Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)
1920-08-12 / nr. 3719
Id BIFISH Belli Bill BfE&OUTEGHIING București: Strada Regală No. 16—18. Telefon 22 72. FILIALE: Iași: [ Cernăuți: Str. Ștefan cel Mare No. 21." j Str. Hurmuzachi No. 8. — Craiova : Strada M. Kogâlniceanu No. 10. DEPOZIT mmm cate, îmbibate cu seu și grafitate pentru înaltă presiune, oțel «Diamant» și «Rapid» pătrat și rotund orig. Saville, menghine, nicovale, ciocane, ferăstrae pentru metal, burghii spirale, burghi pentru ghivent și pentru lemn, clești pentru tăiat cue, clești pentru țevi, tăetori de țevi, foarfece pentru tăiat tabla, macarale, vinciuri, cântare și bascule, etc., etc. ARTICOLE SPECIALE PENTRU SICII Pânză de mătase org, elvețiană, chingă de cânepă, curele de piele, păr de cămilă și balata, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascuțite și Kruhn, pietre de moară franceză din carierele «La Ferte sous Jouarre», postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, burate pentru făină, etc., etc. • în SeriS ȘCOALELE I Comunitilici Mielke flaS Mtsfl ȘCOALA primari da fata (Str. Spini Baret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spin Raret 7) ȘCOALA de Comar.8 p. fete (Str. Spiru haret 7) PENSIONATUL de FETE (STRADA PUȚU CU PLOPI No. C) DESCHIDEREA CURSURILOR LA © SEPTEMBRIE St. n. înscrierile încep la 30 August s. n. la direcțiunile respective. EFORIA COMUNITATEI EVANGHELICE VIȚA de TOKAJ« VIN SUPERIOR »C © AlA primară de băști (Str. Luterană 10) LICEUL DEAL (Str. Luterană 10) ȘCOALA superioară de Comerț (Str. Luterană 10) w PENSIONATUL de BAEȚI (Str. Luterană 14) ȘCOALA FILOEBELIAMA ). ( COPII MICI de ambele sexe CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) Kggg iar numite stonei socialiști. Se observă ca în ședință nu mai e nici un membru socialist. Strigfutele manifestanților se tinnd din incintă. Un membru din majoritate invită pe d. ministru Tifticu- Iași să se ducă în fața manifestanților,că trebue că pe d-sa îl caută. O altă voce îi spune: Poate s'o fi decis să-l primească în partidul socialist." Centifuarea discuției. -Din incident D. PAPACOSTEA, își termină expunerea prin a face apel la toate partidele pentru consolidarea României-Mari. (Apl.) D. N. IORGA întreabă* dece i se aud aceete gromote cam vin de afară. D N. D. COCEA răspunde cu ironie, că muncitorimea a venit să facă o manifestație de simpatie mîndritului munceî. D. TRANCU-IASI răspunde ceva nedeslușit. D. N. D. COCEA: D-ta d-le Trancu care după afirmația d-lui Mârzescin ai cerut înscrierea în partidul fervoirtlui D. TRANCU-IASI. S’a dovedit că liberalii sunt buni agenți de siguranță . D. V. SASSU: Recunoașteți că at scris acea scrisoare prin care ceíreazî înscrierea în partidul socialiști D. TRANCU-IAȘI: N-am cerut înscrierea nci odata în acel partid. D. ILIE MOSCOVICI: Ai cerut înscrierea chiar persoanei mele, prin aceea scrisoare, pe care dacă vreii pot s’o citesc aici și ce va vedea că ieste adevărat (Apl.). D. N. D. COCEA. Poate să nu fi cerut în scris cererea, pentru că e prea abil, dar în tot cazul a făcut-o. D-sa trece apoi la discuția proectului d-lui Trancu și arată că ea nu este făcută decât pentru apărarea capitaliștilor și opresiunea muncitorimei. Citează apoi cu cifre marile beneficii ce ireal iconiză diferite societăți, făcând totodată o diferență de prețul de fabricație și cal cu care se desface mărfurile populației, care este jupuită de pofta nemiloasă de câștiguri a capitaliștiilor. D. SCHITANESCU, observând că d. Cocea are la butonieră o floare roșie, îl spune să-i dea una și d-lui d-r. Lupu. D. IORGA. D-le dr. Lupu, ar trebui să faci o vizită medicală gratuită d-lui Schitănescu (ilaritate). I. N. D. COCEA trece apoi la bolșevismul din Rusia pe care-l crede foarte necesar și caută să convingă Adunarea ,că Trotzky și Lenin mănâncă mai prost ca ultimul lucrător. (Adunarea protestează). Nu cer d-lui Traven să-șî retragă legea, dar cer să fie mai bine studiată, cu vei vota legea pentru că sunt convins că nici o altă lege nu va ajuta mai mult muncitorând de a desăvârși bolșevismul. D. DOBRESCU (part. pop. Galați) îș începe cuvântarea prin a spune că nu atacă muncitorimea ci pe conducătorii ei. Se ocupă apoi de alegerile din Covurlui și de modul cum s’a făcut propaganda socialistă în acel județ, aducând în discuție numele unei anume Paraschiva Ganea înscrisă în part, socialist și care sub masca de vrăjitoare îndemna populația dela țară să voteze lista socialistă. Trecând la discuția proectului, ne cunoaște temeinicia lui și-și desvoltă câteva păreri cu privire la greve și sabotaj și în ehee făcând cunoscut că va vota legea. Sedința se ridică la orele 1 lar cea viitoare astă seară la orele 9. •MMM9MO*® ® ® Parcul OTETEL Ipl Iswaila Liiiă MSI11IIÎ0JH1 Miercuri 11 August 1920. Soțul Fericit Operetă în 3 acte. Muzica de Eysler. Duminică, MATINEU la Lyric Soțul Fericit Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. Q&Q&&9&39# eeeee#e ® eeee#ee# SOCIETATEA Noul Tehirsh îșS aduce la cunoștința vizitatorilor băilor că pentru luna Septembrie stil nou face o reducere de 20 ° C asupra prețului oamenilor. Pentru înscrieri a se adresa la sediul societății Pasagiul Imobiliara, scara A, etaj III. UMFiawa MONEDEI — Operațiunile de preschimbare a coroanelor în Ardeal — Pentru înlocuirea coroanelor în Ardeal se proiectează următoarele măsuri, aplicabile imediat după votarea legei de către Senat. Data la care va începe facerea declarațiunilor va fi telegrafic comunicată din București. In termen de șase zile, de la această dată, fiecare locuitor va fi dator să anunțe suma de coroane ce are. După acest termen declarațiunile nu vor mai fi primite. Locuitorii comunelor rurale precum și instituțiile financiare și industriale rurale vor face declarațiunile, fiecare în comuna respectivă, înaintea unei comisiuni compusă din primar, notar, preot sau învățător precum și naiul sau doi locuitori fruntași. Cine are sediul ' în mai multe comune 'vaface declarația i numai în una singură. Declarațiunile se fac verbal din paretea locuitorilor și în scris din partea instituțiilor, ele se vor trece într’un registru special, face declarațiunile, după aceleași norme, la percepții, precum și la oficiile particulare care se vor anunța la timp. In Cluj vor fi pe lângă percepții 7 bănci cari se vor anunța. Coroanele false și meștampáiate nu sunt primite la schimb. După termenul de 6 zile toate declarațiunile vor fi centralizate prin oficiile de percepție, după care se totalizează la comisia centrală din Cluj ,și aceasta comunică la București telegrafic totalul coroanelor care s’au declarat. După cunoseșterea acestui rezultat Consiliul de Miniștri va încheia jurnalul respectiv pentru fixarea cursului de schimb și data când începe schimbul. Operațiunile de schimb vor dura 10 zile. Schimbul se va face pentru comunele rurale astfel: Comisiunile comunale vor strânge banii declarați și împreună cu registrele de declarații va face depunerea la oficiile regești, de unde se vor primi lei. După ridicarea leilor se va face schimbul, dâmduse 60 la sută în lei și 49 la sută în distanțe plătibbile în 3 luni.Pentru orașe schimbul se va face direct la oficiile unde fiecare a făcut declarația. . Pentru aprovizionarea cu lei, Banca Națională a făcut 5 centre de aprovizionare încredințate serviciul de intendență militară. Aceste centre sunt: Brașov cu județele : Făgăraș, Brașov, Trei Scaune, Târnava-Mare și Odorhiei; Sibiul cu județele : Jibiu, Hunedoara și Alba, Cluj cu județele: Cojocna, Turda, Arieș, Târnava Mică, Mureș-Tinda, Ciuc, Solnoc, Dobâta și Bistrița Năsăud. Oradea Mare cu județele : Arad, Bihor, Salaj, Sătmar și Maramureș. TomMara, Timie și Caraș ,Severin.----------ooxxoo———■ Știri teatrale GRADINA ASTORIA’. --Mâine seiară Jos, compania .Eilyseo“ de la grădina Astoria, va nepresenta frumoasa operetă pariziană i,timp‘, pentru care direcțiunea companiei a aranjat o splendidă montare. Din cauza preparativelor ce se fac pentru această operetă, care va fi un adevărat eveniment artistic, reprezentația de astră seară de la Astoria a fost contramandată. Lena conflictelor colective fle Maci — Manifestația socialistă de azi — Azi dimineață lucrătorii roșii de la C. T. R. și Regie n’au lucrat de loc, iar lucrătorii celorlalte fabrici și vorlitere au lăsat lucrul la orele 9—9 și juni. Ei au venit în grupuri și în ordine, cântând „Intrernaționala“, la Cameră, unde la orele 12 s’au strana cu toții. Muncitorii au defilat pe dinaintea Ateneului, ocolind de mai multe ori localul Camerei. Dintr’o trăsură le-a vorbit d. Popovici, spunându-se ori a vorbit oud. presidentia Camerei, care le-a declarat că va supune consiliului de miniștri chestiunea retragerii legea d-lui Traneus. Muncitorii s’au dus apoi la Club’, unde le-au vorbit dl. Cristescu, îndemnându-i ca1 d. a. să se ducă la lucru și să aștepte în liniște ordinul de la centru. Se luase măsuri militare pentru paza ordiniei. „ stan*"»1 . ■. »———ooxxoo-------— " < ii » u un eu începere de mâine Joi» 12 August, se va pune In circulație ZILNIC Intre București- Sinaia și înapoi un tren direct special cu vagoane duble și vagon restaurant. Plecarea din București va avea loc zilnic la ora 6 d. a. iar acela din Sinaia la ora 5,10 dimineața. Cracul se va face în mai puțin de 4 ore. Biletele pentru acest tren vor fi liberate numai de Casa M. de R800SE București, Strada Burse fio. 2 Casinoul din Sinaia -COXXOO-1 Afacerea PsMeo. —Noul affăDinte, Comandantul vaporului „Regele Carol“, d. Căipitan Vasile Păun, a găsit în valiza diplomatină 109.000 ruble trimise de Papacostea. Ștefan Tănase, conductor poștei la Giurgiu, a fost condamnat de tribunalul Vlașca pentru că a fost prins cu o contrabandă de 90.000 ruble întru’um sac poștal. El fost bărbat imediat la închisoare, iar Papacostea este liber, deși a fost destituit pentru aceste fapte. * Operațiunile lui Papacostea au fost semnalate de d-nii cetonei Trailescu, actualimente lui Galați, loc.colonel Pofllchrouiade, comisar pentru înfrânarea spriculei, cercul militar; Săvescu Vaisale, Etindei Vodă No. 62, d’Argenty, avocat baroul de Ilfov, căpitanul Cârje din cavalerie, fost prizonier în Rusia și condus la Goustratinopol. D. Filanety a făcut d-lui ministru de externe un întreg raport cu privire la faptele lui iEte pacostea.----- ——o exoo----— (Str. Spiru Karet 7) Curse zilnice n pasageri și Jârfari București* Sinaia* Brașov PASAGERII scian Dola Domiciliu cu omnibascrc „FULGER" • MĂRFURILE și BAGAJELE se ridică Dela Domiciliu ca „AVTO-COLECTIVE", și sosesc la destinație în același zi. PLECAREA de la Magazinul Sk.QHICk C al Victoriei 67, la ora 7 a. m. ÎNSCRIERI și INFORMAȚIUNI la Magazinul LEOVIDA Calea Victoriei 67 și în Șoseaua Jianu No. 16. CURSE de PASAGERI ș. MĂRFURI juncttresti - Alexandria - Crivin-^Măgurele Lunii MiencuH! și Histea9! PLECAREA de la 1*magazii»s«l LECHIDA Calea Victoriei 67, ora 7 a.ai ÎNSCRIERI și INFORNATIUNI la I^Iagaasinaii LECHIDA Cal. Victoriei Gf jji gmgggggmgsmamasm i ibwbwhbbbbhbbbbbbmwimbhíwbmmbbhhubb^ Transportori de Mărfuri în tratfi Romania-Maire cu AUTOCAMIOANE „SAURER“ . f áisreSt. ni | in ii»........................................................................................... ■ [UNK] im ii im i im i im inn hiummr m iiiiimn'in i'ilirr inn it ni im in 'ir~r~ ~i~m~rrrr—rrr'i rm îmi ■ ni un ■ mu iii'irirrr»rirrrrrinnii rm inn him iini—mMiiirr 1199BC0 GßOMlIO leUlFäiliSetSe PillilitiSl A DESCHIS 0 flOHU 19 BUCUREȘTI STRADA EHVO«t «io. 14. 4u dosul lui Grand Hotel (fost Hotel de France) DEPOZIT ENGROS DE CĂRȚI FRANCEZE literare, științifice, de drept, de medicinii, militare, enciclopedice, etc. etc. DEPOZIT DE : Articole te CneeMe §1 Mi și în general orfeejlifc&1i de Papetărie De vânzare Engros a tuturor Ziarelor și Revistelor Franceze și Engleze. Primește © zise cceaastel de cărți franceze, engleze, italiene și spaniele, din Jg^Y & și la «mulțumit de profesorul său, s’a dus în dosul orarul de recreați’, și pe ariciul alb, cu cărbunele, i-a făcut nasul. Din toată figura lui din toate Belismele lui, n’a desemnat decât ac est nas expresiv, mare, roșu, și toți «elegii elevcilui l’au recunoscut, s’au «amuntți au râs pe înfundate în clasă, în hohote pe străzi, și acasă, de cairiea itnra din dosul curtei licenului. ■Geragia,le a făcut ca și eariciatatrstricit. A primi, străsătura principală A personagiilor sale și ne-a redalt-o. (Desenul lui e sobru și simplu, nici un adaos de prisos care ar strica efectul creațiutii artistice. Va fi eliptic, confuz, impecabil în morgă naiv, șiriat ca șa tipurile sale nemutritrare. Din fiecare colț die stradă, la o manifestație, la fiecare întrunire pudică, ne răsare figura cunoscută a lui Farfurii și neîntrecutul, morga lui Trahanache ftmperturbabilul, ,jurisii protector și belut al lui Danda- Bache, în cele câteva cuvinte pe cari se pronunță. Trăsătura principală este așa de bine prinsă așa de mărită, așa de verosimilă în comicul ei încât e destul să spue un singur cuvînt ca pe dată să-l necunoștî, să-l caracterizeze și să-l numești, pe personagiu. In această primă linie caracteristîcă stă eternul operei Inii Caragiale. D. Lovinescu îl caută ca predecesor pe Alexandrui, citând farsele acestui din urmă Dar Alexandri n’are desen, n’are caracterizări, comicul, la el riese din situațiuni ca La pozne, mai mult decât din conflictul tipurilor create. Aici e deosebirea capitală între opera de artă și opera diletaratului. La artist creațiunea e calculată, cu toate că fondul sentimental nu e deosebit de al diletantului. Artistul vrea, to iarnă în bronz sau în simboale pe pna zămislită de îndată ce i-a găsit expresiunea culminantă, pe efinii' diletantul dîbue, cantă prin sitrațiuni externe să salveze goliciunea fordului, prin retorică să acoperii sărăcia expresiei. Alexandri, în prima fază ia, teatrului său, este p.p 'diletant D. Lovinescu nu face această deosebire. Cere lui Caragiale i situațiuni duioase și romanice. Dar un talent satiric nici nu s’ar putea defini astfel dacă ar face idile serioase, în versuri alexandrine, din amorul Ziței cu Rică Venturianu. Vroește d. Lovinescu descrieri după natură? Nu cunoaștem o bucată mai sobră, mai clasică în literatura noastră, un tablou mai simțit și mai puternici al iernii ca rătăcirea aceia printr-o noapte furtunoasă spre Hamul lui Mînjoală! „Ce tulburătoare femee e și coama Marghioala! Ce paii!... ce perete lute... pe pereți... ce tavan.!... toate albe ca laptele. Și abajurul și toate cele lucrate cu iglița în fel de fel de fețe... și cald ca sub aripă de cloșcă,, și un miros de mere și de gutui...“ Iată o descriere a furtunii: „Viforul creștea, scutură aduală de ,pe șea. In înalt, nori după mori, zburau opădiți ca de spaima unei pedepse de sus, unii la văile pe dedesubt, alții pe deasupra la deal, perdleluind în clipe largi, cind mai gros când, mai subțire, lumina ostenită a sfertului de lună“. Ce să mai vorbim de minunatele lui povești, cu mult mai presus ca cele ale lui Ispirescu, prin Claritatea formei, prin siguranța desemnului, prin preciziunea imaginilor, mai ales prin neîntrecutul umor ce le străbate, care le dă viață și farmec nesfârșiti Sunt rare femeile în opera lui Caragiale, dar cât de seducătoare au tocmai eternul termenin die care ne amintește d. Lovinescu, în toată vraja și splendoarea acestui cuviut. Otițî, în acest sens, pe Abu-Hasisan, Păcatul, la Hanul lui Mînjoală și poveștile sale ca să vă convingeți de acest lucru. Dar stilul lui Caragiale. Nici unnul dintre scriitorii noștri n’are stăpânirea cuvântului și darul compoziției în așa fel desvoltat cum îl are Caragiale. E cel mai clasic dintre scriitorii noștri. Să strecem nu departe: n Titu Maiorescu spunea de mult: „Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de adreptul atuneăei joacă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură“. Și prin urmare vom zice: este mai bine să nu facem nici o școală decât una rea mai bine să nu facem nici o pinacotecă decât să facem o pinacotecă rea. D. Lovinescu are aerul că-l combate susținând o enormitate, că Maiorescu nu și-a închipuit ce o fi aia, formă fără fond, suflet fără corp și frunză fără pom sau fără pădure. Maiorescu a susținut naționalitatea în marginile adevărului și a scris monumente de proză în limba românească, pe lângă dări de seamă foarte judicioase asupra scriitorilor noștri. Discursurile sale parlamentare sunt opere de artă, prin concepția ce le animă, prin avântul ce le înalță, îmsumându-se în ele, prin logica strânsă, care le înlănțuește și ,prin stilul magistral în care simt irostite. Maiorescu a mai făcut timp de aproape o jumătate de veac ,cursuri de logică și de istoria filozofiei la universitățile din Iași și București. Generații după generații s’au perindat luiuinându-i se la adevărurile susținute cu atâta căldură, cu atâta artă, cu atâta convingerii de eminențiul magistru. Nimeni la moli n’a atins culmile stilului maiestos ca Maiorescu, nimeni nu l-a întrecut în expunerile sale pătrunzătoare. Literatura noastră, în marea măsură a manifestațiilor sale, s’a desvoltat la umbra lui Maiorescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc,ca și miilor-profesori universitari, secundarii, multe inafectuații de azi au cîștigat în contact cu dînsul, respectul pentru artă cele ale spiritului, gustul culturii proprii și tendința x pentru perfecționare din ce în ce maii multi în formă ca și dorinția pentru îmbogățirea fondului. Vlahuță spune« cândva, întorcindu-se de la un ceas literar, care avusese loc în casa lui Maiorescu: .,Fiecare cuvânt al lui poți să trimteți la tipar pentru ca nimieni din câți l’au auzit să nu-1 maîurte“. A avut în țara noastră ceva din autoritatea binefăcătoare a lui Goethe în Germania. A fost unul din cei mai culți Români din toate timpurile, cultuura ea era variată, solidă, disciplinata și puternică. D-rl Lovinescu îi dă lopt A ^critica, este știință, istorie și poezie. Maioresenx a făcut numai critica <a mturală ce se oprește la pragul criticei literare, fără a-i fi pășit decât rar și întâmplător. Dacă d-l Maiorescu nu l-a trecut,a pregătit totuși calea ce duce la dansul“. Autorul monumentalului «Progres al Adevărului“ n’a fost de cat un simplu precursor al d-lui Levi TIAR Tilli m N’a fost destul că a negat, în mare part», valoarea operei lui Caragiale și Maiorescu. D-l Lovinescu contestă, ce e mai grav, ori ce merit c lui Al Macedonski. Adică n’are nici o valvșire literară, autorul mărețului poem al Nopții de Decembrie'? nn HL interesează de loc pe d. Lovinescu fermecătoarea Noapte de Mm și n’are nici un cuvânt de fraudă pentru cel ce a scria Stepa, și Thalassa. Puterea epică a versului d-lui Macedonski, vigoarea impunătoare a scăderilor sale, forma sa impecabilă și bogăția rimei , îl ridică de-asupra tuturor poeților noștri, alături de Eminescu și de Coșbuc. D-sa a agitat probleme culturale și este un maestru neîntrecut al meșteșugului în versuri. Magnificiile sale runde, seiffec la o vârstă când alții trăesc din trecut, pline de tinerețe, înfiorate de avânt, pătrunse de duioșie, îmbrăcate în purpura regală a unui viers turnat în carne și suflat în aur, — rondelele d-lui Macedonski vor comslctilui o operă unică, operă ‘nare ^ rmn vri poeziia lui Hafiz și zeii Sandara 0&loaire și avântul pătrunzător el trubadurilor* cântăreți eia îjn tere.—