Mia: STIH KAHIRESCU mkm mmm Superbă dramă sentimentală dupe romanul lui ROBERT A. BENNETT in rolul principal frumoasa americană MISS RHAYS űa RIH £ Z HA­LUX : Orchestra clasică sub conducerea maestrului IASAR CONSTANTIN LA COLOS: Muzica Ref. 22 lnf. Căpitan R. SAVA o ®«® ® ®«#®««#®*® ® ® ® ® ® ® ® ® © ® ® Parcul OTETELIȘEANU isma W's­uiffu­fl mai pentru Furnizează Jacpes PADOKER BUGUREțVI Strada Smârdan, 27. IKtBtting CURELE de piele englezești și toata uneltele AGRICOLE se găsiți numai la Hagazinul SPUIAL și de ÎNCREDERE Philipp Ottomon Calea Victoriei 28. Pasagiul Villacros, în gang. Telefon 32|82. i -a. ^ a. ^ ^ a DE VANZARE Casă în parte mobilată. Liberă în­dată. Informațiuni Strada Dimine­­ței 7, între orele 2—5 d. a. n .Pil H DE Mitosofire ELECTRICE tente vottogele o sosit ta Soc. „TECHNICA“ Str. Smârdan 39. „SALVATOR“ Cabinet medical fondat În 1906 de Medici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis si Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin L­ retroscopia Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI Injecții intravenoase cu Neosarva Man Cianură de Mercur și Iod. PASAGIUL ROMAN No. 1 (Lângă Teatrul National) București Consult. 11—1 si 5—8 Joi 22 Iulie 1020 O Noapte în Carnaval Duminică 25 Iulie 1020 MATINEU la Teatrul LYRIC la ora 2 jjum. Gospodăria Poloneză Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. A ® ®»®«® ® ®«® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® Societatea Remtnia Îs Automobile si tota­l Co­­iile Aduce la cunoștința D-3 © r Sapte­­scriitori si aceeas2i§or safe din emisiunea doua! că re­partiția a fost făcută iar certifica­tele provizorii sunt gata pentru e­­liberare. In consecință D-nii Subscrii­tori se pot prezenta la sediul Societății în Calea Victoriei G7 la servi­ciul compiabilitâții, In­si­tage de lucru de la 9—12 și de la 4—7 aducând cupoa­nele declarațiilor de sub­­scriere, contra cărora li se vor elibera certificatele provizorii. Consiliul de Administrație •®®®®®»®e®?®®®®®®®«9®®®®®® 0CÄSIUNE RARA pledau attier de CISMARII complaci cu toate sculele, edecuri Și firme a se adresa Strada VESPASIAN No. 28. •® ® ® ®$® ® ® ®»® ® ® ® ® ® ®«® ® ® ® ® ® 0 AU Furtuni ivsî pentru stropit și pentru vinuri Societatea „teolchim“ București, Str. Smârdan 39. Telefon 1­­­83. DE VANZARE tunim tcusmica. Nouă, fabricație străină, format poșta, a se adresa Strada Va­selor 49­___________ AIM Straiad­­a [o. bucurești Calea Victoriei No. 146. Furnizează prompt Lena Fee CER și FAG « Tăiate, spintecate, duse la domiciliu GREUTATE GARANTATA PIANINA DE IA CHE&SAT cu ora pen­­tru exercitare. Elena Doam­nei N­o. 27, prin B-dul Maria, este excepțional prin faptul că ni­meni n’a încercat la noi să dea pâ­nă acum o idee generală — despre teatru — în afară de lucrarea dus citată a d-M Mihail Dragomirescu— n’a îndrăznit să-și exprima o păre­re asupra lui Shakespeare, Ibsen, Möllere și asupra într­egei noastre producțiuni dramatice, cu o viziune clară a principiilor estetice, ori o experiență vădită în ale teatrului cu un ochi sigur de critic impre­sionist al unei piese cu o vezi pen­­tuu prima oară și asupra căreia îți dai părerea în scris, imediat după representație. * Critica la noi începuse dogmati­că, imperioasă, formalistă, prin Ti­­tu Maiorescu. Anarhia ce domnea în spirite, ignoranța, tendințele patrio­tice ridicule trebuiau înlăturate, lupta a fost necruțătoare mai multe decenii. Artiștilor li se cerea, persona­litate artistică, să fie im­person­ală ridicându-se cu putere împotriva tendințel­or în artă. Personalitatea, era înăscută și opera u­nei sforțări individuale — prin cultură și edu­cație­­ artistică, — impersonalitatea înseamnă lepădarea de contingențe­le imediate concepției la artă pentru artă. O poezie­­ patr­o­ti­că este proa­stă, dacă nu corespunde principiilor artei — și mai presus de toate, — reclamă limbă, stil, expresie. Ar­tistul care n’are formă nu există și puțin Rpsia ca să afirme cu Bene­detto Croce că ,,arta este expresie, nici mai mult nici mai puțin decât expresie“. Grație personalitătei sale covâr­șitoare, mulțumi­t cul­turei vaste, sfa­tur­ilor bogate, îndrumărilor juste ce le-a dat ti­nera lor, Maiorescu a fost» după expresia bombastică a d-lui Mehedinți „Nestorul li­tera­tu­rii române“. Desigur că Eminescu­, Caragiale, Creangă, au câștigat, in­­formar’oa expresiei și în limpesu­­raa concepției în raporturile lor cu Maiorescu, făină a datori mai mult după cum toachimțtos se affirma, școalei junimiste care n’a citat din­­cât mediocrități tecii, în mate­ie literară. Față de curentul maiorescian să­nătos, la care n’a adapat toată m­­­­rr­imea universit­ară timp de de­ce­­nii, care a creat o pepinieră în­treagă de profesori, de critici, de propulsori d­e ideii, e’a înălțat para­lel șco­ala materializmul­u în istorie, fără elevi și fără înrâurire remar­­cabil la, a lu­i Dobrogeanu-Gherea. Era metoda lui Taine care atr­buia mediului, dezvoltap­ta personalității artistice, ideilor diriguitoare ale «gh­­iitului veacutei și, în­­ pa­rte, tempe­ra­ment­ului înăseați al .ai artistolcui O. Dobrogeanu-Gheraa, depășind intențiile marelui cugatător fran­cez­­ lasă prodnotia art­istică cu totul la discreția­ factorului «ochi»logic ș­i astfel Emin­ eseu, Vlahuță,­­Can­agn­a.­­­ Coșbuc erau mai mult funcțiuni ale problemelor și ale curentelor so­ciale ce se agită decât produse ale viziunii estetice proprii. Meritul criticiilo­r lui Gherea a fost că a populariza­t la noi ideilie mar­xiste, a dezvăluit publicului de la noii marea litaratură rusă, și­­ a dove­dit — luând pil­dă pe Ruși — că ar­ta este un factor covârșitor în câș­tigarea libertăților, în lupta pentru dreptate și în distrugerea jugului tiraniei unei caste parazitare ca­re se înstepâneștte pe um popor și-l împi­lă. Intre aceste două curente, acum vre-o 13 ani, au apărat simptomele criticei noi, care domina in Franța cu Jules N­em,r­itre, Emilie Faguet, Amatole France, l’aui Bourget — ca, să ii amintim de­cât pe cei mai mari —, critică ce se rezumă în re­trăirea operei de artă, și reprodu­cerea econim­ei în noi; — o ontică de impresii, de reconstruire și de ex­plicare, în care predomină persoma­­i­ta­tea oristicului. Acest gen sa în­­carerat cu un alt talent d. Corneil­i­u Moldovanu în volumul Autori, și Actori, gen .introdus în literatura noastră de d. E. Lovinesen, exage­­rrânidu-l întotdeauna, umflându-l pî­­nă la burlesc une­ori, dar alte­ori dând pagini plite de finețe, de ob­serv­ații juste și de literatură bună (în primele volume de crtică). ION FOTI Miercuri 21 Iulie 1020 Clopotele din Cornevil U * TEATRU-CINEMA „CLASIC“ € es­tai sală din Capitală Plr. $T £ Fan HARSMIISCY ! SERIA JI I ö ACTI I : SERIA FILMELOR : CIL MAI ISTI- I I CI­LESRE DAUMONI RISAMT FILM gj | ISAIK £ Ht pggsfo j§| ! RAIRALIS ij DATUulDMy Casual laimnes, MM, Ml* | CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) Se continuă comunicările t­. IHR. LUPU depune din iniția­tivă parlamentară un proect prin care cere justificarea averilor dela 1916 încoace. Cere urgența, oare ee admite. , Răspunsul ministrului in­­dustriei la interpelarea d-lui Madhearu D. OCT. TALAORINTI, am­­iab­­l industriei și comerțului răspunzând la interpelarea d-lui Madgearu, se decla­ră satisfăcut că și opoziția îm­părtăișește paratrificul pe intere­strat. Face apoi rectificări­ în chestia so­cietăților constituite pe această bază. Se șt­ie că după tratatul de pacte șoc. „Reșița“ nu se pu­­tea lichida și avea d­reptali să funcționeze fără­­ nici o autorizație specială. Venind la guvern am căutat să a­­trag această întreprindere de mare importanță, având secții de ama­­ment și drestii mointe pentru exploa­tarea petroliferă. Arată apoi că mii­­nereul de fer­ele câine­le folosește u­­zina se aduce din Bousmiat, minereul dota­t Turnédioara servind numai la fahr­iarea oțelului. Aportul „Reși­­ței“ r­u este de 75 milioane cât s’a ev­aituat ci 174 miilioane iar aceste instalații grozave d­acă am do­ri as­tăzi să le facem din nou nu am pu­tea mici cu 2 milliarde. Am căutat să interesez statul în această intreprin­dere, întâi pentru întrebuințarea imensului material și mași­n­ilor blocate pe liniil­e din ța­ră și apoi pentru punerea cât­ mai repede în funcțiune a uzinelor, pen­tru satisfacerea construcții­ior și re­­facerrea țăreii. Vorbind ajx>i de șoc, „Hambarul“ arată că o va discuta atu­nci, când se va aduce în parla­ment proectul de înființarea ei. Trece apoi­­ la chestea­nea permise­lor arătând că acest sistem este o politică de stat, care se practică în toate țările. Dar dacă ă’au oonis­oare patrî a­­buzurî, aceasta este o plagă și la noi ca și în toate părțile. Interpelato­rul are intenția de a-mî impune mic să înlături aceste miocravuri vechi. Trace apoi la permisele de import­­ pentru a­rticole d­e lux (arf «’au a­­s­condat, încăpând cu cel, de șampanie ) și arată că autorizația a fost toni­­s­tă încă d­in 1916, marfa fiind comol­­­dată de a­tunci și­­ plătită, tot astfel s’a întâmplat și cu ciocolata. Eu nu puteam să nu acord aceste permise, când ele erau cerute și a­probate înainte d­e prohibirea aces­tor articole. In ce privește permisul acordat d-lu­i Marlink (tapițerl­e drept că i s-a acordat ac­est permis, dar mi-a spus că aduce covoarele cerute pentru trebuințele sale per­­sonale. Permisul Sch­uffer l-am dat pentru că sosise un vapor la Cons­tanța și nu voiam ca el să­ plece gol înapoi și apoi avem garanția că uneltele necesare im­p­us l­rici, petro­lifere, pe către s-a obligat a­­ se adu­ce în compensația d-l Schuller vor fi aduse cât mai curând. Dacă n’am fi putut face această compensație, la iarnă am fi fost nevoiți să nu mai putem exploata indunteria pe­trolului din lipsă de instrumente. Permitsui­ aewclafi­ului Mavroma­­tis, pentru porumb a fost făcut tot cu «copoii de a veni în ajutorul in­­diustriei din țară, căci vom primi »în seh­­imb cărbuni. VOCI: Câm­diî D. TAZLA O­ANII: Chiar acum vă anunț că a și gosit um vapor cai o parte dini acești cărbunii. D-l FLORIAN CRISTESCU: Dar lin permisis pemtru mușamale ați dat? (ila ritmic). D. TAZLAOANU­ se p­lânge că i-a­­ fost înșelată buna credință, căci d-sa vedea în fiecare solicitator un om recinstit. Dau dreptul, imterpeliar­torului mea de a cititica însă­și ac­tivitatea mea după 1 Mai, adică după aplicarea noului regim a ex­portului, am acordau apoi permisul Miam­ sallian de porumb și apă în schimb vom primi zahăr. D. MADGE All U. Dar taxa cine a plătit-o ministerul sau d. Manii­ ga­li sau­ D. TAZLAOANU. înainte de 1 Mi­an­ exportatorul depunea taxa vi­na in d­\ dair după 1 Mai s’a schimbat acest sistem. D. MADGEARU a platit ministe­rul taxele din earis cauză s’a dublat costul zahărului. D. TAZLAOANU. E drept că mi­nisterul a plătit din fondul de rule­ment, dar­­ sile acoperit din cauțiu­nea depusă. Trece apoi la christiunea importu­lui de bumbac arătând că deși s’a plătit cam scump, totuși marfa se poate plasa și statul nu va pierde.­ Oratorul lămurește apoi chestia contractului cu Rachovsky, care i s’a obligat a aduce în schimbul făi­­nei, zahăr cu prețul de 9 lei kgr., j chiar statul ceh­o-slovac a sta­t la­­ îndoială dacă să execute incest con­tract care era cu mult în profitul­ statului român. Țin să afirm că permisul Schifl­­ler s’a dat în lipsa mea de la mi­nister, dar chiar dacă ași fi fost eu, procedam la fel. D. Argetellianu a făcut o achiziție foarte avantagioa­­să pentru țarist căci Schulter va «­­duce insl­rumiante pentru 190 de sonde. D. DR. LUN­T: Trăiască sistemul Schuller. D. TAZLAOANU anunță că a pre­gătit profetul de lege pentru reg­­le­men fiar­­ea exportului prin lăsarea liberă a lui vom intra deci în viața normală pentru refacerea economi­că națională. Se adresează apoi d-lui Iorga nu c­a ministru ci ca om reproșându-i că i­a aruncat un ziar în care era acuzat de incorectitudini, vă declar însă că azi sunt tot atât de sărac ca și în momentul când scoboram munții Gaiipați, pentru a veni azi. Nu vă este îngăduit dv. c­­­e pro­povăduiți educație mulțimei să mă acuzați fără drept. Vorbește apoi de d. general Ave­rescu arătând­u-l ca înfăptuitorul ideilor <Jrlui Iorga. Termină făcând apel la o colabo­rare mia­i strânsă pen­tru înfăptui­rea unei munci rodnicie în interesul naționali. La citete 11.40 ședința se redeschi­­de. Rene­ga d»lu i Madgearu D. MADGEARU răspunde d-lui prim-mi­nistru și d-lui Tărzlăoanu a­­rătânnd că va prstua aceeaș notă de obici4mvitate, «punând că nu poate trece fără a face din nou cunoscut guvernului hotărâț­iaia ce le-au luați prin acele decr­ete-legx, în cari anga­jează avuțiille statei­oi. Răspun­sul d-lui Tăzlăonim nu mă satie fiy.ee de loc, căci eu am adus la cunoștința Camerei fapte foarte grave și mi s’a răspuns foa­rte vaig. D. min­isitru de industrie și co­merț al acondat s­ oc. ..Reșița»“ ex­­prmterea imtreguilui nostru miniarieu de fer. D. MINISTRU TAZLAOANU: Nu s’a alGbordat nimic până acum. D. SCHITANESCU: Asiba­nu pri­cepe d. Madigearu care s-a al­es pro­fesor prim fraudă. D. MADGEARU: Pentru gg d-le mtoistru când ați evaluat aportul. „Reșitoi“ la­ 75 millioame mu ați e­­valua­t și dv. aportul adus de ebalul nostru. Aceasta nu o pot­ pricepe. Dl PREȘEDINTE: Dille interpe­­liator diad­ă mu înțelegeți nu mai în­trebați. așa denotă .explicația. P xr * no­w * t>- .­­1 stat că o­biectul acestei societăți ea ști­oc’ alta au scopul <. . ..ropoliza a­parițiile «totului. Eu protestez contra politicei nefaste de stat ce se prac­tică prin asemenea acte, cedându-se socileităților private capitaliste, avu­tat statului român. (aspl. la­ opoziție) O na bo­rul ferece apoi la politica de permise, arătând­u-șî nemulțumândia pentru explicațiile ce le-a primit. Se ocupă apoi din nou­ă le perm­i­­seze de șampanin­e și ciocollată com­bătând mai cu coamă autorizatiieta permisuluii, celui din aripă articol c­and. noi avem în țară o industrie baron­a i s’a dat o" lo­­vi­ ill­ a prin acești import ilegal. A’, dime aix»j te discuție celelalte per­­­­mise. Affcailien, că nim­i s’a admis a importa de 175 mii lai parfum ©­nie, fără însă a i se­­ specifica damnitatea! Perm­isiile Mavromatis și Schuller angajează o diserție mai lungă, a­­rătându-și indignarea poptira d-lui C. Argintoianu, care în ca­litate de președinte al Bănciii Țărănești în lipsa d-lui Tăzlăoanu, a obținut a­­cel faimos permi­s, pensenx vice-pre­­ședintele acelei bănci, Klare este Schuller, acordandu-i-se un așa­ mja­­re avantagiu, din para­ntaju­­l dacă nu pierde nimic, nu câștigă mult. D. GEN. AVERESCU: Și eu da­că eram atunci ministru de indus­trie așî fi acordat acel permis D. CRITANESCU: Nu pricepe d. Madge­a­ru.­­ D. BUZDUGAN: La balamuc. T­. MADGEARU: Termină ru­gând pe d. Iorga să răspundă la­ căl­duroasa declarație pe care i-a adre­sat-o d. Tăzlăoanu și cere să se con­stitue o anchetă parlamentară care să controleze toate actele săvârșite la ministerul de industrie. D. IORGA. S’a făcut apel la mine să-mi dau părere. Cu d-ta d-le Ti­z­­lăoanu am avut relații bune înainte de a fi intrat în minister, lucru care de altfel s’a făcut contra aș­­teptărea tuturora. Nu am de ce mă plânge de atitudinea d-tale de a­­tunci, dar acum condamn cu toată energia politica pe care o duci, ai intrat în minister fără însă a te gândi că-ți lipsește competința. Per­misele pe cari le-ai tolerat­­ scoate în evidență sl­ă­ciunea d-tale. In locul d-tale dacă ași fi sau m’ași retrage de la acel departament, ca­re este un cuibar de afaceri, spre a lăsa locul unei mâini de fer care­ să stârpească aceste obiceiuri, sau­ dacă nu a-și rămâne însă numai pentru a le stârpi singur. D. GH. G.­­M.ARIF­LOU cere cu­vântul arătând că în ce privește chestiunea care angajează principiul societăților de cointeresare, partidul liberal nu consideră închisă această discuțiune rezervându-și dreptul de a relua discuțiunea odată cu ratifica­rea decretelor legi. D. GEN. AVERESCU: Răspunde d-lui Madgearu rugându-1 a se uita bine când acuză pe cineva, pe a­­ceast­ă bancă sunt numai oameni cinstiți. O VOCE: E de așa oameni !! D. GEN. AVERESCU: Pe când d-voastră nu aveți decât idei anar­hice pe cari căutați a le propaga la sate, uitați-vă la d-voastră îna­inte de a începe a face la alții mo­rală. , Până D. D. R. IOANIȚESCU depune o moțiune în numele a 15 deputați, prin care cere trecere la ordinea de zi, declarându-se mulțumiți de de­clarațiile făcute de D. Prim minis­tru și d. ministru al industriei și comerțului. D. DR. LUPU: Vrea să citească o­­ altă moțiune. D. Președinte se opune, motivând că nu se pot admite două moțiuni odată în aceea­ chestiune. Opoziția, protestează. D. DR. LUPU: Explică că. d-sa a dorit să dea d-lui președinte mo­­țiunea dar i-a fost respinsă pentru că cunoștea dinainte că va depune și d. Ioanițescu una în aceeaș ches­tie.. D. Președinte­­ trebuia să le pue la vot pe amândouă. D. PREȘEDINTE nu admri a se face­­ aprecieri la adresa mea.. D. dr. Lupu împreună cu întrea­ga federație privește ojtoi în picioare. D. Președinte suspendă ședința. Spiritele se agit mai cu multă ener­gie, întreaga opoziție protestează vehement apostrofând pe președinte. D. Dr. Lupu în mijlocul acestui sgeand­ citește moțiunea federațieî fără insă a se distinge nitmic. După câteva minute d. Vice-preșe­dinte Dianu anunță că ședința s-a ridicat, iar cea viitoare mâine di­mineața la orele 8 jum.­i . Ședința se suspendă. -ooxxoo- Fimociile fie serviciu in timpul noptei Mercuri 21 Iulie Popovici N. din cal. Griviței 213. Thueringer V.—St­er­escu N. E­ did Elisabeta 43. Hotăranu C., st. V. Lascăr,­­62.­­Czeides A., str. Sfinților, G. Nicolau D., calea Rahovei 81. Isăcescu Ang., calea Văcărești si Barozzi V. Călărașilor 118. Tipeiu A., calea Moșilor 406. Schuster E., calea Victoriei 154. -vo?:t.oq~ f <?

Next