Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)

1920-08-12 / nr. 3719

Id BIFIS­H Belli Bill BfE&OU­TEGHIING București: Strada Regală No. 16—18. Telefon 22­­ 72. FILIALE: Iași: [ Cernăuți: Str. Ștefan cel Mare No. 21." j Str. Hurmuzachi No. 8. — Craiova : Strada M. Kogâlniceanu No. 10. DEPOZIT mmm cate, îmbibate cu seu și grafi­tate pentru înaltă presiune, oțel «Diamant» și «Rapid» pătrat și rotund orig. Saville, menghine, nicovale, ciocane, ferăstrae pentru metal, burghii spirale, burgh­i pentru ghi­vent și pentru lemn, clești pentru tăiat cue, clești pentru țevi, tăetori de țevi, foarfece pentru tăiat tabla, macarale, vinciuri, cântare și bascule, etc., etc. ARTICOLE SPECIALE PENTRU SICII Pânză de mătase org, elvețiană, chingă de cânepă, curele de piele, păr de cămilă și balata, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascu­țite și Kruhn, pietre de moară franceză din carierele «La Ferte sous Jouarre», postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, burate pentru făină, etc., etc. • în­ SeriS ȘCOALELE I Comunitilici Mielk­e flaS Mtsfl ȘCOALA primari da fata (Str. Spini Baret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spin­ R­aret 7) ȘCOALA de Comar.8 p. fete (Str. Spiru h­aret 7) PENSIONATUL de FETE (STRADA PUȚU CU PLOPI No. C) DESCHIDEREA CURSURILOR LA © SEPTEMBRIE St. n. înscrierile încep la 30 August s. n. la direcțiunile respective. EFORIA COMUNITATEI EVANGHELICE VIȚA de TOKAJ« VIN SUPERIOR »C © AlA primară de băști (Str. Luterană 10) LICEUL DEAL (Str. Luterană 10) ȘCOALA superioară de Comerț (Str. Luterană 10) w PENSIONATUL de BAEȚI (Str. Luterană 14) ȘCOALA FILOEBELIAMA ). ( COPII MICI de ambele sexe CORPURILE LEGIUITOARE (Continuare) Kggg iar numite stonei socialiști. Se observă ca în ședință nu mai e nici un mem­­­bru socialist. Strigfutele manifestanților se tinnd din incintă. Un membru din majo­ritate invită pe d. ministru Tifticu- Iași să se ducă în fața mani­festan­­­ților,că trebue că pe d-sa îl caută. O altă voce îi spune: Poate s'o fi decis să-l primească în partidul socialist." Centif­uarea discuției. -Din incident D. PAPACOSTEA, își termină expunerea prin a face apel la toate partidele pentru consolidarea Ro­­mâniei-Mari. (Apl.) D. N. IORG­A întreabă* dece i se aud aceete gromote cam­ vin de a­­fară. D N. D. COCEA răspunde cu iro­nie, că muncitorimea a venit să­ fa­că o manifestație de simpatie mî­­ndritului munceî. D. TRANCU-IASI răspunde ceva nedeslușit. D. N. D. COCEA: D­-ta d-le Tran­­cu care după afirmația d-lui Mâr­­zescin ai cerut înscrierea în parti­d­ul fervoirt­­lu­i D. TRANCU-IASI. S’a dovedi­t că liberalii sunt buni agenți de sigur­­anță . D. V. SASSU: Recunoașteți că at­ scris acea scrisoare prin care ce­­í­reazî înscrierea în­­ partidul socia­liști D. TRANCU-IAȘI: N-am ceru­t­­ înscrierea nci­ odata în acel partid.­­ D. ILIE MOSCOVICI: Ai cerut în­­­­scrierea chiar persoanei mele, prin­­ aceea scrisoare, pe care dacă vrei­i pot s’o citesc aici și ce va vedea că ieste adevărat (Apl.). D. N. D. COCEA. Poate să nu fi cerut în scris cererea, pentru că e prea abil, dar în tot cazul a făcut-o. D-sa trece apoi la discuția proectu­­lui d-lui Trancu și arată că ea nu este făcută decât pentru apărarea capitaliști­lor și op­resiunea munci­­torimei. Citează apoi cu cifre ma­rile beneficii ce ireal iconiză diferite societăți, făcând tot­odată o diferen­­­ță de prețul de fabricație și cal cu care se desface­­ mărfurile populației, care este jupuită de pofta nemiloa­să de câștiguri a capitaliștii­lor. D. SCHIT­ANESCU, observând că d. Cocea are la butonieră o floare roșie, îl spune să-i dea una și d-lui d-r. Lupu. D. IORGA. D-le dr. Lupu, ar tre­bui să faci o vizită medicală gra­tuită d-lui Schitănescu (ilaritate). I­. N. D. COCEA trece apoi la bol­șevismul din Rusia pe care-l crede foarte necesar și caută să convingă Adunarea ,că Trotzky și Lenin mă­nâncă mai­­ prost ca ultimul lucră­tor. (Adunarea­ protestează). Nu cer d-lui Traven să-șî retragă legea, dar cer să fie mai bine studiată, cu vei vota legea pentru că sunt convins că nici o altă lege nu va ajuta mai mult munci­torând­ de a desăvârși bolșevismul. D. DOBRESCU (part. pop. Galați) îș începe cuvântarea prin a spune că nu atacă muncitorimea ci pe con­duc­ătorii ei. Se ocupă apoi de ale­gerile din Covurlui și de modul cum s’a făcut propaganda socialistă în acel județ, aducând în discuție nu­mele unei anume Paraschi­va Ganea înscrisă în part, socialist și care sub masca de vrăjitoare îndemna po­pulația dela țară să voteze lista so­cialistă. Trecând la discuția proec­tului, ne cunoaște temeinicia lui și-și desvol­­tă câte­va păreri cu privire la gre­ve și sabotaj și în ehee făcând cu­noscut că va vota legea. Sedința se ridică la orele 1 l­ar cea viitoare astă seară la orele 9. •MMM9M­O*® ® ® Parcul OTETEL Ipl Iswaila Liiiă MSI11IIÎ0JH1 Miercuri 11 August 1920. Soțul Fericit Operetă în 3 acte. Muzica de Eysler. Duminică, MATINEU la Lyric Soțul Fericit Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. Q&Q&&9&39# eeeee#e ® eeee#ee# SOCIETATEA Noul Tehirsh îșS aduce la cunoștința vizitatorilor băi­lor că pentru luna Septembrie stil nou face o reducere de 20 ° C asupra prețului oamenilor. Pentru înscrieri a se adresa la sediul societății Pasagiul Imobi­liara, scara A, etaj III. UMFiawa MONEDEI — Operațiunile de pre­schimbare a coroanelor în Ardeal — Pentru înlocuirea coroanelor în Ardeal se proiectează următoarele măsuri, aplicabile imediat după vo­tarea legei de către­­ Senat. Data la care va începe facerea declarațiunilor va fi telegrafic co­municată din București. In termen de șase zile, de la această dată, fie­care locuitor va fi dator să anunțe suma de coroane ce are. După acest termen declarațiunile nu vor mai fi primite. Locuitorii comunelor rurale pre­cum și instituțiile financiare și in­dustriale rurale­­­ vor face declara­­țiunile, fiecare în comuna respec­tivă, înaintea unei comisiuni com­pusă din primar, notar, preot sau învățător precum și naiul sau doi locuitori fruntași. Cine are sediul ' în mai multe comune 'va­­face de­clarația i numai în una singură. De­­clarațiunile se fac ve­rbal din pare­tea locuitorilor și în scris din par­tea instituțiilor, ele se vor trece în­­tr’un registru special, face decla­­rațiunile, după aceleași norme, la percepții, precum și la oficiile par­ticulare care se vor anunța la timp. In Cluj vor fi pe lângă percepții 7 bănci cari se vor anunța. Coroa­nele false și meștampáiate nu sunt primite la schimb. După termenul de 6 zile toate declarațiunile vor fi centralizate prin oficiile de percep­­ție, după care se totalizează la co­misia centrală din Cluj ,și aceasta comunică la București telegrafic to­talul coroanelor care s’au declarat. După cunoseșterea acestui rezultat Consiliul de Miniștri va încheia jur­nalul respectiv pentru fixarea cur­sului de schimb și data când începe schimbul. Operațiunile de schimb vor dura 10 zile. Schimbul se va face pentru co­munele rurale astfel: Comisiunile comunale vor strân­ge banii declarați și împreună cu registrele de declarații va face de­punerea la oficiile regești, de unde se vor primi le­i. După ridicarea leilor se­­ va face schimbul, dâmdu­­se 60 la sută în lei și 49 la sută în distanțe plătibbile în 3 luni.­­Pentru orașe schimbul se va face dir­ect la oficiile unde fiecare a fă­cut declarația. . Pentru aprovizionarea cu lei, Banca Națională a făcut 5 centre de aprovizionare încredințate ser­viciul de­­ intendență militară. A­­ceste centre sunt: Brașov cu județele : Făgăraș, Brașov, Trei Scaune, Târnava-Ma­­re și Odorhiei; Sibiul cu județele : J­i­bi­u, Hunedoara și Alba, Cluj cu județele: Cojocna, Turda, Arieș, Târnava Mică, Mureș-Tinda, Ciuc, Solnoc, Dobâta și­ Bistrița Năsău­d. Oradea Mare cu județele : Arad, Bihor, Salaj, Sătmar și Maramureș. TomMara, Timie și Caraș ,Seve­rin.----------ooxxoo———■ Știri teatrale GRADINA ASTORIA’. --Mâine seiară Jos, compania .Eilyseo“ de la grădina Astoria, va nepr­esenta fru­moasa operetă pariziană i,timp‘, pen­tru care direcțiunea companiei a aranjat o splendidă montare. Din cauza preparativelor ce se fac pentru a­­ceastă operetă, care va fi un adevărat eveniment arti­stic, reprezentația de astră seară de la Astor­ia­ a fost contramandată. Lena conflictelor colective fle Maci — Manifestația socialistă de azi — Azi dimineață­­ lucrătorii roșii de la C. T. R. și Regie n’au lucrat de loc, iar lucrătorii celor­lal­te fabrici și vorlitere au lăsat lucrul la orele 9—9 și juni. Ei au venit în grupuri și în ordi­­ne, cântând „Intrernaționala“, la Ca­meră, unde la orele 12 s’au strana cu toții. Muncitorii au defilat pe dinain­tea Ateneului, ocolind de mai multe ori localul Camerei. Dintr’o trăsură le-a vorbit d. Po­­­povici, spunându-se ori a vorbit oud. president­ia­ Camerei, care le-a de­clarat că va supune consiliului de miniștri chestiunea retragerii legea d-lui Traneus. Muncitorii s’au dus apoi la Club’, unde le-au vorbit dl. Cr­is­tes­cu, în­­demnându-i ca1 d. a. să­ se ducă la lucru și să aștepte în liniște ordi­nul de la centru. Se luase măsuri militare pentru paza ordiniei. „ stan*"»1 .­ ■. »———ooxxoo-------— " < ii » u un eu începere de mâine Joi» 12 August, se va pune In cir­culație ZILNIC Intre București- Sinaia și înapoi un tren direct spe­cial cu vagoane duble și vagon restaurant. Plecarea din București va avea loc zilnic la ora 6 d. a. iar acela din Sinaia la ora 5,10 dimineața. Cra­cul se va face în mai pu­țin de 4 ore. Biletele pentru acest tren vor fi liberate numai de Casa M. de R800SE București, Strada Burse­ fio. 2 Casinoul din Sinaia -COXXOO-1 Afacerea PsMeo. —Noul aff­ăDinte­, Comandantul vaporului „Regele Carol“, d. Căipitan Vasile Păun, a găsit în valiza diplomatină 109.000 ruble trimise de Papacostea. Ștefan Tănase, conductor poștei­­ la Giurgiu, a fost condamnat de tri­bunalul Vlașca pentru că a fost prins cu o contrabandă de 90.000 ru­ble întru’um sac poștal. El fost băr­bat imediat la închisoare, iar Papa­­costea este liber, de­și­ a fost destituit pentru aceste fapte. * Operațiunile lui Papacostea au fost semnalate de d-nii cetonei­ Trai­­lescu, actualimente lui Galați, loc.­­colonel Pofll­chrouiade, comisar pen­tru înfrâ­narea spriculei, cercul mi­­litar; Săvescu Vaisale, Etindei Vodă No. 62, d’Argenty, avoca­t baroul de Ilfov, căpitanul Cârje din cavale­rie, fost prizonier în Rusia și con­­dus la Goustratinopol. D. Filanety a făcut d-lui mi­nistru de externe un întreg raport cu­ privire la faptele lui iEte pa­­costea.----- ——o exoo----— (Str. Spiru K­aret 7) Curse zilnice n pasageri și J­ârfari București* Sinaia* Brașov PASAGERII sc­ian Dola Domiciliu cu omnibascrc „FULGER" • MĂRFURILE și BAGAJELE se ridică Dela Domiciliu ca „AVTO-COLECTIVE", și sosesc la destinație în același zi. PLECAREA de la Magazinul Sk.QHIC­k C al Victoriei 67, la ora 7 a. m. ÎNSCRIERI și INF­ORMA­ȚIUNI la Magazinul LEOVIDA Calea Victoriei 67 și în Șoseaua Jianu No. 16. CURSE de PASAGERI ș. MĂRFURI juncttresti - Alexandria - Crivin-^Măgurele Lunii MiencuH! și Hi­stea9! PLECAREA de la 1*magazii»s«l LECHIDA Calea Victoriei 67, ora 7 a.ai ÎNSCRIERI și INFO­RNA­TI­UNI la I^Iagaasinaii LECHIDA Cal. Victoriei Gf jji gmggg­ggmgsmamasm i ibwbwhbbbbhbbbbbbmwimbhíwbmmbbhhubb^ Transportori de Mărfuri în tratfi Roma­nia-Maire cu AUTOCAMIOANE „SAURER“ . f áisreSt. ni | in ii»........................................................................................... ■ [UNK] im ii im­ i im i i­m­ inn­ h­iummr m i­iiiimn'in i'ilirr inn i­t ni im in­ 'i­r~r~ ~i~m­~rrrr—rrr'i rm­ îmi ■ ni un ■ mu iii­'irirr­r»rirrrrrinnii rm inn him i­i­ni—mMiiirr 1199BC0 GßOMlIO leUlFäiliSetSe PillilitiSl A DESCHIS 0 flOHU 19 BUCUREȘTI STRADA EHVO«t «io. 14. 4u dosul lui Grand Hotel (fost Hotel de France) DEPOZIT ENGROS DE CĂRȚI FRANCEZE literare, științifice, de drept, de medi­cinii, militare, enciclopedice, etc. etc. DEPOZIT DE : Articole te CneeMe §1 Mi și în general orfeejl­ifc&1i de Papetărie De vânzare Engros a tuturor Ziarelor și Revistelor Franceze și Engleze. Primește © zise cceaastel de cărți franceze, engleze, italiene și spaniele, din Jg^Y & și la «mulțumit de profesorul său, s’a dus în dosul oraru­­l de­­ recreați’, și pe ariciul alb, cu cărbunele, i-a făcut na­sul. Din toată figura lui din toate Beli­smele lui, n’a desemnat decât a­­c est nas expresiv, mare, roșu, și toți «elegii elevcilui­ l’au recunoscut, s’au «amuntți au râs pe înfundate în clasă, în hohote pe străzi, și acasă, de ca­­iriea itnra din dosul curtei licenului. ■Ge­ragia,le a făcut ca și eariciata­­trstricit. A primi, străsătura principală A­­ personagiilor sale și ne-a redalt-o. (Desenul lui e sobru și simplu, nici un adaos de prisos care ar strica efectul creațiutii­­ artistice. Va fi eliptic, confuz, impecabil în morgă naiv, șiriat ca șa tipurile­­ sale nem­u­­tritrare. Din fiecare colț die stradă, la o manifestație, la fiecare întrunire pu­dică, ne răsare figura cunoscută a lui Farfurii și neîntrecutul, morga lui Trahanache ftmpertu­rbabilul, ,ju­­risii protector și belut al lui Danda- Bache, în cele câteva cuvinte pe cari se pronunță. Trăsătura principală este așa de bine prinsă așa de mărită, așa de verosim­ilă în comicul ei încât e des­­tul să spue un singur cuvînt ca pe dată să-l n­ecunoștî, să-l car­acte­ri­zeze și să-l numești, pe personagiu. In această primă linie car­acteristî­­că stă eternul operei Inii Cara­giale. D. Lovinescu îl caută ca predece­sor pe Alexandrui, citând farsele­­ a­­cestui din urmă Dar Alexandri n’a­­re desen, n’are caracterizări, comi­cul, la el riese din situaț­iuni ca La pozne, mai mult d­ecât din conflic­tul tipurilor create. Aici e deosebi­rea capitală înt­re opera de artă și opera diletaratului. La artist creațiunea e calculată, cu toate că fondul sentimental nu e deosebit de al diletantului. Ar­tistul vrea, to iarnă în bronz sau în simboale pe pna zămislită de îndată ce i-a­ găsit expresiunea culminantă, pe efinii' diletantul dîbue, cantă prin sitrațiuni­ externe să salveze goliciu­­nea ford­ului, prin retorică să aco­perii sărăcia expresiei. Alexandri, în prima fază ia, teatrului­ său, este p.p 'diletant­ D. Lovinescu nu face această deo­­se­­bire. Cere lui Caragiale i situați­­uni duioase și rom­an­ice. Da­r un talent satiric nici nu s’ar putea defini astfel dacă ar face i­­dile serioase, în versuri alexandri­­ne, din amorul Zi­ței cu Rică Ven­­turianu. Vroește d. Lovinescu descrieri du­pă natură? Nu cunoaștem o bucată mai sobră, mai clasică în literatura noastră, un tablou mai simțit­ și mai puternici al iernii ca rătăcirea aceia printr-o noapte furtunoasă spre Hamul lui Mînjoală! „Ce tulburătoare femee e și coa­ma Marghioala! Ce­­ paii!... ce perete lute... pe pereți... ce tavan.!... toa­te albe ca laptele. Și abajurul și toate cele lucrate cu iglița în fel de fel de fețe... și cald ca sub aripă de cloșcă,­, și un miros de mere și de gutui...“ Iată o descriere a furtunii: „Viforul creștea, scutură adu­ală de ,pe șea. In înalt, nori după mori, zburau opădiți ca de spaima unei pedepse d­e sus, unii la văile pe dede­subt, alții pe de­asupra la deal, per­­dleluind în clipe largi, cind mai gros când, mai subțire, lumina ostenită a sfertului de lună“. Ce să mai vorbim de minunatele lui povești, cu mult mai­­ presus ca cele ale lui Ispirescu, prin­­ Clarita­tea formei, prin siguranța desemnu­lui, prin preciziunea imaginilor, mai ales prin neîntrecutul umor ce le străbate, care le dă viață și farmec nesfârșiti Sunt rare femeile în opera lui Ca­­ragiale, dar cât de seducătoare­­ au tocmai eternul termenin die care ne amintește d. Lovinescu, în toată vraja și splendoarea acestui cu­vi­ut. Otițî, în acest sens, pe Abu-Hasi­­san, Păcatul, la Hanul lui Mînjoală și poveștile sale ca să vă convingeți de acest­ lucru. Dar stilul lui Caragiale. Nici u­­nnul dintre scriitorii noștri n’are stă­pânirea cuvântului și darul compo­ziției în așa fel des­voltat cum îl a­­re Caragiale. E cel mai clasic din­tre scriitorii noștri. Să strecem nu departe: n Titu Maiorescu spunea de­ mult: „Form­a fără fond nu numai că nu aduce ni­ci un folos, dar este de a­­d­reptul atuneăei joacă, fiindcă nimi­cește un mijloc puternic de cultură“. Și prin urmare vom zice: este mai bine să nu facem nici o școală d­ecât una rea mai bine să nu facem ni­ci o pinacotecă decât­ să facem o pinacotecă rea. D. Lovinescu are aerul că-l com­bate susținând o enormitate, că Ma­­iorescu nu și-a închipuit ce o fi aia, formă fără fond, suflet fără corp și frunză fără pom sau fără pădure. Maiorescu a susținut naționalita­tea în mar­ginil­e adevărului și a scris monumente de proză în limba românească, pe lângă dări de sea­mă foarte judicioase asupra scriito­­rilor noștri. Discursurile sale parla­mentare sunt opere de artă, prin con­cepția ce le animă, prin avântul ce le înalță, îmsumându-se în ele, prin logica strânsă, care le înlănțuește și ,prin stilul magistral în care simt irostite. Maiorescu­ a mai făcut timp de a­­proape o jumătate de veac ,cursuri de logică și de istoria­ filozofiei la universitățile din Iași și București. Generații după generații s’au pe­rindat luiuinându-i se la adevărurile susținute cu atâta căldură, cu atâta artă, cu atâta convingerii de eminen­țiul magistru. Nimeni la moli n’a atins culmile stilului maiestos ca Maiorescu, ni­meni nu l-a întrecut în expunerile sale pătrunzătoare. Literatura noastră, în marea mă­sură a manifestațiilor sale, s’a des­­voltat la umbra lui Maiorescu, E­­min­escu, Creangă, Caragiale, Vlahu­ță, Coșbuc,ca și miilor-profesori­ uni­versitari, secundarii, multe inafectu­ați­i de azi­­ au cîșt­igat în contact cu dîn­sul, respectul pentru a­rtă cele ale spiritului, gustul culturii proprii și tendința x pe­ntru perfecționare din ce în ce maii multi în formă ca și do­­rinția pentru îmbogățirea fondului. Vlahuță spune« când­va, întorcin­­du-se de la un ceas literar, care avu­sese loc în casa lui Maiorescu: .,Fie­ca­re cuvânt al lui poți să­ trimteți la tipar pentru ca nimieni din câți l’au auzit să nu-1 maîurte“. A avut în țara noastră ceva din autoritatea binefăcătoare a lui Goe­the în Germania. A fost unul din cei mai culți Români din toate tim­purile, cultuura ea era variată, so­lidă, disciplinata și puternică. D-rl Lovinescu îi dă lopt A­ ^critica, este știință, istorie și poezie. Maio­­resenx a făcut numai critica <a mtu­­rală ce se oprește la pragul criticei literare, fără a-i fi pășit de­cât rar și întâmplător. Dacă d-l Maiorescu nu l-a trecut,­a pregătit totuși calea ce d­uce la dansul“. Autorul monumental­ulu­i «Progre­s al Adevărului“ n’a fost d­e cat un simplu precursor a­l d-lui Levi­ TI­AR Till­i m N’a fost destul că a neg­a­t, în ma­re part», valoarea operei lui Cara­­gial­e și Maiorescu. D-l Lovinescu contestă, ce e mai grav, ori ce me­­rit c lui Al Macedonski. Adică n’a­re nici o valvșire literară, autorul mărețului poem­­ al Nopții de De­cembrie'? nn HL inter­esează de loc pe d. Lovinescu fermecătoarea Noapte de Mm și n’are nici un cuvânt de fraudă pentru cel ce a scria Stepa, și Thalassa. Puterea epică a versu­lui d-lui Macedonski, vigoarea im­­punătoare a scăderilor sale, forma sa impecabilă și bogăția rimei , îl ridică de-asupra tuturor poeților noștri, alături de Eminescu și de Coșbuc. D-sa a agitat probleme cul­turale și este un maestru neîntrecut al meșteșugului în versuri. Magnificiile sale runde, seiffec la o vârstă când alții trăesc din trecut, pline de tinerețe, înfiorate de avânt, pătrunse de duioșie, îmbrăcate în purpura regală a unui viers turnat în carne și suflat în aur, — ronde­lele d-lui Macedonski vor comslctilui o operă uni­­că, operă ‘nare ^ rmn vri poeziia lui Hafiz și zeii Sanda­ra 0&­­loaire și avântul pătrun­zător el tru­­badurilor* cântăreți eia îjn tere.—

Next