Viitorul, august 1922 (Anul 16, nr. 4314-4337)

1922-08-06 / nr. 4318

A APARUT: Anul X.— No. 6 „DEMOCRAȚIA“ REVISTA ECONOMICA, POLITICA Șl SOCIALA tU URMĂTORUL SUMAR: Ep. Hiserto Hella—Industria în regiunea Orșova-Severin. Ioslf Iliescui—Autonomia mijloacelor de transport. Ceuntru în IC. Gheorghiu.— Sociologie industrială. Cronica inferară externă igpfe fi ccnvnente.—Suprimarea legii de opt ore de lucru.— Deșteptarea Islamului.— Congresul pangermaniștilor.—Cărți și reviste. Se găsește de vânzare la toți depozitarii, chioșcarii si vânzătorii de ziare. — PREȚUL Ofsul NUMĂRULEI — REDACȚIA: Flrada Labirint No. 82. ADMINISTRAȚIA: Strada Academia No. !7. mă identific pe de’ntregul cu inncepția bisericei mele pe care am reprezentate la toate ocaziile și până acum. Am cea mai fermă nădejde, că biserică și stat, urmărind deopotrivă binele poporului, vom găsi în bună armonie calea cea dreaptă pentru promovarea lui. Aci s’a sfârșit convorbirea asupra stărei școalelor confesionale din Ardeal, pentru care I. P. S. S. Mitropolitul dr. N. Balan, arăta :O părintească grijă și o dragoste emoționantă GH. N. O. Călimănești, 31 iulie 1922. , mim Staffs timmului Buletinul Institutului Meteorologic Central 3 August 1922 Situația atmosferică in Europa. — Orele 8 dimineața. Ca și în zilele precedente anticiclonul ocupă vestul Europei și se întinde până în interiorul Germaniei. Depresiunea din nordul Continentului își menține centrul între Islanda și coastele Norvegiiei, iar la sud spre Marea Neagră apare o altă depresiune care s’a mișcat în interiorul României. Prin Austria, Germania și coastele Marii Baltice a plouat foarte mult în cursul ultimelor 24 ore. In România. — Timpul s’a menținut pretutindeni cu cerul mai mult senin, afară de Dobrogea și sudul Basarabiei tinde sub influența unei depresiuni ce înaintează din această parte, vântul suflă tare dela nord-vest și Marea continuă să fie agitată. Azi de dimineață prin vestul extrem al Banatului s’a semnalat ploae parțială și în mică cantitate. Presiunea în descreștere față de ziua precedentă varia la ora 8 între 756 mm. pe litoralul Moni și 761 mm. la Temișoara. Azi de dimineață temperaturile variau între 15 gr. în centrul Transilvaniei și regiunile Muntoase din Prahova și peste 20 gr. în tot restul țării ajungând la 25 gr. în sudul ei. Eri, cele maxime au atins 36 gr. la Băile Herculane și numai 24 gr. la Sinaia noaptea scoborându-se până la 9 gr. la Sinaia și 20 gr. pe Litoral. La București-Filaret. — 8 ore dimineața. Presiunea atmosferică 758 mm. temp. aer. 25 gr. Uniez. 54%. Cerul puțin neuros și vântul a suflat dela vest cu 3 mps. Temp, maximă 31 gr. temp, minimă 16 gr. Locuri do Burse I pills mini Locurile de burse, sölve și semi salve vacante la școlile secundare ale statului, pentru anul 1922—23 sunt următoarele: Pentru băeți, la internatul 11- Leului Sf. Sava din Capitală 48 locuri de burse pentru toate clasele, din care pentru 8 locuri de burse se va ține concurs la liceul Carpi I din Craiova. Din cauza insuficienței localului, nu pot fi primiți în internat din cei cari vor reuși la examen, de cât câțiva din cei mai săraci, iar ceilalți vor primi bursa în bani. La liceul internat Iași: 15 locuri de burse și 20 locuri de salve pentru el. I-a; 8 locuri de burse și 10 de salve pentru cl. II —VIII din care pentru 5 locuri de burse se va ține concurs la liceul V. Alexandri din Galați. La liceul Anastasie din Pecnârîa: 17 locuri de burse după cum urmează: 9 locuri pentru cl. I-a; 2 locuri cl. IlI-a; 1 loc cl. IV; 3 locuri cl. V; 1 loc pentru cl VII și 15 locuri pentru solvenți. Pentru fete, la școala secundară de fete gr. II internat din Capitală 10 locuri de burse pentru cl. I-a. Cererile pentru burse și solve se vor adresa la școalele respective. fi In g HI HI fill I IB III m I I WuEmm^Stim 9 BUCUREȘTI.—CALEA GRIVIȚEI 3 fI J TELEFON 57111.========—^==== Adresate ie gr. ,<3EAD(JL), 1 REPOZIfA SIH FABRICATELOR SOCilTAfil MMdoe flpRtrirlaefr G T Ollsenalt din Benin Furnizează imediat din depozit. CONDUCTE IZOLATE CONFORM PRESCRIPfIUNILOR CONDUCTE [ NUNTA Sl ALANIA „KUHLO“ — EXPEDIȚIUNI IN PROVINCIE — ] Printre apele alcaline, menționăm în primul rând APELE MINERALE De POUGUES SAINT-LEGER ele ațâță pofta de mâncare, sunt digestive, diuretice și tonice. SP>IASE de Profs, BASIN (Clinica Spitalului Saint Louis din Paris) APA DE BELICIOASA — De vânzare la toate farmaciile și drogheriile — Depozit: Farmacia berbier, calea Messlur 1S9, București. W Mai) BUCUIESTIuC Caria Cu^morfi, ARE IN DEPOZIT :litere, CIup@ l%celsiory Clești de tot felsil Diferite suft pentru JUDUfcUstlutețil și Nenguine de f © vi LĂMPI de LIPIT, Burghii spirale, Alesoare, Pânze de ferestrae metal, Mandrine STRUNGURI, MAȘINI de GĂURIT, POMPE Allwester, Troliuri, Vinciuri Stas..e de găurit, Mașini de tăiat ghiventele.. .tc. MAȘINI de TINICHIGII „KIRCHEIL“ Reprezentanța Generala . Ase ® Plăcile FLUVIN si OLIRA-RDPID cel mai bun material negativ. FLUVIN (ortodhromatice fără plăcă galbenă) pentru a fotografia în aer liber. HSTRA-M& PID pentru ateliere si sport. J. HAUFF I Co., 6, m. fi. H., Feurbach (ffirnesters-Germania) t.; Studerus g Co. Brareiii AVIZ MMM CoEUMla a Traivsleior iocorii îl angajează personal de vagon: încasatorii, manipulanții și vizitii ; se primesc și femei. Condițiuni: garanție 500 lei, să știe citi și scrie. Doritorii fac o școală de 15 zile, timp în care primesc salariu. Birectisistea Generali si sosit cu boii transprtsia MODEL 1922 cu ultimele perfecțiuni — PASASIUl HEDIISE — Calea Victoriei 54, lângă Jean Feder, Telefon 2947. »Dealul ZORILOR Vin alb de masă etichetă verde Litru.......Leii Vin Alb de Drăgășani etichetă roșie ............... m 11 ¥ In alb superior......... „ 12 Vin negru Odobești...... „ 1 © Vin negru superior...... . 12 Pelin Joș................... » 1 © Țuică veche.................. „ 18 Țuică de Văleni......... . 14 Serviciu la domiciliu dela 10 sticle în sus. Pentru informațiuni, și reclamațiuni rog adresați-vă biroului nostru din Calea Victoriei 107. Telefon 16/59. VARILE CIMENT TISLE sic.1 FURNIZAM PROMPT Zwielel & lgrescu București, Sü. Birătiei 35. Telefon Urmând curs seral comercial cu practică îndelungată de Birou caută post o jumătate zi ( se adresa sub Tânăr. Cheala copiilor) Vindecare repede, garantată. Expedie a leacului trimite 189 lei mandat. Stănescu, gara Grădiștea (Vlașca). SALVATOR Cabinet medical fondat In 1903 de Medici specialiști pentru boala VENERICE și SIFILIS Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvarsan ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin Ultramicroscopie * PASIa[IUÎ. ROMAN 9. _ (Lângă Teatrul Național). București Consult. îi—i si 6—9 Porcoi 0ÎETEUSEIHU [eipii Ilik! LEOMAQ ASTA SEARĂ Priseess Ma Sâmbătă 5 August 1922 PIPSI Lunii 1 August 1922 pentru prima oară FLUTURAȘUL Operetă în 3 acte de Komjati Koroli. âPA min&rila ilil« MUEHLIRDH» sosit transport proaspăt i „IWA“ S. A. R. București, Str. Carol 1079 «wwa WWwB MUinisternl justiției Direcțiunea Judiciară Piffeikafiyne D. loan O. Ghyka, domiciliat în Iași, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patronimic de Ghyka pe acela de Câmpineanu, spre a se numi Ioan G. Ghyka- Câmpineanu. D. Ion Șt. Radu zis Rădulescu, domiciliat în Craiova, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Radu în acela de Rădulescu, spre a se numi Ion Șt. Rădulescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol, ISISOA FuSplicațiain. Din motive legale neputându-se ține în ziua de 25 Iulie, curent licitația anunțată prin publicațiunea No. 1465/922, înserată în Monitorul Oficial No. 73/922 și ziarul „Universul“ No. 147/922 pentru darea în antepriză a construirei unui local de băi populare comunale în localitate. Se aduce prin aceasta la cunoștința generală că în acest scop se va tine o nouă licitație în localul acestei Primării, în ziua de douăzeci August, a. c, la ora 10 dimineața, cu oferte închise. Valoarea devizului pentru întreaga lucrare este de lei 792,000 (șoapte sute nouăzeci și două de mii) inclusiv partea mecanică și mâna de lucru. Ofertele însoțite de garanțiile legale se primesc în ziua licitației în localul Primăriei. Planurile și devizele relative, se pot vedea în toate ziele și orele de lucru, în biuroul serviciului tehnic al orașului împreună cu condițiunile lucrării. Dispoziunile art. 72—83 din legea contabilităței publice și condițiunile generale de lucrări publice ale statului sunt aplicabile. Președinte Cinpagiu. Secretar Nedescifrabil. No. 1791. 1922 Iulie 31. Minsterul instrucțiune! Administrația Casei Școalelor și Culturii Poporului Pulisațiune Se aduce la cunoștinta generală scă în ziua de 21 August 1922, ora 11 a. m- se va ține licitație publică cu termen scurt în localul acestei Administrații, din str. general ,Berthelot Na 26, în cabinetul d-lui Administrator, pentru darea în Întreprindere a lucrărilor, de adăogiri, amenajări, reparațiuni necesare localului fost Azilul .Madona Dudu“ din Craiova, spre :a servi ca local Școalei Normale de fete din aceiași localitate. Valoarea lucrărilor de pe devizul întocmit este de ei 1.000.000. Licitația se va țipe în conformitate cu legea contabiliției publice și cu condițiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice. Ianii concurenți, întrunind condițiunile de admitere la licitație, s vor depue odată cu oferte sigilată și o garatie de 6 în sută la valoarea lucrărilor adică lei 60.000 (șeasezeci de mii) numerar sau efecte garantate de Stat. Se atrage atențiunea d-lor concurentiefi garanția atât nî efecte cât și în numerar, se va consemna la Casa de Depuneri sau Ad-tia Rinau darâ e recipisa ce li se va libera, o vor depune la licitație, odată cu oferte. Devizul, planurile, cum și orice alte informațiuni relative la aceste lucrări, se pot lua în orice zi de lucru de la serviciul Technical Administration între orele II—13 a. m. restul acestui salon e constituit în primul rând de cărțile, tablourile, obiectele de artă răspândite cu studiat desordin prin toate părțile pentru a croia un interior prielnic, reflexiunei și visului; în pitorescul cadrului se adaugă pitorescul tipurilor care se mișcă într'unsul: aici se adună, în toate vinorile, de la 8 la 8 seara, scriitori, artiști, intelectuali, din orice țară, oferind un rar amestec de fisionemii fizice și morale, de chipuri, de graiuri, de gânduri si simțiri impărtășindu-și secretele spirituale, consultându-se între el și documentându-se reciproc asupra chestiunilor cele mai variate, pe care le-au aprofundat fiecare aparte, musafirii, de naționalitate diferită și cu îndeletniciri deosebite, ca formă, transformă salonul pitoresc al primitorului și distinsului poet-filosof Alexandre Mercureau într’fl operă utilă, de elaborare și împrietenire intelectuală. „ înfrățirea scriitorilor, artiștilor, intelectualilor, din lumea întreagă o urmărește federația, care s’a întemeiat acum câțiva ani la Paris, din Inițiativa unui poet de generoasă inspirație, d. Banvile d’Hartel, ajutat de la început de cunoscuții scriitori Han Ryner, Al. Mercereau, Canudo, P. N. Buinard, Paul Bruiat. Spre deosebire de grupul Clariâ, al cărui scop e apropierea politică dintre națiuni, federația Esop înțelege să realizeze o Internațici.idS a intelectualilor , pe baza unui program exclusiv de revendicări profesionale. Printre punctele înscrise în programul acestei societăți de ordin practic figurează: unificarea drepturilor de autor, stabilirea, în beneficiul colectivității de intelectuali, a unei taxe, pretutindeni percepută, asupra vânzărei obiectele antice și de artă, a cărților devenite proprietatea domeniului public, înființarea unui parlament al intelectualilor, constituirea unor mari corporațiuni, ca sindicatul artelor grafice și plastice, etc. Legându-, din punctul de vedere al intereselor materiale, pe intelectuali, pentru a-i aduce la complecte lor emancipare economlică, Esop nâdăjduește să devie un puternic organ de apărare și facilitare al gândirei însăși, sub orice formă. Sindicalizarea intelectualilor, pe care toți o preconizează de la o vreme, înseamnă că vremurile noastre nu mai îngădue regimul sihăstriei și turnurilor de fildeș; domnia Boemei a pierit, de asemeni, Regele, care a fost îngropat săptămâna asta, devenise o simplă fantomă, o tristă imagine a unei stări de spirit de mult și fatal dispărută. Cine dintre parisienii amatori de artă și literatură, care dintre obișnuiții cartierului latin nu l-a cunoscut și iubit pe nenorocitul Adalbert Biart de Gherardine, pe Girardin, Regele Boemei, poet, amant și cerșetor, căruia numele ilustre ale lui Henri Poincar. Al. Allaia, Verlaine, Melides, Guy du Maup&ss&pt; Mme Rachilde, Victor Margueritte, Laudonzy, Pichet, Raquet, pe care-l cunoscuse, îi făceau o aureolă, căruia divinul Jean Moreas i-a pus în mâini simbolicul sceptru : Malgrétons les revers et tens les , chătiments Malgré tous tes ennitis et tes ăpres tourments. Par mi nous tu seras et resteras quand mérne Grand de corps, fort d’esprit, seul Roi de la Bohémé i Regele nefericit al unui regat dispărut înaintea morții lui, a intrat in pământ, salutat de puținii studenți si intelectuali, care-i mai cunoșteau taina și rostul; a intrat, de asemeni, definitiv, în istoria cartierului, pentru ca generațiile tinere să o cunoască puțin, un librar inteligent și entusiast, d. Picart, a cărui prăvălie-salon de lectură e, instalată pe celebrul Boul’Micle, care a fost calea de triumf și de mizerii a Majestatei defuncte, publică în revista sa, „Jes Essais libres”, memoriile scrise de Girardin fără să-și fi închipuit că le vom ceti ea pagini postume... Astfel de viată, fără ordine și scop, asemenea suflete, lipsite de disciplină și clar ideal, care dovedesc până unde „degenerarea romantică“ scoboară natura omenească, formează tocmai ceea ce denunță și osândește teoreticianul și apostolul neo - clasicismului, dnul Charles Mauriin; candidatura d-sale la fotoliul rămas vacant moartea lui Paul Deschanel sub eupolă, stârnește discuții și întețește polemicele- Lăsând de o parte considerațiile de doctrină și tactică politică, al căror amestec în trio ,ai tare împrejurare nu s’ar cădea niciodată să se producă, nu numai ci nu există motive care să se opună „imortalisarel” d-lui Maurras, dar multe și puternice se ivesc care să o recomande; prieteni fanatici, ca și adversari hotărîtî admiră deți*potriva In autorul Anthineei uni mare scriitor, sistematic și profund, un critic literar care-și sprijină judecățile pe principii logice, un polemist reînoind vivacitatea și subtilitatea dialectici anilor clasici un poet de stăpânită emoție și lu* miiroasă inspiratife un servitor de* votat al geniului francez. Sub in*fluența gândirei d-lui Maurras, în special, s’a format și desvoltat o întreagă școală poetică, critică, istorică, s’a limpezit și disciplinat inteligența câtorva generații , alături de d-ni. Lasserre, Carrere, Massis, de Tarda, Clonard, alături de alți scriitori, care s’au întâmplat să lupte în alt câmp, ca Paul Adam, de ex„ sau Da cL Louis Bertrand, dacă nu mai sámb ca toți, ci, și aurras, elevul și prietenul marilor inițiatori Frederic Mistral și Jean Moréas, aalutat ceea ce îl a * propie de Paul Decehanel și-i impune admirației noastre particulare de români, renașterea ideei în POMPII.ro P ALT ANEA i it V» 1UA77792»* " 7723 DISTRIBUIREA uniuniijn Capitala Zile acestea va începe distribuirea unturei pentru populație în baza cartelelor liberate de circumscripțiile polițienești. Untura nu se va mai da măcelarilor, deoarece ei nu au prăvăliile deschise decât vreo câteva ore pe zi, ci băcanilor de unde lumea poate să fie satisfăcută în tot timpul zilei și chiar noaptea. In acest scop, băcanii cari vor să ia untură de la abator, spre a o vinde populației, se pot adresa d-lui Anghel Dumitrescu, vicepreședintele comisiei interimare în fiecare zi, în baza unei cereri însoțite de o garanție de 5000 lei. Cei cari s-ar dovedi că au refuzat de a vinde natură sau că au dosit-o, pe lângă că li se va confisca garanția, dar vor fi dați și în judecată. «ie isrîciu cu timpul «© Pili TINERI 4 AUGUST N. Georgescu, CALEA GRIVIȚEI 277 ; dr. R. Bente, CALEA GRIVIȚEI 80 ; Al. Opreanu (Vasiliu), CALEA VICTORIEI 78; dr. C. Guel (Trandafirescu), CALEA DOROBANȚI 12 ; C. D. Roșu, CALEA MOȘILOR 51; I. Lăzăroiu (Iacobi), STR. PATRIEI 14; I. Vespremeanu, CALEA ȘERBAN VODĂ 47 ; Gh. Gorolenco, CALEA MOȘILOR 281 ; M. Vartolomeu, CALEA DUDESTI 93; 1. Eugen Marcovici, CALEA CALA IAȘI 49; 1. Mihălcescu, STR. ROMANA 214; Rena Frölich. STR. VÂNĂTORI 1 bis . dr. A. Mihalovici. CALEA CALARAȘI 28. ȘI BUNA LOR UTILIZARE . E un studiu general al amenajării apelor și pădurilor, de d. N. Davidescu, inginer, în care se arată că ; binefacerile mari ale pădurilor măresc pe ale apelor și vice versa , așa că ele se susțin reciproc și trebuesc amenajate împreună. Cu acest studiu bine documentat și ilustrat cu exemple multe și mari se pune în evidență importanța mare a pădurilor și se constată că: pădurile constitueie cele mai mari și mai prețioase bogății ; ele întrec cu mult pe toate celelalte ce se pot găsi în țară, care împreună cu marea valoare a lemnului pentru care sunt distruse pădurile, sunt încă neglijabile pe lângă binefacerile imense produse de viata pădurilor. Viata pădurilor, adică existenta lor face clima bună regimul apelor binefăcător cu apă suficientă și fertilizantă. Ea creează cu apa surse profunde, de prosperitate și de frumusețe și constitue o bază bună și sigură prin care se pot obține resultate splendide cu amenajarea apelor pentru navigare, irigare și energie, când sunt și pădurile amenajate și complectate până se obține între pământul împădurit și cel arabil equilibru indispensabil pentru prosperitatea agriculturii, pentru că condițiile naturale sunt favorabile. Cu distrugerea pădurilor se creează stepe și deșerturi cu climă rea și amenajarea apelor, dă resultate neglijabile. Autorul găsește ca o consecință a studiului amenajării apelor, calea maritimă definitivă care ar uni Dunărea maritimă cu Marea și care poate fi suficientă și complectă atât pentru present cât și pentru viitor, creastă care ar cuprinde brațul b ft. George până la Dunavăț de unde sar prelungi prin lacuri cu un canal de 81 km, ar e și în Mare aproape de capul Midia și ar aveea nivelul apei la nivelul Mării. Un mare basin cu apă stagnanta și o celulă ar uni Sft. George cu carnalul. Basinul cu apa stagantă face imposibilă intrarea nomolului in canal și întreținerea lui devine neglijabilă. Această cale e cea mai bună și mai economică și singura care poate definitivă pentru că ese în stare la un punct unde țărmul Mării e stabil. Aceasta e o condiție indispensabilă pentru port și eșirea în Mare și până la Nistru nu se mai găsește alt punct cu țărmul stabil. Sulina e o cale insuficientă și incomplectă și în curând întreținerea ei va deveni imposibilă cu toate lucrările mari ce se fac la gura ei. Această lucrare prezintă în special interesul de a fi studiat pentru prima dată în România în mod complect in chestiunea generală a regimului apelor și amenajarea lor împreună cu a pădurilor. M. P. FLORESCU inginer, silvic GALOME ȚĂRĂNISTE . turta RRIZNDI ATITUDINEA D-Bui MIHALACHE Primim spre publicare următoarele: Mult stimate Domnule Director. Vă rog cu respect să binevoiți a publica în valorosul dv. ziar, următorul răspuns pe care, în baza dreptului de apărare, l’am trmiea ziarului „Aurora", ca răspuns la calomniile publicate în No. 215 al acelui ziar. In mai multe numere un individ care-și zice „Învățător" probabil din cei pedepsiți pentru călcarea legilor și regulamentelor școlare, pune în sarcina revizorului școlar de Muscel, mai multe fapte, cari, desigur sunt numai în închipuirea calomniatorului. Pentru a se face lumină și dreptate, vă rog să binevoiți a-mi comunica numele autorului articolului „Din Muscel" publicat în „Aurora" No. 215 din 15 Iulie a. c„ pentru a mă putea adresa justiției și a cere și anchetă. Tot deodată, vă rog să publicați și următoarele răspunsuri la acuzațiunile aduse : 1) N’a fost nici o ceartă la „club” între vânătorii de revizorare. In Februarie a. c., nu s’a făcut altceva decât s’a redat, actualului revizor școlar, funcțiunea ce i se încredințase la începutul anului 1914 și pe care o părăsise în vremurile grele pentru țară din 1920. Nu acel calomniator este chemat să precizeze activitatea desfășurată pentru promovarea învățământului și educației, cum și activitatea literară a conducătorului școalelor din Muscel ; meritele acestuia nu pot fi întunecate de toți neisprăviții, certați cu consiliul permanent ori cerșetorii de scrisori de recomandație și de note ca să poată ajunge la Universitate. Chestiunea activității din timpul războiului când revizorul, pe urma faptelor sale patriotice a avut durerea să-și vază fratele ucis de slujbașii nemților — s’a mai anchetat luni de zile în 1919, și rezultatul a fost că reclamantului I. Mihalache, i s’a cerut de către d. general Lupescu, pedeapsa care tot întârzie ; iar la curtea cu jurați d. I. Mihalache dat în judecată pentru calomnie, a scăpat prin AMNISTIE. Credem că calomnitorul de astăzi nu va mai avea acest noroc. 2) Nu-s adevărate cele spuse cu privire la asociația învățătorilor. Revizorul școlar — fiind și el învățător — își face, dimpotrivă, o vină din faptul că nu s’a amestecat în alegerea de la asociație. Dacă învățătorii din Muscel, revoltat că președintele biuroului a proferat cuvinte grele la adresa unora din colegii săi și revoltat că s’au adus în sală bătăuși și un mare număr de agenți electorali țărăniști, fără să fie învățători, ca să terorizeze pe dascălii cinstiți și să-i opreasc de a vorbi, vor să facă o adevărată asociație neînglobată partidelor politice, aceasta privește pe învățătorii buni români cari doresc ca asociația să susție și interesele învățătorimei și pe ale românismului. Revizorul școlar actual are mândria de a se număra printre cei dintâi întemeietori ai asociației muscelene, căreia i-a pus,dunei, la dispoziție și revista sa „Prietenul nostru" deși a făcut greșeala să recomande atunci, ca președinte, pe d. I. Mihalache care-și dedese cuvântul că nu va face politică. 3) Nu-i adevărat că revizorul a umblat din școală în școală, înainte de alegeri, amenințând. Să dea autorul articolului, un singur nume de învățător amenințat și să dovedească că vestitul Dinculescu, cu școala lui au fost văzuți înainte de alegeri, de revizor cum calomniatorul spune în ziar. 4) Revizorul n’a primit nici o reclamație, verbală sau scrisă, că vreunul din învățători a fost arestat în timpul alegerilor și nici n’a cunoscut asemenea cazuri, ca să ia măsuri. Dimpotrivă revizorului i s’a imputat, poate pe bună dreptate, că a fost prea îngăduitor cu învățătorii cari au transformat pe elevii de școală în agenți electorali, cari împărțiau ziarele, afișele și reclamele țărăniste, cari au suspendat cursurile și au eșit cu elevii, purtând seceri în mâini, cântând și strigând înaintea unui „om nou" oricând cu elevii și cu agenții la întrunirile politice din țuica care curgea gârlă, oferită de țărăniști, cum i s’a reclamat și, din nenorocire, s’a dovedit adevărat. 5) învățătorul care vorbește de cenzurarea legii, habar n’are de dispozițiile legei învățământului. După această lege, cenzura e o pedeapsă pe care o hotărăște consiliul permanent sau ministerul ; iar reținerea din salariu pentru timpul cât a lipsit învățătorul, reținere care nu-i pedeapsă,ci cu totul altceva decât cenzură, o face revizorul, conform legei, când constată că învățătorul a lipsit fără concediu. Asemenea rețineri s’au făcut la toți învățătorii* și la cei liberali* și la averescani și la țărăniști și la independenți, când s’a dovedit că au lipsit fără concediu. 6) Nu cunoaștem nici un învăță* tor care, părăsind școala fără regulă, să nu fi fost pedepsit. învățătorul G. Velicescu din Golești, este, cu adevărat* un fruntaș al învățământului și el nu lipsește de la școală fără concediu. 7) Tot ce spune cu privire la Federata „Podgoria“ sunt minciuni. Era mai bine ca d. calomniator să aștepte pronunțarea justiției in. privința falsurilor, abuzurilor, ne* regulilor, scandalurilor și sfeterisirilor cu vinurile și marmelada pentru care țăranii cunosc prea bine cântecul cu TRIBUNUL care VENI GRAMADA IN FABRICA DE MARMELADA 8) Revizorul școlar se străduește să se clădească localuri de școală tocmai în satele cu învățători țârăniști, dar, când e vorba de fonduri, afle calomniatorul că prefectura n’are nici un fond dat de minister : deci, cu ce să amenințe ? Cu stimă C. RADULESCU-CODON Revizor școlar al județului Muscel 1922, Iulie 21, Techirghiol. inspeetM d-Lui ministru al comunicațiilor Zilele trecute d-l general Moșoiu, Ministrul Comunicațiilor, a inspectat Direcțiunea regională P. T. T. din Oradea-Mare. Cu această ocaziune D-sa a luat toate dispozițiunile ca acest mare centru comercial să fie dotat cu un post de telegrafie fără fir. * In inspecția făcută în Ardeal, ministrul comunicațiilor d-l g funeral Moșoiu, a vizitat directtiunea regională C. F. R. din Cluj unde a controlat modul cum se aplică bugetul precum și felul cum își îndeplinește atribuțiu*nile personalul C. P. R. * In privința consolidărei podurilor de cale ferată șl ministru al comunicațiilor a căutat să se convingă personal de măsurile luate pentru a se evita orice accidente în viitor. ft Ministrul comunicațiilor a inspectat acum trei zile direcțiunea regională P. T. T. din Cluj și a luat măsuri pentru stabilirea legăturilor telefonice și telegrafice între punctele de trecere din Transilvania și cele din vechiul regat, deoarece nci până astăzi nu existau aceste legături. D-l ministru al comunicațiilor a delegat pe d-l Iuliu Pascu avocat al Ministerului cu studiul organizărei și funcțiomărei Casei Muncel a căilor ferate. «■ Ședința comisiei INTERIMARE Comisia interimară a Capitalei s-a întrunit aseară sub președintia d-lui Corbescu. S-a luat în discuțiune chestiunea sporirii debitului apei și s‘a dispus ca azi dimineață membrii comisiei să facă o vizită la Arenda și la Slobozia Qinceni spre a-și da mai bine seama de lucrările ce se fac și ce mai este nevoi de făcut. S‘a ratificat aprobarea instalării unui motor la rezervoarele de apă de la Ulmi. S‘a aprobat ca comuna să fie reprezentată în societatea comunală de locuințe eftine prin d. Anghel Dumitrescu. S‘a acordat epitropiei bisericei Cărămidarii de sus suma de 250 mii lei pentru repararea bisericii in schimbul unul teren de 5000 mp ce a donat comunei pe care să se construiască un local de școală. Cererea societătei comunale du tramvaie de a se spori taxa unei curse pentru tramvaiele cu tractiune animală la 2 lei, sau ca comuna să renunțe la 25 bani de fiecare cursă la care are dreptul și fost amânată. S-a dispus numirea unei comisiuni care să studieze chestiunea.