Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)

1920-08-13 / nr. 3720

-­s — H HR a venit UM b­irau­ tec­mic București: Strada Regală No. 16—18. Telefon 22 I 72, f­iliale: Iași:­­ Cernăuți: Str. Ștefan cel Mare No. 21.­­ Str. Horrauzachi No. 8. Craiova: Strada M. Kogâlniceanu No. 10. de Garnituri de cânepă us­ BErLIfT EDInftnEnT care, îmbibate cu seu și grafitate pentru înaltă presiune, oțel «Diamant» și «Rapid» pătrat și rotund orig. SavilK menghine, nicovale, ciocane, ferăstrae pentru metal, burghii spirale, burghii pentru ghi­vent și pentru lemn, clești pentru tăiat cue, clești pentru țevi, tăetori de țevi, foarfece pentru tăiat tabla, macarale, vinciuri, cântare și bascule, etc., etc. ARTICOLE SPECIALE PENTRU EHI9RI Pânză de mătase org. elvețiană, chingă de cânepă, curele de piele, păr de cămilă și balata, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascu­țite și brohn, pietre de moară franceză din carierele «La Ferte sous Jouarre», postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, bucate pentru făină, etc., etc. ȘCOALELE Colmi­nei Mellet­ncurești ȘCOALA FRÜEBEMANN p. < (STRADA PUȚU CU PLOPI No. 6) DESCHIDEREA CURSURILOR LA 9 SEPTEMBRIE st. n. înscrierile încep la 30 August s. n. la direcțiunile respective. EFORIA COMUNITATEI EVANGHELICE »VITAM TOKAY« "înfiSt VIN SUPERIOR mulțumit de profesorul său, s’a dus în dosul o raței de recreat;­« și pe »idol alb, cu cărbunele, s-a făcut na­sul. Din toată figura lui din toate «tbimele lui, n’a desemnat decât a­­cest na» expresiv, mare, roșu, și toți «elegii elevului". Tau recunoscut, s’au imimmt an râs­pe înfundate în clasă le hohote pe străzi, și acasă, de fla­­nt centura din dosul curtei liceului. Coregiile a făcut ca și carnoan­a­­«ăsta». A prim­i, «trăsătura primei pală a personagiilor sale și ne-a redat-o. ®**enul lui e sobru și simplu, nici un adaos de prisos care ar strica efectul c reațiuni­i artistice. Va fi aÎîstic, confuz, impecabil în morgă­n&iv, șiret ca și tipurile­­ sale neimi­­jstente. Din fiecare colț d­e stradă, la o manifestație, la fiecare întrunire pu­blică, ne răsare figura cunoscută a lui Barbnridi neîntrecutul, morga­ini Trabanache f imperialibabiluil, su­­pîstii protector și beat al lui Danda- Bache, în cele câteva cuvinte pe cari le pronunță. Trăsătura principală este așa de înine prinsă așa de mărită, așa de verosim­ilă în comicul ei încât e des­­tul că spue un singur cuvînt ca pe artă să-l recunoști, să-l caracteri­zezi și să-l numești, pe personagiu. In această primă linie caracteristi­­că stă eternul operei Iuii Caragiale. D. Lovi­nescu îi caută ca predece­sor pe Alexandri, cu­tând farsele a­­cestui din urmă. Dar Alexandri n’a­­re desen, n’are caracterizări, comi­cul, la el Piese din situ­ațiuni ca la pozne, mai mult d­ecât din conflic­tul tipurilor create. Aici e deosebi­rea capi­tală între opera de artă și o­pe­ra diletantului. La artist, creați­unea e calculată­­cu toate că fondul sentimental nu e deosebit de al diletantului. Ar­tistul vrea, sciamă în bronz sau în «buboaie pe pna zămislită de îndată ce i-a­ găsit expresiunea culminantă, pe cum și diletantul dibue, cântă prin situ­ațiuni externe să salvez» goliciu­nea fondului, prin retorică să aco­­pere sărăcia expresia­. Alexandri, în prima fază a teatrului­, siău, este nîn­diletant. D. Lovinescu nu face această deo­­sebire. Cere lui Car­agiale i situați­­uni duioase și romanti­ice. Dar un talent satiric nici nu s’ar putea defini astfel dacă, ar face i­­dile serioase, în versuri alexandri­­­­ne, din amorul Zi­tei cu Rică Ven­­tureanu. ȘCOALA primară de băeți (Str. Luterană )și LICEUL REAL (Str. Luterană 10) ȘCOALA superioară de Comerț (Str. Luterană 10) w PENSIONATUL de BAEȚI ȘCOALA primară de fete (Str. Spiru Haret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spira Haret 7) ȘCOALA de Comerț pe fete (Str. Spira Haret 7) PENSIONATUL­­•« FETE (Str. Spira Haret 7) COPII MICI de ambele sexe croește d. Lovinescu descrieri du­pă natură? Nu cunoaștem o bucată mai sobră, mai clasică în literatura noastră, un tablou mai simțiți și mai puternic al iernii ca rătăcirea aceia printr’o noapte furtunoasă spre Hanul lui Mînjoală! „Ce tulburătoare femee e și coa­na. Marghioala! Ce pali!... ce perete luțe... ce pereți... ce tavan!... toa­te albe ca laptele. SL­ehai jurul și toate cele lucrate cu iglița în fel de fel de fețe.** și cald o» sub aripă de cloșcă... și un miros de mere și de gutui.. lastă o descriere a furtunii: „Viforul creștea, scuturându mă de pe șea. In înalt, pori după pori, zburau opădiți ca de spaima unei pedepse de sus, unii la vale pe dede­subt, alții pe de­asupra la deal, per­­deluind în clipe largi, cînd mai gros când mai subțire, lumina ostenită a sfertului de lună“. Ca să mai vorbim de minunatele lui povești, cu mult mai presus ca cele ale lui Ispirescu, prin parita­tea formei, prin «Siguranța desemnul lui, prin preciziunea imaginilor, mai­­ales prin neîntrecutul umor ce le străbate, care le dă viață și farmoc nesfârșit. Sunt rare femeile în opera lui Ca­­ragiale, dar cât de seducătoare i­ au tommat eternul femenin de care ne amintește d. Lovinescu, în toată vraja și splendoarea acestui cuvînt, eteu­, în acest sens, pe Abu-Hasa­san, Păcatul, la Hanul lui Mînjoală ș­i poveștile sale ca să vă convingeți de acest lucru. Dar stilul lui Caragiale? Nici Ur­mat dintre scriitorii noștri n’are sfi&­­pânirea cuvântului și darul compo­­ziției în așa­ fel des­voltat cum îl a­­re Caragiale. E cel mai clasic din­tre scriitorii noștri Să »récém ma deporta: H Titu Maiorescu spunea de mult: „Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este dea­­dreptul stricăcioaeă, fiindcă nimi­cește un mijloc puternic de cultură“. Și prin urmare vom aice, este mai bine să nu facem nici o școală d­ecât una rea mai bine să nu facem nici o pinacotecă d­ecât să facem o pinacotecă rea. D. Lovinescu are aerul că-1 com­bate susținând o enormitate, că Ma­ior­escu nu și-a închipuit ce o fi aia formă fără fond, suflet fără corp și manifestanții socialiști. Se observi că în ședință nu mai e nici un mem­bru socialist. Strigătele manifestanților se feud din incintă, u­n membru din majo­ritate închu­it pe d. ministru Trancu- Iași să se ducă în fața manifestan­­­ților, că trebue că pe d-sa îl caută. O altă voce îi spune: Poate s'o fi decis să-l primească în partidul socialist. Continuarea discuției.— Un incident D. PAPACOSTEA, își termină expunerea prin a face apel la toate partidele pentru consolidarea Ro­­mâniei-Mari. (Apl.) D. N. IORGA întreabă de ce «o aud aceste agomote cari vin de a­­fara. D N. D. COCEA răspunde cu iro­nie, că muncitorimea a venit eft fa­că o manifestație de simpatie mi­nistrului munceî. I­. TRANOU-IAȘI răspunde ceva nedeslușit. D. N. D. COCEA: D-ta d-le Trau­en care după afirmația d-lui Mâr­­zescn ai cerut înscrierea în parti­­­dul socialist D. TRANOU-IASI. S’a dovedit că liberalii sunt buni agenți de sigu­ranță. D. V. SASSU: Recunoaștem­ că ați scris aicea­ scrisoare prin care ce­­reați înscrierea în partidul socia­liști D. TRANCU-IAȘI: N-am cerut înscrierea nei­odată în acel partid. D. ILIE MOSCOVICI: Ai cerut în­­scrierea chiar persoanei mele, prin­­ aceea scrisoare, pe care dacă vrei pot să o citesc, aici și se va vedea că ieste adevărat (Apl.). D. N. D. COCEA. Poate să nu fi cerut în scris cererea, pentru că e prea abil, dar în tot cazul a făcut-o. D-sa trece apoi la discuția proectu­­lui d-lui Tranen și arată că ea nu este făcută decât pentru apărarea capitaliștilor și opresiunea munci­tor­imei. Citează apoi cu cifre ma­rile beneficii ce realizează diferit­­e­­ societăți, făcând tot odată o diferen­­­ță de prețul de fabricație și cel cu care se desface mărfurile populației, care este jupuită de pofta nemiloa­să de câștiguri a capitaliștiilor. D. SCHITANESCU, observând că d. Cocea­ are la butonieră o floare roșie, îl­­ pune să-i dea una și d-l lui dr. Lupu. D. IORGA: I.Le dr. Lupu, ar tre­bui să faci o vizită medicală gra­tuită d-lui Schitănescu (ilaritate). I­. N. D. COCEA trece apoi la bol­șevismul din Rusia pe c­are-1 crede foarte necesar și caută să convingă Adunarea că Trotaky și Lenin mă­nâncă mai prost ca ultimul lucră­tor. (Adunarea protestează). Nu cer d-lui Tranen să-și retragă legea, dar cer să fie mai bine studiată,­­eu voi vota legea pentru că sunt convins că nici o altă lege nu va ajuta­ mai mult muncitorinoi de a desăvârși bolșevismul. D. DOBRESCU (part. pop. Galați) îș începe cuvântarea prin a spune că nu atacă muncitorimea ci pe con­ducătorii ei. Se ocupă apoi de ale­gerile din Covurlui și de modul cum s’a făcut propaganda socialistă în acel județ, aducând în discuție nu­mele unei anume Paraschiva Ganca înscrisă în part, socialist și care sub masca de vrăjitoare îndemna po­pulația de la țară să voteze lista so­cialistă. Trecând la discuția procetului, re­cunoaște temeinicia lui și-și desvol­­tă câte­va păreri­ cu privire la gre­ve și sabotaj și în elico făcând cu­noscut că­ va vota legea. Secința se ridică la orele 1 d. a. cea viitoare astă seară la orele 9. Parcul OTETELipi LESS nm­iin­d MMiu Miercuri 11 August 1920. Soțul Fesicii Operetă In 3 acte. Muzica de Eysler. Duminică, MATINEU la Lyric S@țaa3 Festiei­ S: Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. SOCIETATEA Movili TekiMhlul aduce la cunoștința vizitatorilor băi­lor că pentru luna Septembrie stil nou face o reducere de 207% asupra prețului oamerilor. Pentru înscrieri a se adresa la sediul societății Pasagiul Imobi­liara, scara A, etaj III, frunză fără pom sau fără pădure. Maliorescu a susținut naționalita­tea în marginile adevărului și a scris monumente de proză în limba românească, pe lângă dări de sea­mă foarte judicioase asupra scriito­rilor noștri. Discursurile sale parla­mentare sunt opere de artă, prin con­cepția ce­le­r mimă, prin avantai ce le înalță, însumându-se în ele, prin logica strânsă, care le înlănțuiește și prin stilul magistral în care sunt lros­ite. Maiorescu a mai făcut timp de a­­proape o jumătate de veac cursuri de logică și de istoria­ filozofiei la universi­tățile din Iași și București. Generații după generații s’au pe­rindat luminându-se la adevărurile susținute cu atâta căldură, cu atâta artă, cu atâta convinger­e de eminen­tul magistru. Nimeni la noii n’a atins culmile stilului maiestos ca Maiorescu, ni­meni nu l-a întrecut în expunerile sale­­ pătrunzătoare. Literatura noastră, în marea ma­­sină a manifestațiilor sale, s’a des­­voltat la umbra lui Maiorescu, E­­minescu, Creangă, Caragiale, Vlahu­ță, Coșbu­c, ca și mu­lți­­ profesori uni­versitari, secundari, mult’ mtd­eeta­ UNIFICAREA MONEDEI — Operațiunile de pre­schimbare a coroanelor în Ardeal — Pentru înlocuirea coroanelor în Ardeal se proiectează următoarele măsuri, aplicabile imediat­­după vo­tarea legei de către Senat: Data la care va începe facerea declarațiunilor va fi telegrafic co­municată din București. In termen de șase zile, de la această dată, fie­care locuitor va fi dator să anunțe suma de coroane cu are. După acest termen declarațiunile nu vor mai fi primite. Locuitorii comunelor rurale pre­cum și instituțiile financiare și in­dustriale rurale, fror ‘ face declara­­țiiunile, fiecare în comuna respec­tivă, înaintea unei comisiuni com­pusă din primar, notar, preot sau învățător precum și unul sau doi locuitori fruntași. Cine are sediul " în mai multe comune va face de­clarația numai în una singură. De­­clarațiuniile se fac verbal din par­tea locuitorilor și în scris din par­tea instituțiilor, ele se vor trece în­­tr’un registru special, face decla­­rațiunile, după aceleași norme, la percepții, precum și la oficiile par­ticulare care se vor anunța la timp. In Cluj vor fi pe lângă percepții 7 bănci cari se vor anunța. Coroa­nele false și neștampilate nu sunt primite la schimb. După termenul de 6 zile toate declarați­unile vor fi centralizate priin oficiile de percep­ție, după care se totalizează la co­misia centrală din Cluj și aceasta comunică la București telegrafie to­tal­u­l éleroamelor care s’au declared. După cunoașterea acestui rezultat Consiliul de Miniștri va încheia jur­nalul respectiv pentru fixarea cur­sului de schimb și data când începe schimbul. Operațibreile de schiim­b vor dura 10 zile. Schimbul se va face pentru co­munele rurale astfel: C omisiuni­le comunale vor strân­ge bani declarați și împreună cu registrele de declarații va face de­punerea la oficiile regești, de unde se vor primi lei. După ridicarea leilor se va face schimbul, dându­­-se 60 la sută, în lei și 40 la sută în diitanțe plătiibile în 3 luni. Pentru orașe schimbul se va face idiirect la oficiile unde fiecare a fă­cut declarația. ■Pentru aprovizio­narea cu­lei, Banca Națională a făcut 5 centre de aprovizionare încredințate ser­viciul de intendență militară. A­­ceste centre sunt: Brașov cu județele : Făgăraș, Brașov, Trei Scaune, Târn­ava-Ma­­re și Odorhiei. Sibiu cu județele : Sibiu­, Hunedoara și Alba, Cluj cu județele: Cojocna, Turda, Arieș, Târnava Mică, Mureș-Tirda, Cluc, Solnoc, Dobâca și Bistrița Năsăud. Oradea Mare cu județele : Arad, Bihor, Salaj, Sătmar și Maramureș. Tem­ișo­ara, Timiș și Caraș-Seve­rin. ----------ooxxoo---------­Știri teatrale GRADINA ASTORIA. — Mâine setară Joi, compania „Eflysee“ de la grădina Astoria, va repr­esenta fru­moasa operetă pariziană ,­Flop“ pen­tru care direcțiunea companiei a aranjat o splendidă montare. Din­ cauza preparativelor ce se fac pentru această operetă, care va fi un adevărat eveniment a­rti­stic,­­reprezentația de astă seară de la 'Astoria a fost contramandată, sau­ d­e azi­­ au cîștigat în contact cu dîn­sul, respectul pentru artă Și cele ale spiritului, gustul culturii proprii și tendința pentru perfecționare din­ ce în ce mai mult­ în formă ca și do­rința pentru îmbogățirea fondului. Vlahuță spunea când­va, îm­torrcîn­­du-se de la un mesaj literar, care avu­sese loc în casa Lui Maiorescu: „Pie oare cuvânt al lui poți să­ trimeți la tipar pentru ca nimeni din câți l’au auzit să nu-1 maim­ite“. A avut în țara noastră cevă dia autoritatea binefăcătoare a lui Goe­the în Germania. A fost unul din cei mai culți Români din toate tim­purile, cultura sa era variată, so­lidă, disciplinată și puternică- Că Lovinescu îi dă lecții, Critica este știință, istorie și poezie. Maio­­rescu a făcut numai critica cultu­rală ce se oprește la pragul criticei literare, fără a-i fi pășit de­cât rar și întâmplător. Dacă dl Maiorescu nu l-a trecut, ’a pregătit totuși calea ce duce la dânsul“. Autorul monumentalului “Pregre­sul Adevărului“ n’a fost de­cât un simplu precursor al d-lui Lovi­­nescu. Legea conflictelor colective de Maca — Manifestația socialistă de azi — Azi dimineață ‘lucrătorii roșii de la C. T. R. și Regie­n’au lucrat de loc, iar lucrătorii celor­lal­te fabrici și ateliere au lăsat lucrul la orele 9—9 și jum. Ei au venit în grupuri și în ordi­­ne, cântând „Intrernaționa’ia“, la Ca­meră, unde la orele 12 s’au strâns cu toții. Muncitorii au defilat pe dinain­tea Ateneului, ocolind de mai multe ori localul Camerei. Dintr’o trăsură le-a vorbit dl Po­­povici, spunându-le că a vorbit end. prezident­ia­ Camerei, care le-a de­clarat că va­ su­pune consiliului de miniștri chestiunea­ retragerii legei d-lui Tranen. Muncitorii s’au dus apoi la Club, unde le-au vorbit dl Cristescu, în­­demnându-i cai d. a. să­ se ducă la lucru și să aștepte în liniște ordi­nul de la centru. Se luase măsuri militare pentru paza ord­iniei. ». ^ * - —uoxxoO - ■— ^ x< ii ni sil cu începere de mâine Joi* 12 August, se va pune In cir­culație ZILNIC Intre București* Sinaia și înapoi un tren direct spe­cial cu vagoane duble și vagon restaurant. .. Plecarea din București va­­ avea loc zilnic la ora 5 d. a. Iar acela din Sinaia la ora 5t 10 dimineața. Craseul se va face în mai pu­țin de 4 ore-Biletele pentru acest tren vor fi liberate numai de Casa H. He­SSOUSE București, Strada Bursei fio. 2 Casinoul din Sinaia Afacerea Pipacostea -flori amănunte— Comandantul vaporului „Regele­oarei“, d. Căpitan Vasile Păun, a găsit în valiza diplomatică 100.000 ruble trimise de Papacostea. Ștefan Tănase, conductor poștal­­ la Giurgiu, a fost condamnat de tri­bunalul Vlașca pentru că a fost prins cu o contrabandă de 90.000 ru­ble întrun un­ sac poștal. El fost băte­gat imediat la închisoare, iar Papa­costea este liber, de­și­ a fost destituit pentru aceste fapte. * Operațiunile lui Papacostea au fost semnalate de d-ni. colonel Trai­­lescu, actualmente la Galați, loc.­­colonel Ponichroniade, comisar pen­tru înfrânarea spreuloi, cercul mi­litar; Săvescu Vasile,­­Știrbei Vodă No. 62, d’Argenty, avocat baroul de Ilfov, căpitanul Cârje din cavale­rie, fost prizonier în Rusia și con­­dus la Com­stratinopol. D. Filolety a făcut d-­Lui mi­nistru de externe un întreg raport cu priviți". In faptele lui j Pulpa­­costea.—-——ooxoo---------­III N’a fost deatul că a negat, în ma­­re parte, valoarea operei lui Caran­giale și Maiorescu. D-l Lovinesen contestă, ce e mai grav, obi­ce mo­­rit d-lui Al- Macedonski. Adică n’a­­re nici o valooare literară* au­torul mărețului poem al Nopții de De* cem­­briei nu îl interesează de loc pa d. Lovinescu fermecătoarea Noapte de Mai și n’are nici un cuvânt de laudă ,pentru od ce a scria Stepa și T­halassal Puterea epiert a versu­lui d-lui Macedonski, vigoarea im­­punătoare a «ciiwilor sare forma sa impecabilă și bogăția rimei îl ridică duasapa» tuturor poeților noștri, alături de Eminesc și de Coșbuc. D-sa a agitat probleme cul­turale și este un maestru neîntrecut­­ al meșteșugului în versuri. Magnifierile sale runde,­­pifbe la o vârstă când alții scrăesc din trecut o pâine de tinerețe, înfiorate de avânt, pătrunse de duioșie, Sin&apare în purpura regală a unui miere turnat în carne și suflat în aur, — ronde­lele duliuî Macedonski vor constitui o operă uni­­că, operă care­ resimte poezia lui Hafiz și un Sandu in co­loare și­ avântul­­ pătrunzător al tru­badurilor cântăreți ca înălțare, tare. ION FOTI (Str. Luterană 14) Curse zilnice de pasageri­­i M­ărfari București* Sinaia* Brașov PASAGERII se iau 5eb domiciliu cu amuibusele „FULGER" MĂRFURILE și BAGAJELE se ridică dela Domiciliu cu „AUTO-COLECTIVE". _ $1 sosesc la destinație în aceiași zi. PLECAREA de la Magasarisii StOVIDA C al Victoriei 67, la ora 7 a. m­. ÎNSCRIERI și INF­ORM­A­ȚI­UN­I la magaziaiul LEONIDA Calea Victoriei 67 și în Șoseaua Jianu No. 16. CURSE de PASAGERI * MĂRFURI București • Alexandria - Turnu-­Măgurele Luni, Miercarea! și Wisier*! PLECAREA de la Magassisul LEONIDA Calea Victoriei 67, ora 7a.m ÎNSCRIERI și INFORNA­TI­UNI la Magazinul LEONIDA Cal. Victoriei 67‘ .............................| | ____________„.­jgCTapp^ .................# Transportări de Mărfuri în toata Rona-Mare cu AUTOCAMIOANE „SAURER“ CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) tin íiise Jimw Plitatin­ I A DESCHIS O MISIU ii BUCUREȘTI S STRADA ISVOR »p. 14. ’q dosul lui Grand Hotel (fost Hotel de France) DEPOZIT ENGROS DE CĂRȚI FRANCEZE literare, științifice, de drept, de medi­cină, militare, enciclopedice, etc. etc. DEPOZIT DE­­ Articole de Cantate si Scosifi Și în general orice Articole de Papetăria De vânzare Engros a tuturor Ziarelor și Revistelor Franceze și Engleze. Primește orice comenzi de cârti franceze, engleze, italiene și spaniole.­­ooxxoo­l * 'T' h.

Next