Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)
1920-08-13 / nr. 3720
-s — H HR a venit UM birau tecmic București: Strada Regală No. 16—18. Telefon 22 I 72, filiale: Iași: Cernăuți: Str. Ștefan cel Mare No. 21. Str. Horrauzachi No. 8. Craiova: Strada M. Kogâlniceanu No. 10. de Garnituri de cânepă us BErLIfT EDInftnEnT care, îmbibate cu seu și grafitate pentru înaltă presiune, oțel «Diamant» și «Rapid» pătrat și rotund orig. SavilK menghine, nicovale, ciocane, ferăstrae pentru metal, burghii spirale, burghii pentru ghivent și pentru lemn, clești pentru tăiat cue, clești pentru țevi, tăetori de țevi, foarfece pentru tăiat tabla, macarale, vinciuri, cântare și bascule, etc., etc. ARTICOLE SPECIALE PENTRU EHI9RI Pânză de mătase org. elvețiană, chingă de cânepă, curele de piele, păr de cămilă și balata, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascuțite și brohn, pietre de moară franceză din carierele «La Ferte sous Jouarre», postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, bucate pentru făină, etc., etc. ȘCOALELE Colminei Melletncurești ȘCOALA FRÜEBEMANN p. < (STRADA PUȚU CU PLOPI No. 6) DESCHIDEREA CURSURILOR LA 9 SEPTEMBRIE st. n. înscrierile încep la 30 August s. n. la direcțiunile respective. EFORIA COMUNITATEI EVANGHELICE »VITAM TOKAY« "înfiSt VIN SUPERIOR mulțumit de profesorul său, s’a dus în dosul o raței de recreat;« și pe »idol alb, cu cărbunele, s-a făcut nasul. Din toată figura lui din toate «tbimele lui, n’a desemnat decât acest na» expresiv, mare, roșu, și toți «elegii elevului". Tau recunoscut, s’au imimmt an râspe înfundate în clasă le hohote pe străzi, și acasă, de flant centura din dosul curtei liceului. Coregiile a făcut ca și carnoana«ăsta». A primi, «trăsătura primei pală a personagiilor sale și ne-a redat-o. ®**enul lui e sobru și simplu, nici un adaos de prisos care ar strica efectul c reațiunii artistice. Va fi aÎîstic, confuz, impecabil în morgăn&iv, șiret ca și tipurile sale neimijstente. Din fiecare colț de stradă, la o manifestație, la fiecare întrunire publică, ne răsare figura cunoscută a lui Barbnridi neîntrecutul, morgaini Trabanache f imperialibabiluil, supîstii protector și beat al lui Danda- Bache, în cele câteva cuvinte pe cari le pronunță. Trăsătura principală este așa de înine prinsă așa de mărită, așa de verosimilă în comicul ei încât e destul că spue un singur cuvînt ca pe artă să-l recunoști, să-l caracterizezi și să-l numești, pe personagiu. In această primă linie caracteristică stă eternul operei Iuii Caragiale. D. Lovinescu îi caută ca predecesor pe Alexandri, cutând farsele acestui din urmă. Dar Alexandri n’are desen, n’are caracterizări, comicul, la el Piese din situațiuni ca la pozne, mai mult decât din conflictul tipurilor create. Aici e deosebirea capitală între opera de artă și opera diletantului. La artist, creațiunea e calculatăcu toate că fondul sentimental nu e deosebit de al diletantului. Artistul vrea, sciamă în bronz sau în «buboaie pe pna zămislită de îndată ce i-a găsit expresiunea culminantă, pe cum și diletantul dibue, cântă prin situațiuni externe să salvez» goliciunea fondului, prin retorică să acopere sărăcia expresia. Alexandri, în prima fază a teatrului, siău, este nîndiletant. D. Lovinescu nu face această deosebire. Cere lui Caragiale i situațiuni duioase și romantiice. Dar un talent satiric nici nu s’ar putea defini astfel dacă, ar face idile serioase, în versuri alexandrine, din amorul Zitei cu Rică Ventureanu. ȘCOALA primară de băeți (Str. Luterană )și LICEUL REAL (Str. Luterană 10) ȘCOALA superioară de Comerț (Str. Luterană 10) w PENSIONATUL de BAEȚI ȘCOALA primară de fete (Str. Spiru Haret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spira Haret 7) ȘCOALA de Comerț pe fete (Str. Spira Haret 7) PENSIONATUL•« FETE (Str. Spira Haret 7) COPII MICI de ambele sexe croește d. Lovinescu descrieri după natură? Nu cunoaștem o bucată mai sobră, mai clasică în literatura noastră, un tablou mai simțiți și mai puternic al iernii ca rătăcirea aceia printr’o noapte furtunoasă spre Hanul lui Mînjoală! „Ce tulburătoare femee e și coana. Marghioala! Ce pali!... ce perete luțe... ce pereți... ce tavan!... toate albe ca laptele. SLehai jurul și toate cele lucrate cu iglița în fel de fel de fețe.** și cald o» sub aripă de cloșcă... și un miros de mere și de gutui.. lastă o descriere a furtunii: „Viforul creștea, scuturându mă de pe șea. In înalt, pori după pori, zburau opădiți ca de spaima unei pedepse de sus, unii la vale pe dedesubt, alții pe deasupra la deal, perdeluind în clipe largi, cînd mai gros când mai subțire, lumina ostenită a sfertului de lună“. Ca să mai vorbim de minunatele lui povești, cu mult mai presus ca cele ale lui Ispirescu, prin paritatea formei, prin «Siguranța desemnul lui, prin preciziunea imaginilor, maiales prin neîntrecutul umor ce le străbate, care le dă viață și farmoc nesfârșit. Sunt rare femeile în opera lui Caragiale, dar cât de seducătoare i au tommat eternul femenin de care ne amintește d. Lovinescu, în toată vraja și splendoarea acestui cuvînt, eteu, în acest sens, pe Abu-Hasasan, Păcatul, la Hanul lui Mînjoală și poveștile sale ca să vă convingeți de acest lucru. Dar stilul lui Caragiale? Nici Urmat dintre scriitorii noștri n’are sfi&pânirea cuvântului și darul compoziției în așa fel desvoltat cum îl are Caragiale. E cel mai clasic dintre scriitorii noștri Să »récém ma deporta: H Titu Maiorescu spunea de mult: „Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este deadreptul stricăcioaeă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură“. Și prin urmare vom aice, este mai bine să nu facem nici o școală decât una rea mai bine să nu facem nici o pinacotecă decât să facem o pinacotecă rea. D. Lovinescu are aerul că-1 combate susținând o enormitate, că Maiorescu nu și-a închipuit ce o fi aia formă fără fond, suflet fără corp și manifestanții socialiști. Se observi că în ședință nu mai e nici un membru socialist. Strigătele manifestanților se feud din incintă, un membru din majoritate închuit pe d. ministru Trancu- Iași să se ducă în fața manifestanților, că trebue că pe d-sa îl caută. O altă voce îi spune: Poate s'o fi decis să-l primească în partidul socialist. Continuarea discuției.— Un incident D. PAPACOSTEA, își termină expunerea prin a face apel la toate partidele pentru consolidarea României-Mari. (Apl.) D. N. IORGA întreabă de ce «o aud aceste agomote cari vin de afara. D N. D. COCEA răspunde cu ironie, că muncitorimea a venit eft facă o manifestație de simpatie ministrului munceî. I. TRANOU-IAȘI răspunde ceva nedeslușit. D. N. D. COCEA: D-ta d-le Trauen care după afirmația d-lui Mârzescn ai cerut înscrierea în partidul socialist D. TRANOU-IASI. S’a dovedit că liberalii sunt buni agenți de siguranță. D. V. SASSU: Recunoaștem că ați scris aicea scrisoare prin care cereați înscrierea în partidul socialiști D. TRANCU-IAȘI: N-am cerut înscrierea neiodată în acel partid. D. ILIE MOSCOVICI: Ai cerut înscrierea chiar persoanei mele, prin aceea scrisoare, pe care dacă vrei pot să o citesc, aici și se va vedea că ieste adevărat (Apl.). D. N. D. COCEA. Poate să nu fi cerut în scris cererea, pentru că e prea abil, dar în tot cazul a făcut-o. D-sa trece apoi la discuția proectului d-lui Tranen și arată că ea nu este făcută decât pentru apărarea capitaliștilor și opresiunea muncitorimei. Citează apoi cu cifre marile beneficii ce realizează diferite societăți, făcând tot odată o diferență de prețul de fabricație și cel cu care se desface mărfurile populației, care este jupuită de pofta nemiloasă de câștiguri a capitaliștiilor. D. SCHITANESCU, observând că d. Cocea are la butonieră o floare roșie, îl pune să-i dea una și d-l lui dr. Lupu. D. IORGA: I.Le dr. Lupu, ar trebui să faci o vizită medicală gratuită d-lui Schitănescu (ilaritate). I. N. D. COCEA trece apoi la bolșevismul din Rusia pe care-1 crede foarte necesar și caută să convingă Adunarea că Trotaky și Lenin mănâncă mai prost ca ultimul lucrător. (Adunarea protestează). Nu cer d-lui Tranen să-și retragă legea, dar cer să fie mai bine studiată,eu voi vota legea pentru că sunt convins că nici o altă lege nu va ajuta mai mult muncitorinoi de a desăvârși bolșevismul. D. DOBRESCU (part. pop. Galați) îș începe cuvântarea prin a spune că nu atacă muncitorimea ci pe conducătorii ei. Se ocupă apoi de alegerile din Covurlui și de modul cum s’a făcut propaganda socialistă în acel județ, aducând în discuție numele unei anume Paraschiva Ganca înscrisă în part, socialist și care sub masca de vrăjitoare îndemna populația de la țară să voteze lista socialistă. Trecând la discuția procetului, recunoaște temeinicia lui și-și desvoltă câteva păreri cu privire la greve și sabotaj și în elico făcând cunoscut că va vota legea. Secința se ridică la orele 1 d. a. cea viitoare astă seară la orele 9. Parcul OTETELipi LESS nmiind MMiu Miercuri 11 August 1920. Soțul Fesicii Operetă In 3 acte. Muzica de Eysler. Duminică, MATINEU la Lyric S@țaa3 Festiei S: Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. SOCIETATEA Movili TekiMhlul aduce la cunoștința vizitatorilor băilor că pentru luna Septembrie stil nou face o reducere de 207% asupra prețului oamerilor. Pentru înscrieri a se adresa la sediul societății Pasagiul Imobiliara, scara A, etaj III, frunză fără pom sau fără pădure. Maliorescu a susținut naționalitatea în marginile adevărului și a scris monumente de proză în limba românească, pe lângă dări de seamă foarte judicioase asupra scriitorilor noștri. Discursurile sale parlamentare sunt opere de artă, prin concepția celer mimă, prin avantai ce le înalță, însumându-se în ele, prin logica strânsă, care le înlănțuiește și prin stilul magistral în care sunt lrosite. Maiorescu a mai făcut timp de aproape o jumătate de veac cursuri de logică și de istoria filozofiei la universitățile din Iași și București. Generații după generații s’au perindat luminându-se la adevărurile susținute cu atâta căldură, cu atâta artă, cu atâta convingere de eminentul magistru. Nimeni la noii n’a atins culmile stilului maiestos ca Maiorescu, nimeni nu l-a întrecut în expunerile sale pătrunzătoare. Literatura noastră, în marea masină a manifestațiilor sale, s’a desvoltat la umbra lui Maiorescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, ca și mulți profesori universitari, secundari, mult’ mtdeeta UNIFICAREA MONEDEI — Operațiunile de preschimbare a coroanelor în Ardeal — Pentru înlocuirea coroanelor în Ardeal se proiectează următoarele măsuri, aplicabile imediatdupă votarea legei de către Senat: Data la care va începe facerea declarațiunilor va fi telegrafic comunicată din București. In termen de șase zile, de la această dată, fiecare locuitor va fi dator să anunțe suma de coroane cu are. După acest termen declarațiunile nu vor mai fi primite. Locuitorii comunelor rurale precum și instituțiile financiare și industriale rurale, fror ‘ face declarațiiunile, fiecare în comuna respectivă, înaintea unei comisiuni compusă din primar, notar, preot sau învățător precum și unul sau doi locuitori fruntași. Cine are sediul " în mai multe comune va face declarația numai în una singură. Declarațiuniile se fac verbal din partea locuitorilor și în scris din partea instituțiilor, ele se vor trece într’un registru special, face declarațiunile, după aceleași norme, la percepții, precum și la oficiile particulare care se vor anunța la timp. In Cluj vor fi pe lângă percepții 7 bănci cari se vor anunța. Coroanele false și neștampilate nu sunt primite la schimb. După termenul de 6 zile toate declarațiunile vor fi centralizate priin oficiile de percepție, după care se totalizează la comisia centrală din Cluj și aceasta comunică la București telegrafie totalul éleroamelor care s’au declared. După cunoașterea acestui rezultat Consiliul de Miniștri va încheia jurnalul respectiv pentru fixarea cursului de schimb și data când începe schimbul. Operațibreile de schiimb vor dura 10 zile. Schimbul se va face pentru comunele rurale astfel: C omisiunile comunale vor strânge bani declarați și împreună cu registrele de declarații va face depunerea la oficiile regești, de unde se vor primi lei. După ridicarea leilor se va face schimbul, dându-se 60 la sută, în lei și 40 la sută în diitanțe plătiibile în 3 luni. Pentru orașe schimbul se va face idiirect la oficiile unde fiecare a făcut declarația. ■Pentru aprovizionarea culei, Banca Națională a făcut 5 centre de aprovizionare încredințate serviciul de intendență militară. Aceste centre sunt: Brașov cu județele : Făgăraș, Brașov, Trei Scaune, Târnava-Mare și Odorhiei. Sibiu cu județele : Sibiu, Hunedoara și Alba, Cluj cu județele: Cojocna, Turda, Arieș, Târnava Mică, Mureș-Tirda, Cluc, Solnoc, Dobâca și Bistrița Năsăud. Oradea Mare cu județele : Arad, Bihor, Salaj, Sătmar și Maramureș. Temișoara, Timiș și Caraș-Severin. ----------ooxxoo---------Știri teatrale GRADINA ASTORIA. — Mâine setară Joi, compania „Eflysee“ de la grădina Astoria, va representa frumoasa operetă pariziană ,Flop“ pentru care direcțiunea companiei a aranjat o splendidă montare. Din cauza preparativelor ce se fac pentru această operetă, care va fi un adevărat eveniment artistic,reprezentația de astă seară de la 'Astoria a fost contramandată, sau de azi au cîștigat în contact cu dînsul, respectul pentru artă Și cele ale spiritului, gustul culturii proprii și tendința pentru perfecționare din ce în ce mai mult în formă ca și dorința pentru îmbogățirea fondului. Vlahuță spunea cândva, îmtorrcîndu-se de la un mesaj literar, care avusese loc în casa Lui Maiorescu: „Pie oare cuvânt al lui poți să trimeți la tipar pentru ca nimeni din câți l’au auzit să nu-1 maimite“. A avut în țara noastră cevă dia autoritatea binefăcătoare a lui Goethe în Germania. A fost unul din cei mai culți Români din toate timpurile, cultura sa era variată, solidă, disciplinată și puternică- Că Lovinescu îi dă lecții, Critica este știință, istorie și poezie. Maiorescu a făcut numai critica culturală ce se oprește la pragul criticei literare, fără a-i fi pășit decât rar și întâmplător. Dacă dl Maiorescu nu l-a trecut, ’a pregătit totuși calea ce duce la dânsul“. Autorul monumentalului “Pregresul Adevărului“ n’a fost decât un simplu precursor al d-lui Lovinescu. Legea conflictelor colective de Maca — Manifestația socialistă de azi — Azi dimineață ‘lucrătorii roșii de la C. T. R. și Regien’au lucrat de loc, iar lucrătorii celorlalte fabrici și ateliere au lăsat lucrul la orele 9—9 și jum. Ei au venit în grupuri și în ordine, cântând „Intrernaționa’ia“, la Cameră, unde la orele 12 s’au strâns cu toții. Muncitorii au defilat pe dinaintea Ateneului, ocolind de mai multe ori localul Camerei. Dintr’o trăsură le-a vorbit dl Popovici, spunându-le că a vorbit end. prezidentia Camerei, care le-a declarat că va supune consiliului de miniștri chestiunea retragerii legei d-lui Tranen. Muncitorii s’au dus apoi la Club, unde le-au vorbit dl Cristescu, îndemnându-i cai d. a. să se ducă la lucru și să aștepte în liniște ordinul de la centru. Se luase măsuri militare pentru paza ordiniei. ». ^ * - —uoxxoO - ■— ^ x< ii ni sil cu începere de mâine Joi* 12 August, se va pune In circulație ZILNIC Intre București* Sinaia și înapoi un tren direct special cu vagoane duble și vagon restaurant. .. Plecarea din București va avea loc zilnic la ora 5 d. a. Iar acela din Sinaia la ora 5t 10 dimineața. Craseul se va face în mai puțin de 4 ore-Biletele pentru acest tren vor fi liberate numai de Casa H. HeSSOUSE București, Strada Bursei fio. 2 Casinoul din Sinaia Afacerea Pipacostea -flori amănunte— Comandantul vaporului „Regeleoarei“, d. Căpitan Vasile Păun, a găsit în valiza diplomatică 100.000 ruble trimise de Papacostea. Ștefan Tănase, conductor poștal la Giurgiu, a fost condamnat de tribunalul Vlașca pentru că a fost prins cu o contrabandă de 90.000 ruble întrun un sac poștal. El fost bătegat imediat la închisoare, iar Papacostea este liber, deși a fost destituit pentru aceste fapte. * Operațiunile lui Papacostea au fost semnalate de d-ni. colonel Trailescu, actualmente la Galați, loc.colonel Ponichroniade, comisar pentru înfrânarea spreuloi, cercul militar; Săvescu Vasile,Știrbei Vodă No. 62, d’Argenty, avocat baroul de Ilfov, căpitanul Cârje din cavalerie, fost prizonier în Rusia și condus la Comstratinopol. D. Filolety a făcut d-Lui ministru de externe un întreg raport cu priviți". In faptele lui j Pulpacostea.—-——ooxoo---------III N’a fost deatul că a negat, în mare parte, valoarea operei lui Carangiale și Maiorescu. D-l Lovinesen contestă, ce e mai grav, obice morit d-lui Al- Macedonski. Adică n’are nici o valooare literară* autorul mărețului poem al Nopții de De* cembriei nu îl interesează de loc pa d. Lovinescu fermecătoarea Noapte de Mai și n’are nici un cuvânt de laudă ,pentru od ce a scria Stepa și Thalassal Puterea epiert a versului d-lui Macedonski, vigoarea impunătoare a «ciiwilor sare forma sa impecabilă și bogăția rimei îl ridică duasapa» tuturor poeților noștri, alături de Eminesc și de Coșbuc. D-sa a agitat probleme culturale și este un maestru neîntrecut al meșteșugului în versuri. Magnifierile sale runde,pifbe la o vârstă când alții scrăesc din trecut o pâine de tinerețe, înfiorate de avânt, pătrunse de duioșie, Sin&apare în purpura regală a unui miere turnat în carne și suflat în aur, — rondelele duliuî Macedonski vor constitui o operă unică, operă care resimte poezia lui Hafiz și un Sandu in coloare și avântul pătrunzător al trubadurilor cântăreți ca înălțare, tare. ION FOTI (Str. Luterană 14) Curse zilnice de pasagerii Mărfari București* Sinaia* Brașov PASAGERII se iau 5eb domiciliu cu amuibusele „FULGER" MĂRFURILE și BAGAJELE se ridică dela Domiciliu cu „AUTO-COLECTIVE". _ $1 sosesc la destinație în aceiași zi. PLECAREA de la Magasarisii StOVIDA C al Victoriei 67, la ora 7 a. m. ÎNSCRIERI și INFORMAȚIUNI la magaziaiul LEONIDA Calea Victoriei 67 și în Șoseaua Jianu No. 16. CURSE de PASAGERI * MĂRFURI București • Alexandria - Turnu-Măgurele Luni, Miercarea! și Wisier*! PLECAREA de la Magassisul LEONIDA Calea Victoriei 67, ora 7a.m ÎNSCRIERI și INFORNATIUNI la Magazinul LEONIDA Cal. Victoriei 67‘ .............................| | ____________„.jgCTapp^ .................# Transportări de Mărfuri în toata Rona-Mare cu AUTOCAMIOANE „SAURER“ CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) tin íiise Jimw Plitatin I A DESCHIS O MISIU ii BUCUREȘTI S STRADA ISVOR »p. 14. ’q dosul lui Grand Hotel (fost Hotel de France) DEPOZIT ENGROS DE CĂRȚI FRANCEZE literare, științifice, de drept, de medicină, militare, enciclopedice, etc. etc. DEPOZIT DE Articole de Cantate si Scosifi Și în general orice Articole de Papetăria De vânzare Engros a tuturor Ziarelor și Revistelor Franceze și Engleze. Primește orice comenzi de cârti franceze, engleze, italiene și spaniole.ooxxool * 'T' h.