Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)
1924-06-27 / nr. 4890
/ VA RE$ Continuarea în pag. 4-a I CUC DOICI 0963 dimult ameliorarea legei. Căderile de aer ORGANIZflREfl ECONOMICfl A ŢÂREI Camerei Forma colaborărei capitalului strein Discursul d lui VINTILA I. BRATIANU DUPĂ NOTE STENOGRAFICE Ministrul finanţelor electrificarea ţării, Electrificarea generală a tarei chei pe care o combateam ! D. VIRGIL MADGEARU: E o inovaţie a dv. personală, să o brevetaţi la ministerul de industrie.I D. VINTILA I. C BRATIANU, ministrul finanţelor: Domnilor, aş ruga pe d-l Madgearu să recitească legea, dar nu mă aştept ca d-sa prin întreruperile d-sale să servească cu ceva la îmbunătăţirea legei. D. VIRGIL MADGEARU: Lecţii poţi da cui vrei, dar mie să nu mi le dai, pentru că lecţii nu poate să dea decât un om care are spiritul obiectiv şi un om că dumneata nu le poate da. D. VINTILA I. C. BRATIANU, ministrul finanţelor: Domnilor, pen- tru că nu am spiritul obiectiv, am să-l rog să citească un discurs, care pe mine în tinereţe m’a impresionat foarte mult, acel făcut de Mihail Kogălniceanu în zilele din urmă ale vieţii lui. El arăta cum lucrau în mod con- structiv tinerii din generaţia sa şi cum tracăi ei, noi am protesta. Ce este concesiunea în proiectul acesta şi in legea minelor? Este o societate în care se impun condiţiuni pentru participarea factorilor naţionali, iar prin participare la beneficii, este o colaborare continuă la exploatarea respectivă a societăţei. Este de fapt forma, aceia de colaborare pe care noi am pus-o în regia cointeresată, fie că există un aport al statului, fie că este o participare a lui în capital sau la beneficii; este o colaborare continuă pentru ca atunci când a expirat concesiunea, ea să lase toată libertatea de acţiune proprietarului pentru a fixa condiţiile noi ce vor fi şi cele ce nu putem prevede cu 50 de ani înainte. Este proprietarul care îşi înţelege rolul social, iar nu cel trântor care nu-şi lua decât arenda, ci a- cela care im mod continuu îşi urmăreşte punerea în valoare a avere! lui. D. D. R. IOANIȚESCU: Legea nu spune nimic de acest drept de colatermen, pentru că fondul este al unei adevărate concesiuni. Aceasta mi-a afirmat-o domnul inginer Tănăsescu, eram de față cu domnul deputat Dragomirescu. D. VINTILA I. G BRATIANU, ministrul finanțelor. Fac apel la obiectivitatea dv. Nu găsiţi că este o deosebire intre ce am făcut noi in legea minelor ca concepţie şi între concepţia veche? , D. D. R. IOANIŢESCU: Foarte mare. Insă, domnule Brătianu, aceeaş muire diferenţă este şi intre concesia de aci. D. VINTILA I C. BRATIANU, ministrul finanţelor: Nu greşiţi. Art. I al legei prevede în mod foarte clar, că legea aceasta este bazată pe legea comercializării şi prin urmare regimul ei, se aplică la toate aceste concesiuni. D. D. R. IOANIŢESCU: Dar contrazice cu fondul legei, tocmai principiul pus la art. I. Coordonarea factorilor de energie in orice condiţii ar voi capitalul străin, fiindcă in momentul acesta neavând capital românesc, trebue să dăm în case străine muncei românilor putinţa ca să facă parale pentru viitor. Adică să facă parale fiind slugă la alţii şi pentru ca pe această cale să ajungă stăpân la el în ţară . Ce ideal frumos! Vedeţi domnilor, concepţia unui partid zis nou şi democratic în România Mare? Este concepţiunea pe care o avea şi partidul boeresc cel vechi. (Aplauze pe băncile majorităţei). Este o foarte mare asemănare intre lupta care o aveam de dus eri contra boerilor vechi şi acea pe care suntem siliţi să o ducem azi cu ciocoii cei noui. (Aplauze pe băncile majorităţei).Doroinilor, vă închipuiţi ce ar fi fost dacă am fi aplicat această concepţiune în chestia ţărănească ? Adică să aştepte elementul românesc ca fiind slugă la alţii, să-şi facă capital şi să devină apoi stăpân la el în ţară. Este aceeaşi concepţiune care o aveau unii din boerii cei vechi, unii din proprietarii conservatori care ziceau: „Lăsaţi pe ţăran să lucreze pe moşia mea, fiindcă o să facă paralel nu-l împroprietăriţi, fiindcă n’are nici parale, nici nu este pregătit“.Noi am zis altfel: ,,Să-l împroprietărim ca să muncească la el şi numai astfel situaţiunea lui morală şi materială va fi mai bună“ (Aplauze pe băncile majorităţei).D. VIRGIL MADGEARU ? Eu v’am pus câteva întrebări privitoare la capitalul străin. Vă rog să răspundeţi la întrebările care vi le-am pus. D. VINTILA? II C.BRATIANU* ministrul finanţelor: Ara notat ceia ce m’a întrebat d. Madgearu, dar vă mărturisesc că în ceace priveşte legea aceasta* nu am nimic de răspuns. Pentru chestiunea capitalului străin* am să vărăspund, dar ea nu priveşte decât în mod lăturalnic proectul în discuţie. D. VIRGIL’ MADGEARU: Nu priveşte ? Nu cunoşti legea, te rog citeşte art. ii. ,i- Chestiunea capitalului străin D. VINTILA’ I. G BRATIANU, ministrul finanţelor: In ceea ce priveşte capitalul străin, d-sa a adus chestiunea — ca să vedeţi cât a vorbit de legea îndiscuţi —imprumutuilui englez şi a spus că, eu sunt în divergenţă de opiniune cu toţi colegii mei* fiindcă m’am blocat într’o formulă strâmtă şi încăpăţânată* că nu vreau să aduc nici un ban străin din afară, în ţara românească, D-sa dedea pilda Dar, domni 10b, la împrumuturi sunt doi factori: acela care se împrumută şi acela care dă paralele. întâi de toate, aş vrea să dezamăgesc puţin, nu numai pe d-l Madgearu, dar pe mulţi de la noi, chiar care cred că este în momentul acesta o pletoră de capital, în streinătate, care nu ar găsi întrebuinţare, că cei cu nevoie de refacere ar fi înghesuiţi cu ofertele fără să li se pună condiţii, pe care nu le-ar putea primi un stat, care vrea să rămână independent şi în economia naţională şi in politica lui generală. Domnilor, au fost trei adunări generale a celor trei mari bănci engleze: Westminster Bank, Barclays şi Middeland Bank. La câte şi treie, prezidenţii consiliilor de administraţie au vorbit aproape la fel. Să nu credem că avem capital disponibil, avem nevoi foarte mari care ne silesc să ne rezervăm cât mai mult mijloacele de care dispunem. Aceasta era nota pe care o dădeau acei prezidenţi acţionarilor în cursul chiar al acestui an. Credeţi, că Franţa in situaţia financiară pe care a avut-o în timpul din urmă stă altfel? Şi Franţa şi Englitera şi America au negreşit oarecare disponibilităţi, dar mai întâi pentru nevoile lor. Statele Unite au pe cele mai multe, dar ele găsesc să-şi plaseze capitalul în America de Sud sau în alte ţări transoceanice, unde nu mai întâlnesc concurenţa germană. Ele găsesc pieţe libere unde să-şi plaseze capitalul cu dobânzi mari şi in condiţiuni pe care un stat european nu te poate primi- Şi dacă află unde să-şi plaseze capitalul, credeţi că de dragul nostru o să vie să ne înghesuie cu banii lor pentru ca să ne facă plăcere? Nu, domnilor. Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt şi să nu ne amăgim cu speranţe deşerte. ■ -i Să vă dau un exemplu. Acum câteva luni am făcut cu Ministerul de Război o comandă de aeroplane. Inainte de facerea contractului, furnizorii englezi şi francezi ne spuneau: comandaţi oricât, vă facem avansuri. Când a fost ca să facem contractul ei mi-au cerut mie aconturi, spunând că nu se poate altfel, că au greutăţi. Şi a trebuit să facem noi avansul. Le-am spus însă, nu ştiţi cât mă doare pe mine ca Ministru de Finanţe, să fac aceste plăţi anticipate, dar tot ca Ministru de Finanţe cam la strâmtoare încă cât de consolat sunt când văd că mai sunt şi alţii mai mari la strâmtoare ca şi mine (iaritate, aplauze la majoritate). Manifestaţia societăţilor străine iwmonawBnm'imTffliwmrîHTmiBi iii lăiii 'i 111,11 de petrol Domnilor, prin urmare, şi nu credem că francezii, englezii ori americanii, vor veni fără anume interese. Care este interesul capitalului străin să vină la noi în ţară? El este de două feluri: unul este ca să-şi plaseze maşini şi aparate, şi acela este cel sănătos, adică util şi pentru noi, şi al doilea este, dacă ei găsesc, cum a fost adesea prin chestiunea petrolului, mijlocul să se introducă într’o economie naţională, ca să o poată controla. A fost, acum câteva zile, o manifestaţie a societăţilor străine de petrol, unui împrumut de şease milioane livre Sterlinge, care fusese oferit lui Take Ionescu pentru material de căi ferate. Nu eră pentru orice material, ci in special pentru locomotive, şi pentru , un număr dat de locomotive. După ce guvernul liberal a luat conducerea, au venit la mine aceiaşi industriaşi englezi cu o recomandaţie din partea guvernului englez şi în special a d-lui Lloyd George ca să-mi facă aceeaşi propunere. Am rugat pe dr . Tancred Constantinescu, care era atunci director general al căilor ferate să asiste şi dânsul la conferinţa ce trebuia să am. Era prezent şi un reprezentant al Legaţiunei Engleze, care venise să-mi prezinte acele persoane. Ca ministru, primisem cu câteva zile mai înainte de la aceeaşi negaţiune un protest pentru neplata bonurilor de tezaur şi prin care ni se imputa că nu plătim poliţele, care ajunseseră la scadenţă şi care după cum , ştiţi, erau răspândite în toatăEuropa şi America pentru o valoare de un miliard patru sute de milioane franci paritate legală. Am pus întrebarea d-luiTancred Constantinescu: Care sunt în momentul acesta nevoile căilor ferate? ,Ce ne trebue? Locomotive? Aceasta estelipsa cea mare, sau ne trebue alt material de cale ferată? * D. Tancred Constantinescu a făcut atunci o expunere în care arătă că I numărul locomotivelor de care dispu- neam pentru un interval de un an ar I fi suficient — și s’a văzut ulterior că era suficient pentru timpul prevăzut. Ceea ce ne trebuia era reparaţia vagoanelor existente pentrucă I locomotivele ce aveam nu ar mai avea ce trage. D-sa a adăugat că prin urmare nu ar avea în momentul acela nevoe de locomotive, dar putem să prevedem peste un an sau doi ani o comandă de felul acesta. Am întrebat atunci pe englezi : Iată în ce situaţie mă găsesc: primesc două intervenţii de la guvernul dv., una de a cumpără şi a mă angaja in împrumuturi noui şi o alta în care ne spune că nu ne plătim poliţele ajunse la scadenţă* Vă întreb: Ce să fac? Dv. sunteţi oameni practici* ce aţi face în locul meu ? Ştiţi ce mi-au spus ? Până nu consolidezi datoria flotantă nu mai poţi să faci o altă datorie. Ei s’au dus de aci la Genova unde erau d-nii Lloyd George şi Ph* Lloyd Gream şi au raportat că guvernul român va putea face după un an şi chiar de pe acuma, o comandă de locomotive de care are nevoie. Insă să i se dea putinţa să facă consolidarea tuturor bonurilor de tezaur şi atuturor poliţelor neplătite. Acesta a fost refuzul împrumutul* de care vorbeşte de Madgearu* foarte caracteristică. Toţi cei cari au citit prima formă a memoriului lor, au văzut pretenţii cel puţin ciudate. Eu cred că acei reprezentanţi ai capitalului strein au greşit şi au mers contra interesel şi lor proprii şi că no vom aştepta mult timp ca ei să fie desaprobaţi de ai lor chiar fiindcă, le-a dus interesele pe care greşită. Ştiţi ce cereau ei în memoriul acela? întâi, ca personalul să fie străin, şi toţi ştiu că astăzi, în petrol, avem personal românesc adeseori mai bun decât cel străin, (aplauze în majoritate). Şi nu numai ingineri, dar şi maeştri sondori. Al doilea, nu admiteau ca în politica petrolului, care este o armă de apărare naţională şi, pentru noi, era singurul combustibil, controlul naţional; ei cereau controlul lor asupra noastră (aplauze la majoritate). Ministrul de industrie, cu ocazia legii minelor, a dat câteva date foarte interesante, la Senat, in privinţa modului cum s-a format acest capital străin care cere controlul industriei petrolului. A dat exemplul a două societăţi din cele mai mari, cari dintr’un capital de şoc de milioane cât au azi, nu au adus în realitate din afară de cât vreo câteva zecimi de milioane, restul sunt acţiuni, date în mod gratuit, din beneficiile făcute în ţară. Aceasta este forma capitalului pe care noi nu mai vrem să o admitem şi prin care se pompează resursele ţăreî fără să permită participarea româneas- că la toate aceste bogăţii. (Aplauze la majoritate)* Forma colaborărei capitalului ■—MI—UMl flllfinrilfB străin Forma cea mai bună este aceea de colaborare a capitalului străin. Eu le-an spus: „Aveţi încredere in desvoltarea paşnică a ţării? Intraţi în societăţile româneşti“. Noi, în afară de condiţia de a lucra într-o casă românească, vă primim frăţeşte, veţi participa la beneficii la fel cu t toţi românii. Nu este încredere mare, ce arătăm când spunem străinului să vie în casa noastră? Când primeşti pe un om strein in casă la tine, nu te temi de ci. Nu este aceasta o probă de încredere? Şi de rândul acesta este, din partea elementului românesc, o nouă probă a concepţiei largi ce a manifestat-o în toate direcţiile faţă de cei cu altă naţionalitate şi religie şi de care mulţi au abuzat chiar. Dar nu putem admite ca la noi în ţară capitalul străin să ne spună de nu vrea căsnicie cât elementele naţionale. Ideea aceasta greşită trebue, să dispară şi pentru demnitatea noastră de stat liber şi cu viitor, şi pentru asigurarea drumului nostru paşnic. In mod cinstit trebue să ştie străinul că în ţara românească, de aci înainte, poate să lucreze frăţeşte, dar intr’o casă românească (aplauze la majoritate). D-1 Madgearu afirmă că capitalul strein cere trei condiţiuni pentru a veni. I O VOCE: D-1 Brătăşanu spunea că ,nu vine. Cum discută economistul ţărăniştilor ploatarea căilor ferate pe electrificare intr’un an a rămas în neputinţa de a le exploata şi a trebuit să facă apel la Elveţia, ca să-î dea curentul necesar. Oricine a studiat intr’un mod serios condiţiile in care se prezintă forţa hidraulică, la noi se convinge că folosirea ei trebue legată de ceilalţi factori de energie, pe cari avem fericirea să-i avem, complet, in România Mare, adică de gazul metan, cărbunele, petrolul şi lignitul. Şi atunci, după cum v’a arătat dl Motas*, organizarea energiei hidraulice trebue rezolvată odată cu electrificarea ţării şi cu coordonarea ei cu ceilalţi factori de energie. Aceasta este cauza care a făcut ca la DOMNILOR DEPUTAŢI, Profit şi de acest prilej ca să atrag antenţia, prin comparaţia ce pot face între cuvântările a două adversari politici, asupra folosului discuţiunei generale a unei legi. Dacă veţi găsi în toate cuvântările mele, acest „leit motiv“, cum zice neamţul, prin care insist asupra rolului constructiv al Parlamentului, o fac fiindcă mai cu seamă în primele timpuri, ale sufragiului universal, este necesar ca lucrarea noastră de legiferare să se arate cât mai serioasă. Această seriozitate apare în roadele operei sale legislative, care în special în situaţia actuală a ţării pune bazele organzaţiunei noastre de stat. Ca unul, care trebuia să apăr în lipsa tipî, prin excepţie, folosinţa căderilor colegului meu de la Industrie, ocupat la reţeapă să fie trecută in legea specială Senat, acest proeet de lege, am notat ca factorilor de energie, toate observaţiunile făcute de diferiţi . Noi suntem primul stat care am pu oratori. Revăzându-mi adineauri notele, stât, în direcţia aceasta, să facem o leam cercat să trag din fiecare cuvântare . giuire completă. Nu există în nici un părţile care puteau contribui la imibună- stat modern, astăzi, o lege atât de tăţirea legei. Discuţiunile se fac pentru-i completă, in ceeace priveşte folosirea ca legea să iasă cât se poate mai bună,energiei generale a ţării, şi coordonaţi vă asigur că nu avem pretenţiunea j j ca tuturor factorilor ce o pot proca propunerile noastre să nu poate fi ’duce. Proectul acesta este o pildă a perfecţionate. De altfel v’aţi putut con- 'priiel ce trebue să aibă un stat movinge de câte ori guvernul a prezentat odern, pentru ocrotirea intereselor de lege nu s’a dat iu lăituri să primească nerale ale economiei sale naționale, modificări. ii f , ! 'ii.Ij Profit de ocaziune, ca să arăt cine era notat astfel şi ce a spus domnul a fost cel dintâi care a avut această Ioaniţescu şi ce a spus domnul Madidee fericită şi care a propagat-o în geara, — doi adversari politici. Am con- România, şi nu de astăzi, ci de când ratatcă unele din amendamentele pe * eram în România mică, acesta a fost care le propunem şi noi eşiau şi din cu- d-l profesor Mrazec (aplauze pe bănvântarea celui dintâi. D-sa a adus unele cile majorităţii).Critici legei, la care voi răspunde, însă ! El ne-a convins pe toţi , iar noi, mie, ca ministru, mi-a dat prilej să mă când eram încă în România mică, nuconvingă că unele texte, nu erau destusesem ca punct de program politic, de dare şi că se pot îmbunătăţi. Din acest politica factorilor de energie. Diupunct de vedere cred că d-sa şi-a făcut neam atunci numai pentru căderile de datoria astfel cum trebuie să o facă a. . apă, pentru petrol, lignit și pentru cela care vrea să contribue din opoziție la o operă constructivă. (Aplauze pe băncile majorității). Eu, ca ministru, am profitat pentru că voi aduce o clari . Câte mai mare prin amendamentele care mar avem încă nevoie de a coordoe vom propune proectului de lege mena aceşti factori, fiindcă, dacă deşi pozintat de guvern, a profitat proectul de sedăm in România factori de energie, lege, şi indirect cred că profită şi ţara, variaţi, fiecare din el nu este indestutiiindcă cu cât un proect de lege este lător pentru a asigura nevoile totale mai bun, cu atât se înlesneşte şi mersul al* (arel, ci numai îmbinat cu ceilalţi. Înainte al ei. \. •; : l |In aceste condiţii suntem una din tâ-In cuvântarea d-lui Madgearu, n’am r''e carî putem avea energie suficiengăsit insă nimic de folosit, fiindcă chiar pentru punerea in valoare a tutu- In criticile generale ce a făcut a repetat ,or bogăţiilor moarte, a satisface toaureele din acuzaţiunile adusa de domnul,d e nevole industriale, cela ale căilor, Ioaniţescu, cum a fost aceea asupra con- j *erate» oraşelor, şi chiar nevoile agri- cesiunii şi asupra amestecului lem apeiC0 *?’ . ... .... lor cu aceia a energiei. Cuvântarea d-sale ' Aceasta este importanţa proiectului a fost însufleţită insă de obişnuita notă pe care parlamentarii economişti, pro care ca in unele cântece revin periodic. !fesor,î trebuia să o arate și sa o du Este o caracteristică'specială a cuvântă- cu,te' Cu,m a spus f°ar‘e bl"' d-l.Ioarei d-sale ori care ar fi subiectul lor. “'e cmU- a .urmă? e mai pupn f Cuvântări, care aşi putea zice, că serec . I*Vs.t ,de ,cat, “. '»portanți ritmează la două-trei puncte capitale, dar m d«nificarea ^nein totdauna aceleaşi. Va fi în discuţie a ţârei, care se face prin această legea generală a bugetului statul*, sau fS*.Ea «*e acurată ordonând şi acea *’ impozitelor directe, _ veţi găsi TMI'c.a“d ,mn r.° re‘ea mare iceiaşi transformare a oricărei chestiuni curentul erectric produs de fiecare cenori cât de înaltă și oricât de importantă aJUt°rU' reC,pr°C ar fi intr’una de polemică dela ae5!*" scentre' . t . , partid la partid, pusă sub o prismă, ca nr?la„r* Te la u” m.omf.nt dat. sa să nu zic de venin, dar de răutate. Și in „chest‘u?e' V'r? mod firesc d-sa ajunge la acuzațiuni cu janda E ^ _? • r zboi, este O. caracter personal ca să nu zic la calom- v- ", “*î dii și la bârfeli. D-sa n’a văzut in acea- ni“ ■Ai'lg,‘astă lege cum nu vede in orice lege ce ii *âns A. ,put,ut »«* ^ b Pană astăzi printro lege acest program.'. ’. ' ' , t In libertatea noastră de legiferare *W, prezenta, ~ și o să vă arătăm ce «te la baza acestei legi, — n‘a văzut altceva de cât intenţiunea _ de lăcomie, '„^suntem" m^at privilegiaţi. România de jaf, de acaparare, a unm partid poli de 20 de ani încoace a fost unul din Sfi' 2 i!nor TMeTllbr' 31 .kr' A«“« Matele, şi în România mică şi in pornire il face să piardă orice obiectivi-; Romania mare____care a fost un pio^ate şi pnn urmare- să nu avem nici un ,,er in politica modernă de stat fiind folos din munca şi continua sa pârtiei- că nu am fost ca celelalte state impare la discuţiunile ce se face, piedecaţi de unele situaţiuni de fapt. ,Din cuvântarea, d-sale de trei ore eu il„ Anglia, unde in momentul acesta i^am putut ^găsi mei un folos pentru a-'este un guvern travailist, cire are in programul lui naţionalizarea subsolului şi a căderilor de apă, când s’a venit in zilele din urmă în Camera Comunelor cu o propunere cerând apli- D-l VIRGIL MADGEARU: In suarea acestor principii, guvernul nu a flat opac nu poate lua nimic, îndrăznit să se solidarizeze cu ea din D. VINTILA I. C. BRATIANU, cauza situaţiunei de fapt şi a atâtor ministrul finanţelor. Cât de nedreap drepturi câştigate. Noi deşi nu suntem lă acuzaţie! La legea impozitelor din partid socialist, am făcut şi exproprie recte, s’au prezentat un mare număr rea Pe care de lege şi fără revoluţie...de amendamente, din care o parte areg naţionalizarea subsolului, şi pe apoziţiei şi pe care le-am admis, prin ?cea a apelor (aplauzele băncile na urinare,' n‘am fost suflet p*w. ' ijorităţii) O persoană îmi spunea a- Dar vin la criticele d-lui Ioaniţes- cum câteva zile că a văzut pe un fran cttj, şi sper Că d-sa se va lămuri aşu- ce? căruia i-a arătat legiuirile economia unor puncte ale legei pe care le facem; acesta i-a spus că ar arăta slabe* jfi. fericit ca el să poată face la. fel D-sa afirma că am frânt legea ape! ?• St^ nu fie încătuşaţi de legiuirile vilor în două, fiindcă am trecut în provechire.* iectul în discuţie căderile de apă. In orice legiuire este bine să se urmărească şi ceiace s’a făcut.şi în alte ţări* dar cea dintâi condiţiune a unei bune legiuiri, este să fie aplicabilă la ţara pentru care sa face şi in cadrul Din consideraţiile arătate mal sus interesului ei general* _ (izvoreşte nevoia ca, căderile de apă Condiţiile in care sa rezolvat regi din cauza rolului important, pe care-l mui apdor in celelalte ţări au fost de- au în electrificarea ţării, să facă parte osebite de ale noastre, din legea factorilor de energie, luând tocmit de guvern, de ideia de a face niţescu, trebue să înlăturăm orice cond. ,*g.e V,nic* 3 apelor in care să intre flict de atribuţii şi de la început să ia căderile de apă şi apele de iriga- stabilim acea colaborare, de care vorjune şi navigaţiunea. Proiectul actual beam în şedinţa de după masă, intre se lucrează la Ministerul Lucrărilor cu diferitele departamente,blice de aproape trei ani. A lucrat d. D-1 Ioaniţescu, afirma că legea a-A. Cosma cu comisiunea de speciaceasta este in contrazicere cu legea listî a ministerului său, proiectul a comercializărei, adică nu prevede ca fost pa urmă prevăzut la ministerul aceste căderi de apă să fie puse in ae industrie de d-1 lancred Constan- valoare prin regimul stabilit prin atinescu şi apoi domnul general Moşoiu cea lege. Foarte mirat, am recitit as-a dat forma_definitivă și La preen-seară proiectul in discuţie fiindcă :al Camerei. Prima concepţie a fost ştiam că el se bazează pe legea comera unei Iegi, unice ,care să cuprindă şi cializărei. Am constatat că in punutilizarea forţei hidraulice. Adâncind unul articol se spune foarte clar, că chestiunea şi văzând cât este de le această punere in valoare a energiei gata la noi această energie de elec- se face conform legel comercializărei. trificarea ţăreî ne-foim schimbat con- Şi atunci se mal pune oare chestia de cepţia ce o aveam după modelul alto finiţiei concesiei? Aici d-1 Ioaniţescu la şi am luat o soluţiune maî vădică- a alunecat puţin pe un teren de poleia* mai completă* pe care alte state mică, aşi zice cam avocăţesc, regânii,au putut-o lua, din cauza unor traduse de un termen şi uitând care era diţiuni şi situaţiuni de fapt, care nu fondul şi scopul. I se dădea libertatea de acţiune pe ca-j D. D. R. IOANITESCI): M’a prea re o aveam noi. Ne-am convins că pu. 'cupat maî mult fondul nerea in folosirea căderilor de apel D. VINTILA I. C. BRATIANU, nu st_ poate izols de ceilalţi factori d.". ministrul finanţelor: Spuneam eri, că “îi fiu" .v . fam căutat şi cerut să găsim un alt ter italian care are gheţarii pe cari nu-î men decât acela de „concesiune”, pen avem noi, pnn urmare o rezervă de tru că in concepţia noastră nu mai spa ca?d cx- este. c.ptt.cesiunea sub forma a ceea ve-: «ÎŢILA I. G BRATIANU, Principiul şi apoi aţi contrazis totul !sate’ a comercializării prin participafinanțelor. Urmează cel pu D. VINTILA I. C. BRATIANU, mnfimi clcnic ■fnrmplr DP. D. VINTILA L . BRATIANU, ministrul finanțelor. Dar să revenim la proectul de lege. Domnilor, importanța, cum arătam adineauri, a acestei legi, nu este numai fiindcă regulează chestiunea coordonărei factorilor de energie, dar pentru că într’o ţară nouă, in care desigur trebue să înlesnim cât mai anult participarea iniţiativei naţionale sub toate formele ei, procurarea energiei, fără ca fieca-re întreprindere să fie silită să imobilizeze capitalul necesar pentru o instalaţie proprie de motor, este un foarte mare ,folos. Dar cum ziceam adineauri* această legiuire se impunea şi pentru electrificarea Căilor Ferate Prin situaţia Carpaţilor şi a Munţilor Apuseni, prinmijlocul ţării trece şira spinării a energieî noastre* care într’o parte şi în alta poate electrifica, aproape toată suprafaţa ţăreî. Preocuparea pe care o avea domnul Ioaniţescu, este justificată când ne întreba: Ce grije are statul de vânzarea şi de procurarea la terţi a acestei energiî?..* Aşa de convinşi eram şi noi că această intervenţie a stratului trebuiesă existe încât am luptat pentru naţionalizarea energiei hidraulice şi a subsolului pentru ca statul proprietar să aibă un cuvânt hotărâtor şi continuu de îndrumare. De ce? Fiindcă o cădere de apă, cum este aceea a Bistriţei, cu aproape 180.000 de HP., despre care a vorbit d-l Ioaniţescu şi pe care a studiat-o d-l inginer Leonida* influenţează o regiune care porneşte de la Chişinău şi ajunge la Galaţi. Când d-l Leonida a venit, la Iaşi, sub guvernul d-lui Marghiloman* cu propunerea* ca să i se dea concesiunea, a fost şi la mine, ca să mă întrebe cum privesc acest lucru. I-am spus: „Nu se poate in mod serios şi folositor trebue să hotare, aşa şi de urmărire.. mnps!-1 ofliiU^álwír°nntorf lucreze unul care are răspunderea de D. VINTILA I. C. BRATIANU, KÂÎÂÎ regiu'a reprezintă aci interesele ţăreî. Şi a- ministrul finanţelor: Este în "rt. în j ... . .„foanti facerei «0,0 „ M ei Mihii, Kogitoie,,«« D, D. p. IOANIŢESCU, N» .tfl ."V?'Îpetee, A./l?TM și. generația sa lucrau cu totul altfel precizat: nimic . fațe, intrați dv. in cadrul legii, iar de cat înțelege d-sa rolul său in par- D. VINTILA I. G BRATIANU, mi ,e încadrul propunerilor izolament. ministrul finanţelor: Citiţi întâi arti- « . » * D. VIRGIL MADGEARU: Sunt colul 1* Aceiaşi chestiune se pune peste tot. D. D. R.. IOANIŢESCU: Aţi Pus. Or, tocmai formula regiei cointere-mândru cum lucrez. D. VINTILA ministrul finanţelor: urmeaza cel pu u. vpnui 1. umbkajiabu, rea continuă şi sub toate formele pe ţm in viitor sfaturile acestui om mare. ministrul finanţelor: Fiindcă mi era care 0 are statu Re prin caetul de D. VIRGIL MADGEARU: Aceas- nevoie să mai punem în această lege sarcini fie prin consiliul superior, şi ta faci dumneata în opoziţie, sabotezi ceea ce copiinde legea comerciali- un(jc reprezentanţi ai industriei, guvernul şi. nu faci nimic. Deputaţii zăreî» Ia care se referă a rt* Lc^?aS asigură satisfacerea grijeî d-lui depudy. în opoziţie iau diurna şi nu spun aceasta, este o lege sinterică, care uitat de ilfov Cactul de sarcini făcut nici un cuvânt. Eu îmi spun cuvântul excepţional sa ocupă de căderile cu avizul consiliului superior va stam eu în fiecare sesiune şi pentru că aP^ e metan, este îcgea.tjj]* Condițiile pentru întocmirea taridumnitale nu-ţî place aceasta, vii cu in de electrificare generală, a țărei, *en_jfelor’a acelora in. cari se dă curentul vective și cu calomnii. Sunt sătul de tru ceilalți factori de energie, ca căr- ^ ;n genere ace]e necesare pentru salv lucruri de acestea, bunele, petrolul ca să referă la legea * grdsrea intereselor obşteşti. In ceea-D. VINTILA I. C. BRATIANU, respectivă, adică a minelor. Cu acest ce priveşte electrificarea căilor ferate, ministrul finanţelor, D-lor, supărarea caracter ea nu poate repeta legile de ca statul să aibă și el cuvând lui Madgearu este cea mai bună bază pe care ea trebuie numai să le ...] ,t(, gPus ca principal interesat, probă de terenul serios pe care s’a coordoneze* (pus, in îndeplinirea sarcinei ce i-au 1 j» i„,,x dat alegător» săi.. . Legea de baza D. VIRGIL MADGEARU: Dumneata o să mori de seriozitate* D VINTILA I C. BRATIANU,dv. deTai mul-msiul finanţelor. In ce priveste vreme pe un cal de bătae, acel al de a merre maî depard-Ior, concesiunea, cuvântul admis este Cf,ntraiir.r;ior „nistru TUi intr’rii Dar înainte de a merge mai aepar desigur acelas ca formă însă în levile co ntrazicerilor noastre, u sa intr o cu tc trebue să întreb pe d. Pavlică Bră„ » ■ * * j ? 3 Iormn.m, . leSuc vantare precedenta, a cercat să arate tjeTM,, sinvnrul reprezentant aci al prezmtatc de guvern a minelor si a ape friet „„„'im' nvwrmntiil tasanu,^ singurii reprezentam ac:1 ai lor termenul de concesiune pe care îl trebului ; că m-am contrazis când KJÎ0rbMc°Sî‘ acest’ momentVte aplicăm reprezintă un fond, cu totul anl colabow_ la legei minelor și aceia ^Zrfdulul ^ăf a“ între-Ce este concesiunea veche si care a comercializării Cum i-am spus și, bare 0 fac m atât raai mult cu cât ce este concesiunea lectie gi care atunci, noi am fost pentru petroleul,n:mator din această erupare n’a erau principiile el? Regimul contra că pus sub - polit:câ, d^ stat c0ntrolat ! Cî ? f ? aceasta grupare ruia ne-am ridicat noi, înfiinţa o ce- dr stat c: subsolu! '1 am luat în mânai cuvântul. tate închisă cu condiţiuni imuabile de E , , , 1 subsolul I-am luat în mâna ! intreb deci daca ideile expuse de rate meni.,a cu conaiţiuru imuabim pe datului, dar n am spus ca subsolul antorionozitiei ţărăniste sunt ideile un termen lung fixat dinainte. Tipul sâ o- .’ t0.ta*. de Deri si de rfin- , ?p°zlt.!ei WWiiwtc.. sunt mene cel mai caracteristic este al concesiu- t.*i a! „.. partidului fuzionat. dur acesta este o tendinţă, de a se ju-** nei ae gaz ai oraşului tiucureşti — ca pe interpretarea unui cuvânt. Eu Gunveniia unul BSrtld pe care l-aţi desfiinţat deunăzi prin cred C.1 dumnncalui care poate să ia votul dv., 111 care nu cel mai multe că cuvântări de fond, să se gândenscazuri. — de aceia şi protestăm noi, — căiniţiativa românească nu participă 5 DR IOANIŢESCU: Domnule sub nici o formă şi interesele obşteşti ministrUl ,mî dâţî voe 0 singură intre nr 4 lid M OeroLian D. PAVEL BRATASANU: Odată rupere. Am fost de dimineaţă la mi- Partidl!, fuzio lat. împărtăşim aceste nu erau ocrotite. . nul lusiuc Să dădea un serviciu public prin nisteVul de‘ industrie. șT’a'm^căutat“^ idci' in orice caz împărtăşim orice trun contract pe 40 sau 50 de ani, vorbesc cu membrii din comisiune, 'dt,', "«mai ca să scăpăm ţara de specii condiţii immuabile d înainte fixate daeîi dv atr înînmir^a tprmcmi.cula partidului dv. și a averescanilor, fără nici un amestec al autorităţei şi mai ade- ^ «ăpăm ţara de pungaşi, fără nici un drept de control asupra quat- Nram găsit pe domnul Andrei D. VINTILA I. C. BRATIANU, exploatărei şi veniturilor, iar instala- Răduţescu am găsit pe domnul ingi- ministru de finanţe. Domnilor, vârstele care intr o zi, reveneau statului ner Tănăsescu şi am rugat ca Să vă ia d-lui. Brătăşanu scuză „termenele sau oraşului, ii găsea pe aceştia fără dea un alt termen şi v’a dat şi este puţin parlamentare ce întrebuinţează, nici o pregătire si fara să-şi fi putut drept Ca domnului Brătianu să i se Sunt fericit însă de această afirmaformâ personal. La expirarea concedea un alt termen, în locul termenii- ţie a d-sale că declaraţiunea făcută eri s.?‘ in mod firesc primarii cereau con ju. „concesiune” care nu corespunde de un orator in numele partidului țăsișului comuna! prelungirea fiind că cu trecutul partidului dv* rănesc, este a întregului partid fuziodupă 40 de ani de funcţionare, lipsind D VINTILA I. C. BRATIANU, nat. îmi era teamă să solidarizez depersonalul, neavand capital şi mijloa rani[stru] finan*e]or: Aci v’aţi conta-' uă partide, din care unul se numea ce technice, administraţia trebuia să minat, (Ilaritate), naţional până acum şi celălalt ţărătreaca prin furcile caudine ale conce-, d. D. R. IOANIŢESCU: Şi atunci nist. unul care are pe d-nii Lupu, Stere sionarului, v’am întrebat eu, de ce aţi spus *,ca şi Mihalache în rândurile lui şi celă-Ca să caracterisez soluţii, o voi interesare“, de ce aţi pus colaborare,lait pe d-nii Maniu* Mişti Cantacucompara cu situaţia proprietarilor al de ce întrebuinţaţi unul din termenii, zino şi Gr. Filipescu. Veţi vedea de senteişti la noi, proprietarul trântor pe care partidul liberal l-a întrebuin ce acest’răspuns înlesneşte discuţiacare-şi luau arenda şi care nu înţeleţat in toate legile economice? nea şi punctul meu de vedere, gea că avea de îndeplinit şi un rol D. VINTILA I. C. BRATIANU: Domnilor, oratorul de omi în acea moral, social şi naţional în urmărirea ministrul finanţelor. Cum o să spun declaraţiune pentru a lua apărarea continuă a punerei în valoare a uno- „colaborare“? Dau în folosinţă... capitalului străin, în numele deci al Sicî* D. D. R. IOANIŢESCU: Şi atunci partidului fuzionat, ne întreba de ce . Aceasta era forma concesiunea co. Şti-a spus, nu puteam să găsim al nu lăsăm să vie sub orice formă şi Ce este concesiunea? Şi noi înţelegem că statul nu se poate desinteresa, de condiţiunile în cari se va vinde energia electrică la par-D. D. R. IOANITESCU: Atunci să 'domnitor, odată fixat ascoatem capitolul concesiunii și sun-'cest program este destul, cum cerea 1c”? * t nnA-rr*mt i”1 numele partidului țărănist, un de-Pi ^ , I. ÎJ- BRATIANU* putat să dăm fără condiţii capitalului demncrstic MII copIluluMIor Mie :*13& O- VINTILA I. BRATIANU Ministrul finanțelor