Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)

1924-06-27 / nr. 4890

/ VA RE$ Continuarea în pag. 4-a I CUC DOICI 0963 d­im­ult­ ameliorarea legei. Căderile de aer ORGANIZflREfl ECONOMICfl A ŢÂREI Camerei Forma colaborărei capitalului strein Discursul d lui VINTILA I. BRATIANU DUPĂ NOTE STENOGRAFICE Ministrul finanţelor electrificarea ţării,­ Electrificarea generală a tarei chei pe care o combateam ! D. VIRGIL MADGEARU: E o ino­vaţie a dv. personală, să o brevetaţi la ministerul de industrie.­­I D. VINTILA I. C BRATIANU, ministrul finanţelor: Domnilor, aş ru­ga pe d-l Madgearu să recitească le­gea, dar nu mă aştept ca d-sa prin întreruperile d-sale să servească cu ceva la îmbunătăţirea legei. D. VIRGIL MADGEARU: Lecţii poţi da cui vrei, dar mie să nu mi le dai, pentru că lecţii nu poate să dea decât un om care are spiritul obiec­tiv şi un om că dumneata nu le poate da.­­ D. VINTILA I. C. BRATIANU, ministrul finanţelor: Domnilor, pen-­ tru că nu am spiritul obiectiv, am să-l rog să citească un discurs, care pe mine în tinereţe m’a impresionat foar­te mult, acel făcut de Mihail Kogăl­­niceanu în zilele din urmă ale vieţii lui. El arăta cum lucrau în mod con-­­ structiv tinerii din generaţia sa şi cum tra­căi ei,­ noi am protesta. Ce este concesiunea în proiectul a­­cesta şi in legea minelor? Este o so­cietate în care se impun condiţiuni pentru participarea factorilor naţio­nali, iar prin participare la beneficii, este o colaborare continuă la exploa­tarea respectivă a societăţei. Este de fapt forma, aceia de colaborare pe care noi am pus-o în regia cointere­sată, fie că există un aport al statu­lui, fie că este o participare a lui în capital sau la beneficii; este o colabo­rare continuă pentru ca atunci când a expirat concesiunea, ea să lase toa­tă libertatea de acţiune proprietarului pentru a fixa condiţiile noi ce vor fi şi cele ce nu putem prevede cu 50 de ani înainte. Este proprietarul care îşi înţelege rolul social, iar nu cel trân­tor care nu-şi lua decât arenda, ci a-­ cela care im­ mod continuu îşi urmă­reşte punerea în valoare a avere! lui. D. D. R. IOANIȚESCU: Legea nu spune nimic de acest drept de cola­termen,­ pentru că fon­dul este al u­­nei adevărate concesiuni. Aceasta mi-a afirmat-o domnul inginer Tănăsescu, eram de față cu domnul deputat Dra­­gomirescu. D. VINTILA I. G BRATIANU, ministrul finanțelor. Fac apel la o­­biectivitatea d­v. Nu găsiţi că este o deosebire intre ce am făcut noi in le­­­­gea minelor ca concepţie şi între con­cepţia veche? , D. D. R. IOANIŢESCU: Foarte mare. Insă, domnule Brătianu, aceeaş muire diferenţă este şi intre concesia­­ de aci. D. VINTILA I­­ C. BRATIANU, ministrul finanţelor: Nu­ greşiţi. Art. I al legei prevede în mod foarte clar, că legea aceasta este bazată pe legea comercializării şi prin urmare regi­mul ei, se aplică la toate aceste con­cesiuni. D. D. R. IOANIŢESCU: Dar con­trazice cu fondul legei, tocmai prin­cipiul pus la art. I. Coordonarea factorilor de energie in orice condiţii ar voi capitalul stră­in, fiindcă in momentul acesta nea­­vând capital românesc, trebue să dăm în case străine muncei românilor pu­tinţa ca să­ facă parale pentru viitor. Adică să facă parale fiind slugă­ la alţii şi pentru ca pe această cale să ajungă stăpân la el în ţară . Ce ideal frumos! Vedeţi domnilor, concepţia unui partid zis nou şi democratic în România Mare? Este concepţiunea pe care o avea şi partidul boeresc cel vechi. (Aplauze pe băncile majorităţei). Este o foarte mare asemănare in­tre lupta care o aveam de dus eri contra boerilor vechi şi acea pe care suntem siliţi să o ducem azi cu cio­coii cei noui. (Aplauze pe băncile ma­­jorităţei).­Doroinilor, vă închipuiţi ce ar fi fost dacă am fi aplicat această con­­cepţiune în chestia ţărănească ? A­­dică să aştepte elementul românesc ca fiind slugă la alţii, să-şi facă ca­pital şi să devină apoi stăpân la el în ţară. Este aceeaşi c­oncepţiune care o aveau unii din boerii cei vechi, unii din proprietarii conservatori care zi­ceau: „Lăsaţi pe ţăran să lucreze pe moşia mea, fiindcă o să facă pa­ralel nu-l împroprietăriţi, fiindcă n’a­­re nici parale, nici nu este pregătit“.­­Noi am zis altfel: ,,Să-l împroprietă­rim ca să muncească la el şi numai astfel situaţiunea lui morală şi mate­rială va fi mai bună“­ (Aplauze pe băncile majorităţei).­D. VIRGIL MADGEARU ? Eu v’am pus câteva întrebări privitoare la capitalul străin. Vă rog să răspun­deţi la întrebările care vi le-am pus. D. VINTILA? II C.­­BRATIANU* ministrul finanţelor: Ara notat ceia ce m’a întrebat d. Madgearu, dar vă măr­turisesc că în ceace priveşte legea a­­ceasta* nu am nimic de răspuns. Pen­tru chestiunea capitalului străin* am să vă­­răspund, dar ea nu priveşte de­cât în mod lăturalnic proectul în dis­cuţie. D. VIRGIL’ MADGEARU: Nu priveşte ? Nu cunoşti legea, te rog ci­teşte art. ii. ,i-­ Chestiunea capitalului străin D.­ VINTILA’ I.­ G BRATIANU, ministrul finanţelor: In ceea ce pri­veşte capitalul străin, d-sa a adus chestiunea — ca să vedeţi cât a vorbit de legea în­­discuţi —imprumutuilui englez şi a spus că, eu sunt în diver­genţă de opiniune cu toţi colegii mei* fiindcă m’am blocat într’o formulă strâmtă şi încăpăţânată* că nu vreau să aduc nici un ban străin din afară, în ţara românească, D-sa dedea p­ilda Dar, domni 10b, la împrumuturi sunt doi factori: acela care se împrumută şi acela care dă paralele. întâi de toate, aş vrea să dezamăgesc puţin, nu nu­mai pe d-l Madgearu, dar pe mulţi de la noi, chiar care cred că este în mo­mentul acesta o pletoră de capital, în streinătate, care nu ar găsi întrebuin­­ţare, că cei cu nevoie de refacere ar fi înghesuiţi cu ofertele fără să li se pună condiţii, pe care nu le-ar putea primi un stat, care vrea să rămână independent şi în economia naţională şi in politica lui generală. Domnilor, au fost trei adunări gene­rale a celor trei mari bănci engleze: Westminster Bank, Barclays şi Midde­­land Bank.­­ La câte­ şi treie, prezidenţii consiliilor de administraţie au vorbit aproape la fel. Să nu credem că avem capital dis­ponibil, avem nevoi foarte mari care ne silesc să ne rezervăm cât mai mult mi­­jloacele de care dispunem. Aceasta era nota pe care o dădeau a­­cei prezidenţi acţionarilor în cursul chiar al acestui an. Credeţi, că Franţa in situaţia financiară pe care a­ avut-o în timpul­ din urmă stă altfel? Şi Fran­ţa şi Englitera şi America au negreşit oarecare disponibilităţi, dar mai întâi pentru nevoile lor. Statele­ Unite au pe cele mai multe, dar ele găsesc să-şi p­la­seze capitalul în America de Sud sau în alte ţări transoceanice, unde nu mai în­tâlnesc concurenţa germană. Ele găsesc pieţe libere unde să-şi plaseze capitalul cu dobânzi mari şi in condiţiuni pe care un stat european nu te poate primi- Şi dacă află unde să-şi plaseze ca­pitalul, credeţi că de drag­ul nostru o să vie să ne înghesuie cu banii lor pen­tru ca să ne facă plăcere? Nu, domni­lor. Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt şi să nu ne amăgim cu spe­ranţe deşerte.­­ ■ -i Să vă dau un exemplu. Acum câte­va luni am făcut cu Ministerul de Răz­boi o comandă de aeroplane. Inainte de facerea contractului, furnizorii englezi şi francezi ne spuneau: comandaţi ori­cât, vă facem avansuri. Când a fost ca să facem contractul ei mi-au cerut mie aconturi, spunând că nu se poate alt­fel, că au greutăţi. Şi a trebuit să fa­cem noi avansul. Le-am spus însă, nu ştiţi cât mă doare pe mine ca Ministru de Finanţe, să fac aceste plăţi anticipate, dar tot ca Ministru de Finanţe cam l­a strâmtoare încă cât de consolat sunt când văd că mai sunt şi alţii mai mari la strâmtoare ca şi mine (i­aritate, a­­plauze la majoritate). Manifestaţia societăţilor străine i­wmonawBnm'imT­ffliwmrîHTmiBi iii lăiii 'i 111,11 de petrol Domnilor, prin urmare, şi nu credem că francezii, englezii ori americanii, vor veni fără anume interese. Care este in­teresul capitalului străin să vină la noi în ţară? El este de două feluri: unul este ca să-şi plaseze maşini şi aparate, şi acela este cel sănătos, adică util şi pentru noi, şi al doilea este, dacă ei găsesc, cum a fost adesea pri­­n chestiu­nea petrolului, mijlocul să se introducă într’o economie naţională, ca să o poată controla. A fost, acu­m câteva zile, o manifes­taţie a societăţilor străine de petrol, unui împrumut de şease milioane livre Sterlinge, care fusese oferit lui Take Ionescu pentru material de căi ferate.­­ Nu eră pentru orice material, ci in­­ special pentru locomotive, şi pentru , un număr dat de locomotive.­­ După ce guvernul liberal a luat con­ducerea, au venit la mine aceiaşi indus­triaşi englezi cu o recomandaţie din partea guvernului englez şi în special a d-lui Lloyd George ca să-mi facă aceeaşi propunere. Am rugat pe dr . Tancred Constantinescu, care era a­­tunci director general al căilor ferate să asiste şi dânsul la conferinţa ce trebuia să am. Era prezent şi un re­prezentant al Legaţiunei Engleze, ca­re venise să-mi prezinte acele persoa­ne. Ca ministru, primisem cu câteva zile mai înainte de la aceeaşi negaţiu­­ne un protest pentru neplata bonuri­lor de tezaur şi prin care ni se im­­puta că nu plătim poliţele, care ajun­seseră la scadenţă şi care după cum , ştiţi, erau răspândite în toată­­Europa­­ şi America pentru o valoare de un miliard patru sute de milioane franci paritate legală. Am pus întrebarea d-lui­­Tancred Constantinescu: Care sunt în momentul acesta nevoile căilor ferate? ,Ce ne trebue? Locomotive? Aceasta este­­lipsa cea mare, sau ne trebue alt ma­terial de cale ferată? * D. Tancred Constantinescu a făcut atunci o expunere în care arătă că I numărul locomotivelor de care dispu-­­ neam pentru un interval de un an ar I fi suficient — și s’a văzut ulterior că era suficient pentru timpul prevăzut. Ceea ce ne trebuia era repa­raţia vagoanelor existente pentrucă I locomotivele ce aveam nu ar mai avea­­ ce trage. D-sa a adăugat că prin urma­re nu ar avea în momentul acela ne­­voe de locomotive, dar putem să pre­vedem peste un an sau doi ani o co­mandă de felul acesta. Am întrebat a­­tunci pe englezi : Iată în ce situaţie mă găsesc: primesc două intervenţii de la guvernul dv., una de a cumpără şi a mă angaja in împrumuturi noui şi o alta în care ne spune că nu ne plătim poliţele ajunse la scadenţă* Vă întreb: Ce să fac? Dv. sunteţi oa­meni practici*­­ ce aţi face în locul meu ? Ştiţi ce mi-au spus ? Până nu consolidezi datoria flotantă nu mai poţi să faci o altă datorie. Ei s’au dus de aci la Genova unde erau d-nii Lloyd George şi Ph* Lloyd Gream şi au ra­portat că guvernul român va putea fa­ce după un an şi chiar de pe acuma, o comandă de locomotive de care are nevoie. Insă să­ i se dea putinţa să facă consolidarea tuturor bonurilor­ de tezaur şi atuturor poliţelor neplătite. Acesta a fost refuzul împrumutul* de care vorbeşte de Madgearu* foarte caracteristică. Toţi cei cari au citit prima formă a memoriului lor, au văzut pr­etenţii cel puţin ciudate. Eu cred că acei reprezentanţi ai capi­talului strein au greşit şi au mers con­tra interesel şi lor proprii şi că no­ vom aştepta mult timp ca ei să fie desapro­­baţi de ai lor chiar fiindcă, le-a dus interesele pe care greşită. Ştiţi ce cereau ei în memoriul acela? întâi, ca personalul să fie străin, şi toţi ştiu că astăzi, în petrol,­ avem personal românesc adeseori mai bun decât cel străin, (aplauze în majo­ritate). Şi nu numai ingineri, dar şi maeştri sondori. Al doilea, nu admiteau ca în politica petrolului, care este o armă de apărare naţională şi, pentru noi, era singurul combustibil, controlul naţional; ei ce­reau controlul lor asupra noastră (a­­plauze la majoritate). Ministrul de industrie, cu ocazia legii minelor, a dat câteva date foarte inte­resante, la Senat, in privinţa modului cum s-a format acest capital străin care cere controlul industriei petrolului. A dat exemplul a două societăţi din cele mai mari, cari dintr’un capital de şoc de milioane cât au azi, nu au adus în realitate din afară de cât vr­e­o câteva zecimi de milioane, restul sunt acţiuni, date în mod gratuit, din beneficiile fă­cute în ţară.­ Aceasta este forma capitalului pe care noi nu mai vrem să o admitem şi prin care se pompează resursele ţăreî fără să permită participarea româneas-­­ că la toate aceste bogăţii. (Aplauze la majoritate)* Forma colaborărei capitalului ■—MI—UMl flllfinrilfB străin Forma cea mai bună este aceea de co­laborare a capitalului străin. Eu l­e-an­ spus: „Aveţi încredere in desvoltarea paşnică a ţării? Intraţi în societăţile ro­mâneşti“. Noi, în afară de condiţia de a lucra într-o casă românească, vă primim fră­ţeşte, veţi participa la beneficii la fel cu t toţi românii. Nu este încredere mare, ce arătăm când spunem străinului să vie în casa noastră? Când primeşti pe un om strein in casă la tine, nu te temi de ci. Nu este aceasta o probă de în­credere? Şi de rândul acesta este, din partea elementului românesc, o nouă probă a concepţiei largi ce a manifesta­t-o în toate direcţiile faţă de cei cu al­tă naţionalitate şi religie şi de care mulţi au abuzat chiar. Dar nu putem admite ca la noi în ţară capitalul străin să ne spună de nu vrea căsnicie cât e­­lementel­e naţionale. Ideea aceasta greşită trebue, să dis­pară şi pentru demnitatea noastră de stat liber şi cu viitor, şi pentru asigu­rarea drumului nostru paşnic. In mod cinstit trebue să ştie străinul că în ţara românească, de aci înainte, poate să lu­creze frăţeşte, dar intr’o casă româ­nească (aplauze la majoritate). D-1 Madgearu afirmă că capitalul strein cere trei condiţiuni pentru a veni. I O VOCE: D-1 Brătăşanu spunea că ,nu vine. Cum discută economistul ţărăniştilor ploatarea căilor ferate pe electrifica­re intr’un an a rămas în neputinţa de a le exploata şi a tre­buit să facă apel la Elveţia, ca să-î dea curentul necesar. Oricine a stu­diat intr’un mod serios condiţiile in care se prezintă forţa hidraulică, la noi se convinge că folosirea ei tre­­bue legată de ceilalţi factori de ener­gie, pe cari avem fericirea să-i avem, complet, in România Mare, adică de gazul metan, cărbunele, petrolul şi lignitul. Şi atunci, după cum v’a ară­tat dl Motas*, organizarea energiei hidraulice trebue rezolvată odată cu electrificarea ţării şi cu coordonarea ei cu ceilalţi factori de energie. A­­ceasta este cauza care a făcut ca la DOMNILOR DEPUTAŢI, Profit şi de acest prilej ca să at­rag antenţia, prin comparaţia ce pot face în­­­tre cuvântările a două adversari politici, asupra folosului discuţiunei generale a unei legi. Dacă veţi găsi în toate cu­­vântările mele, acest „leit motiv“, cum zice neamţul, prin care insist asupra ro­lului constructiv al Parlamentului, o fac fiind­că mai cu seamă în primele timpuri, ale sufragiului universal, este necesar ca lucrarea noastră de legiferare să se arate cât mai serioasă. Această seriozitate apare în roadele operei sale legislative, care în special în situaţia actuală a ţării pune bazele or­­ganzaţiunei noastre de stat. Ca unul, care trebuia să apăr în lipsa­­ tipî, prin excepţie, folosinţa căderilor colegului meu de la Industrie, ocupat la r­eţe­apă să fie trecută in legea specială Senat, acest proeet de lege, am notat ca factorilor de energie, toate observaţiunile făcute de diferiţi . Noi suntem primul stat care am pu oratori. Revăzându-mi adineauri notele, s­tât, în direcţia aceasta, să facem o le­­am cercat să trag din fiecare cuvântare . giuire completă. Nu există în nici un părţile care puteau contribui la imibună-­­ stat modern, astăzi, o lege atât de tăţirea legei. Discuţiunile se fac pentru-i completă, in ceeace priveşte folosirea ca legea să iasă cât se poate mai bună,­energiei generale a ţării, şi coordona­ţi vă asigur că nu avem pretenţiunea j j­ ca tut­uror factorilor ce o pot pro­­ca propunerile noastre să nu poate fi ’duce. Proectul acesta este o pildă a perfecţionate. De altfel v’aţi putut con- 'priiel ce trebue să aibă un stat mo­­vinge de câte ori guvernul a prezentat o­­­dern, pentru ocrotirea intereselor de lege nu s’a dat iu lăituri să primească nerale ale economiei sale naționale, modificări. ii f , ! 'ii.­Ij Profit de ocaziune, ca să arăt cine era notat astfel şi ce a spus domnu­l a fost cel dintâi care a avut această Ioaniţescu şi ce a spus domnul Mad­­idee fericită şi care a propagat-o în geara, — doi adversari politici. Am con- România, şi nu de astăzi, ci de când ratat­­că unele din amendamentele pe * eram în România mică, acesta a fost care le propunem şi noi eşiau şi din cu-­­ d-l profesor Mrazec (aplauze pe băn­vântarea celui dintâi. D-sa a adus unele­ cile majorităţii).­Critici legei, la care voi răspunde, însă ! El ne-a convins pe toţi , iar noi, m­ie, ca ministru, mi-a dat prilej să mă când eram încă în România mică, nu­­convingă că unele texte, nu erau destu­­sesem ca punct de program politic, de dare şi că se pot îmbunătăţi. Din acest politica factorilor de energie. D­iu­­punct de vedere cred că d-sa şi-a făcut­­ neam atunci numai pentru căderile de datoria astfel cum trebuie să o facă a. . apă, pentru petrol, lignit și pentru cela­ care vrea să contribue din opoziție la o operă constructivă. (Aplauze pe băncile majorității). Eu, ca ministru, am profitat pentru că voi aduce o clari­ . Câte mai mare prin amendamentele care mar avem încă nevoie de a coordo­­e vom propune proectului de lege m­e­­na aceşti factori, fiindcă, dacă deşi po­zin­tat de guvern, a profitat proectul de sedăm in România factori de energie, l­ege, şi indirect cred că profită şi ţara, variaţi, fiecare din el nu este indestut­­iiindcă cu cât un proect de lege este lător pentru a asigura nevoile totale mai bun, cu atât se înlesneşte şi mersul al* (arel, ci numai îmbinat cu ceilalţi. Înainte al ei. \. •; : l |In aceste condiţii suntem una din tâ-In cuvântarea d-lu­i Madgearu, n’am r''e carî putem avea energie suficien­­găsit insă nimic de folosit, fiindcă chiar pentru punerea in valoare a tutu- In criticile generale ce a făcut a repetat ,or bogăţiilor moarte, a satisface toa­­ureele din acuzaţiunile adusa de domnul,d e nevole industriale, cela ale căilor, Ioaniţescu, cum a fost aceea asupra con- j *erate» oraşelor, şi chiar nevoile agri- cesiunii şi asupra amestecului lem ape­­iC0 *?’ . ... .... lor cu aceia a energiei. Cuvântarea d-sale ' Aceasta este importanţa proiectului a fost însufleţită insă de obişnuita notă pe care parlamentarii economişti, pro care ca in unele cântece revin periodic. !fesor,î­ trebuia să o arate și sa o du Este o caracteristică'specială a cuvântă- cu,te' Cu,m a spus f°ar‘e bl"' d-l.Ioa­­rei d-sale ori care ar fi subiectul lor. “'e cmU- a .urmă? e mai pupn f Cuvântări, care aşi putea zice, că sere­­c . I*Vs.t ,de ,cat, “. '»portanți ritmează la două-trei puncte capitale, dar m d«nificarea ^ne­in totdauna aceleaşi. Va fi în discuţie a ţârei, care se face prin această legea generală a bugetului statul*, sau fS*.­­Ea «*e acurată ordonând şi acea *’ impozitelor directe, _ veţi găsi TMI'c.a“d ,mn r.° re‘ea mare iceiaşi transformare a oricărei chestiuni curentul erectric produs de fiecare cen­ori cât de înaltă și oricât de importantă aJUt°rU' reC,pr°C ar fi intr’una de polemică dela ae5!*" scentre' . t . , partid la partid, pusă sub o prismă, ca nr?la„r* Te la u” m.omf.nt dat. s­a să nu zic de venin, dar de răutate. Și in „chest‘u?e' V'r? mod firesc d-sa ajunge la acuzațiuni cu janda E ^ _? • r zboi, este O. caracter personal ca să nu zic la calom- v- ", “*î dii și la bârfeli. D-sa n’a văzut in acea- ni“ ■Ai'lg,‘a­stă lege cum nu vede in orice lege ce ii *âns A. ,put,ut »«* ^ b Pană astăzi printro lege acest pro­gram.­­'. ’. ' ' , t In libertatea noastră de legiferare *W, prezenta, ~ și o să vă arătăm ce «te la baza acestei legi, — n‘a văzut altceva de cât intenţiunea _ de lăcomie, '„^suntem" m^at privilegiaţi. România de jaf, de acaparare, a unm partid poli­ de 20 de ani încoace a fost unul din Sfi' 2 i!nor TMeTllbr' 31 .kr' A«“« Matele,­­ şi în România mică şi in pornire il face să piardă orice obiectivi-; Romania mare____care a fost un pio­^ate şi pnn urmare- să nu avem nici un ,,er in politica modernă de stat fiind folos din munca şi continua sa pârtiei- că nu am fost ca celelalte state im­pare la discuţiunile ce se face, piedecaţi de unele situaţiuni de fapt. ,Din cuvântarea, d-sale de trei ore eu il„ Anglia, unde in momentul acesta i^am putut ^găsi mei un folos pentru a-'este un guvern travailist, cire are in programul lui naţionalizarea subsolu­lui şi a căderilor de apă, când s’a ve­nit in zilele din urmă în Camera Co­munelor cu o propunere cerând apli- D-l VIRGIL­ MADGEARU: In su­­area acestor principii, guvernul nu a flat opac nu poate lua nimic, îndrăznit să se solidarizeze cu ea din D. VINTILA I. C. BRATIANU, cauza situaţi­unei de­ fapt şi a atâtor ministrul finanţelor. Cât de nedreap­ drepturi câştigate. Noi deşi nu suntem lă acuzaţie! La legea impozitelor din partid socialist, am făcut şi exproprie recte, s’au prezentat un mare număr rea Pe­ care de lege şi fără revoluţie...­­de amendamente, din care o parte are­g naţionalizarea subsolului, şi pe a­­­poziţiei şi pe care le-am admis, prin ?cea a apelor (aplauzele băncile na urinare,' n‘am­ fost suflet p*w. ' ijorităţii) O persoană îmi spunea a- Dar vin la criticele d-lui Ioaniţes- cum câteva zile că a văzut pe un fran cttj, şi sper Că d-sa se va lămuri aşu- ce? căruia i-a arătat legiuirile econo­­mia unor puncte ale legei pe care le facem; acesta i-a spus că ar arăta slabe* jfi. fericit ca el să poată face la. fel D-sa afirma că am frânt legea ape­! ?• St^ nu fie încătuşaţi de legiuirile vi­­lor în două, fiindcă am trecut în pro­vechire.* iectul în discuţie căderile de apă. In orice legiuire este bine să se urmă­rească şi ceiace s’a făcut.şi în alte ţări* dar cea dintâi condiţiune a unei bune legiuiri, este să fie aplicabilă la ţara pentru care sa face şi in cadrul Din consideraţiile arătate­ mal sus interesului ei general* _ (izvoreşte nevoia ca, căderile de apă Condiţiile in care sa rezolvat regi­ din cauza rolului important, pe care-l mui apdor in celelalte ţări au fost de- au în electrificarea ţării, să facă parte osebite de ale noastre, din legea factorilor de energie, luând tocmit de guvern, de ideia de a face niţescu, trebue să înlăturăm orice con­d. ,*g.e V,nic* 3 apelor in care să intre flict de atribuţii şi de la început să ia căderile de apă şi apele de iriga- stabilim acea colaborare, de care vor­­june şi navigaţiunea. Proiectul actual beam în şedinţa de după masă, intre se lucrează la Ministerul Lucrărilor cu diferitele departamente,­blice de aproape trei ani. A lucrat d.­­ D-1 Ioaniţescu, afirma că legea a-A. Cosma cu comisiunea de specia­­ceasta este in contrazicere cu legea listî a ministerului său, proiectul a comercializărei, adică nu prevede ca fost pa urmă prevăzut la ministerul aceste căderi de apă să fie puse in ae industrie de d-1 lancred Constan-­ valoare prin regimul stabilit prin a­­tinescu şi apoi domnul general Moşoiu cea lege. Foarte mirat, am­ recitit a­­s-a dat forma_definitivă și La preen-­seară proiectul in discuţie fiindcă :al Camerei. Prima concepţie a fost ştiam că el se bazează pe legea comer­a unei Iegi, unice­ ,care să cuprindă şi cializărei. Am constatat că in pun­­utilizarea forţei hidraulice. Adâncind unul articol se spune foarte clar, că chestiunea şi văzând cât este de le­ această punere in valoare a energiei gata la noi această energie de elec- se face conform legel comercializărei. trificarea ţăreî ne-foim schimbat con- Şi atunci se mal pune oare chestia de cepţia ce o aveam după modelul alto finiţiei concesiei? Aici d-1 Ioaniţescu la şi am luat o soluţiune maî vădică- a alunecat puţin pe un teren de pole­ia* mai completă* pe care alte state mică, aşi zice cam avocăţesc, regân­­ii,au putut-o lua, din cauza unor tra­­du­se de un termen şi uitând care era diţiuni şi situaţiuni de fapt, care nu fondul şi scopul. I se dădea libertatea de acţiune pe ca-j D. D. R. IOANITESCI): M’a prea re o aveam noi. Ne-am convins că pu. 'cupat maî mult fondul nerea in folosire­a căderilor de ape­l D. VINTILA I. C. BRATIANU, nu st_ poate izols de ceilalţi factori d.". ministrul finanţelor: Spuneam eri, că “îi fiu" .v . fam căutat şi cerut să găsim un alt ter italian care are gheţarii pe cari nu-î men decât acela de „concesiune”, pen avem noi, pnn urmare o rezervă de tru că in concepţia noastră nu mai spa ca?d cx- este. c.ptt.cesiunea sub form­a a­ ceea ve-: «ÎŢILA I. G BRATIANU, Principiu­l şi apoi aţi contrazis totul !sate’ a comercializării prin participa­­finanțelor. Urmează cel pu D. VINTILA I. C. BRATIANU, m­nfim­i cl­cnic ■fnrmplr DP.­­ D. VINTILA L . BRATIANU, ministrul finanțelor. Dar să revenim la proectul de lege. Domnilor, importanța, cum arătam adineauri, a acestei legi, nu este nu­mai fiindcă regulează chestiunea co­­ordonărei factorilor de energie, dar pentru că într’o ţară nouă, in care de­sigur trebue să înlesnim cât mai anult participarea iniţiativei naţionale sub toate formele ei, procurarea energiei, fără ca fieca-re întreprindere să fie si­lită să imobilizeze capitalul necesar pentru o instalaţie proprie de mo­tor, este un foarte mare ,folos. Dar cum ziceam adineauri* această­­ legiuire se impunea şi pentru electri­ficarea Căilor Ferate Prin situaţia Carpaţilor şi a Munţilor Apuseni, prin­­mijlocul ţării trece şira spinării a e­­­­nergieî noastre* care într’o parte şi în alta poate electrifica, aproape toa­tă suprafaţa ţăreî.­­ Preocuparea pe care o avea­ domnul Ioaniţescu, este justificată când ne în­treba: Ce grije are statul de vânzarea şi de procurarea la terţi a acestei e­­nergiî?..*­­ Aşa de convinşi eram şi noi că a­­­­ce­astă intervenţie a strat­ului trebuie­­să existe încât am luptat pentru na­ţionalizarea energiei hidraulice şi a subsolului pentru ca statul proprietar să aibă un cuvânt hotărâtor şi continuu de îndrumare. De ce? Fiindcă o cădere de apă, cum este aceea a Bistriţei, cu aproape 180.000 de HP., despre care a vorbit d-l Ioaniţescu şi pe care a stu­diat-o d-l inginer Leonida* influen­ţează o regiune care porneşte de la Chişinău şi ajunge la Galaţi. Când d-l Leonida a venit, la Iaşi, sub guvernul d-lui Marghiloman* cu propunerea* ca să i se dea concesiunea, a fost şi la mine, ca să mă întrebe cum privesc acest lucru. I-am spus: „Nu se poate in mo­d serios şi folositor trebue să hotare, aşa şi de urmărire.. mnps!-1 ofliiU^álwír°nntorf lucreze unul care are răspunderea de D. VINTILA I. C. BRATIANU, KÂÎÂÎ regiu'­a reprezintă aci interesele ţăreî. Şi a- ministrul fin­anţelor: Este în "rt. în j ... .­­ .„foanti facerei «0,0 „ M ei Mihii, Kogitoie,,«« D, D. p. IOANIŢESCU, N» .tfl ."V?'Îpetee, A./l?TM și. generația sa lucrau cu totul altfel precizat: nimic­­ . fațe, intrați dv. in cadrul legii, iar de cat înțelege d-sa rolul său in par- D. VINTILA I. G BRATIANU, mi ,e în­­cadrul­ propunerilor izo­lament. ministrul finanţelor: Citiţi întâi arti- « . » * D. VIRGIL MADGEARU: Sunt colul 1*­­ Aceiaşi chestiune se pune peste tot. D. D. R.. IOANIŢESCU: Aţi Pus. Or, tocmai formula regiei cointere-mândru cum lucrez. D. VINTILA ministrul finanţelor: urmeaza cel pu u. vpnui 1. u­mbkajiabu, rea continuă şi sub toate formele pe ţm in viitor sfaturile acestui om mare. ministrul finanţelor: Fiindcă mi era care 0 are statu­ Re prin caetul de D. VIRGIL MADGEARU: Aceas- nevoie să mai punem în această lege sarcini fie prin c­onsiliul superior, şi ta faci dumneata în opoziţie, sabotezi ceea ce copiinde legea comerciali- un(jc reprezentanţi ai industriei, guvernul şi. nu faci nimic. Deputaţii zăreî» Ia care se referă a­ rt* Lc^?aS asigură satisfacerea grijeî d-lui depu­­dy. în opoziţie iau diurna şi nu spun aceasta, este o lege sinterică, care uitat de ilfov Cactul de sarcini făcut nici un cuvânt. Eu îmi spun cuvântul excepţional sa ocupă de căderile­­ cu avizul consiliului superior va sta­m eu în fiecare sesiune şi­ pentru că aP^ e metan, este îcgea.tjj]* Condițiile pentru întocmirea tari­dumnitale nu­-ţî place aceasta, vii cu in de electrificare generală, a țărei, *en_jfelor’a acelora in. cari se dă curentul vective și cu calomnii. Sunt sătul de tru ceilalți factori de energie, ca căr- ^ ;n genere ace]e necesare pentru­ salv lucruri de acestea, bunele, petrolul ca să referă la legea * g­rdsrea intereselor obşteşti. In ceea-D. VINTILA I. C. BRATIANU, respectivă, adică a minelor. Cu acest ce priveşte electrificarea căilor ferate, ministrul finanţelor, D-lor, supărarea caracter ea nu poate repeta legile de ca statul să aibă și el cuvân­d­ lui Madgearu este cea mai bună bază pe care ea trebuie numai să le ...] ,t(, gPus ca principal interesat, probă de terenul serios pe care s’a coordoneze* (pus, in îndeplinirea sarcinei ce i-au 1 j» i„,,x dat alegător» săi.. . Legea de baza D. VIRGIL MADGEARU: Dum­neata o să mori de seriozitate* D VINTILA I C. BRATIANU,dv. deTai mul-ms­iul finanţelor. In ce priveste vreme pe un cal de bătae, acel al­­ de a mer­re maî depar­d-Ior, concesiunea, cuvântul admis este Cf,ntraiir.r;ior „nistru TUi intr’rii Dar înainte de a merge mai aepar desigur acelas ca formă însă în levile co ntrazicerilor noastre, u sa intr o cu tc trebue să întreb pe d. Pavlică Bră­­„ » ■ * * j ? 3 Iormn.m, . leSuc vantare precedenta, a cercat să arate tjeTM,, sinvnrul reprezentant aci al prezmtatc de guvern a minelor si a ape friet „„„'im' nvwrmntiil tasanu,^ singurii reprezentam ac:1 ai lor termenul de concesiune pe care îl treb­ului ; că m-am­ contrazis când KJÎ0rbMc°Sî‘ acest’ momentVte aplicăm reprezintă un fond, cu totul anl colabow_ la legei minelor și aceia ^Zrfdulul ^ăf a“ între-Ce este concesiunea veche si care a comercializării Cum i-am spus și, bare 0 fac m atât raai mult cu cât c­e este concesiunea lectie gi care atunci, noi am fost pentru petroleul,n:m­ator din această erupare n’a erau principiile el? Regimul contra că pus su­b - polit:câ, d^ stat c0ntrolat ! Cî ? f ? aceasta grupare ruia ne-am ridicat noi, înfiinţa o ce- dr stat c: subsolu! '1 am luat în mânai cuvântul. tate închisă cu condiţiuni imuabile de E , , , 1 subsolul I-am luat în mâna ! intreb deci daca ideile expuse de rate meni.,a cu conaiţiuru imuabim pe datului, dar n am sp­us ca subsolul antori­­onozitiei ţărăniste sunt ideile un termen lung fixat dinainte. Tipul sâ o- .’ t0.ta*. de Deri si de rfin- , ?p°zlt.!ei WWiiwtc.. sunt mene cel mai caracteristic este al concesiu- t.*i a! „­­.. partidului fuzionat. dur acesta este o tendinţă, de a se ju-** nei ae gaz ai oraşului tiucureşti — ca pe interpretarea unui cuvânt. Eu Gunveniia unul BSrtld pe care l-aţi desfiinţat de­unăzi prin cred C.1 dumnncalui­ care poate să ia­ votul dv.,­­ 111 care nu cel mai multe că cuvântări de fond, să se gândens­cazuri. — de aceia şi protestăm noi, — că­­iniţiativa românească nu participă 5 D­R IOANIŢESCU: Domnule sub nici o formă şi interesele obşteşti ministrUl ,mî dâţî voe 0 singu­ră intre nr 4 lid M OeroLia­­­n D. PAVEL BRATASANU: Odată rupere. Am fost de dimineaţă la mi- Par­tidl!, fuzio­ lat. împărtăşim aceste nu erau ocrotite. . nul lusi­uc Să dădea un serviciu public prin­ nisteVul de‘ industrie. șT’a'm^căutat“^ idci' in orice caz împărtăşim orice trun contract pe 40 sau 50 de ani, vorbesc cu membrii din comisiune, 'dt,', "«mai ca să scăpăm ţara de spe­­cii condiţii immuabile d înainte fixate daeîi dv atr înînmir^a tprmcmi.­cula partidului d­v. și a averescanilor, fără nici un amestec al autorităţei şi mai ade- ^ «ăpăm ţara de pungaşi, fără nici un drept de control asupra quat- Nram găsit pe domnul Andrei D. VINTILA I. C. BRATIANU, exploatărei şi veniturilor, iar instala- Răduţescu am găsit pe domnul ingi- ministru de finanţe. Domnilor, vârs­­tele care intr o­ zi, reveneau statului ner Tănăsescu şi am rugat ca Să vă ia d-lui. Brătăşanu scuză „termenele sau oraşului, ii găsea pe aceştia fără dea un alt termen şi v’a dat şi este puţin parlamentare ce întrebuinţează, nici o pregătire si fara să-şi fi putut drept Ca domnului Brătianu să i se Sunt fericit însă de­ această afirma­­formâ personal. La expirarea conce­­dea un alt termen, în locul termenii- ţie a d-sale că declaraţiunea făcută eri s.?‘ in mod firesc primarii cereau con ju. „concesiune” care nu corespunde de un orator in numele partidului ță­­si­șului comuna! prelungirea fiind că cu trecutul partidului dv* rănesc, este a întregului partid fuzio­după 40 de ani de funcţionare, lipsind D VINTILA I. C. BRATIANU, nat. îmi era teamă să solidarizez de­personalul, neavand capital şi mijloa rani[stru] finan*e]or: Aci v’aţi conta-' uă partide, din care unul se numea ce technice, administraţia trebuia să minat, (Ilaritate), naţional până acum şi celălalt ţără­treaca prin furcile caudine ale conce-, d. D. R. IOANIŢESCU: Şi atunci nist. unul care are pe d-nii Lupu, Stere sionarului, v’am întrebat eu, de ce aţi spus *,ca­ şi Mihalache în rândurile lui şi celă-Ca să caracterisez soluţii, o voi interesare“, de ce aţi pus colaborare,­lait pe d-nii Maniu* Mişti Cantacu­­comp­ara cu situaţia proprietarilor al de ce întrebuinţaţi unul din termenii, zino şi Gr. Filipescu. Veţi vedea de senteişti la noi, proprietarul trântor pe care partidul liberal l-a întrebuin­ ce acest’răspuns înlesneşte discuţia­­care-şi luau arenda şi care nu înţele­­ţat in toate legile economice? nea şi punctul meu de vedere, gea că avea de îndeplinit şi un rol D. VINTILA I. C. BRATIANU: Domnilor, oratorul de omi în acea moral, social şi naţional în urmărirea ministrul finanţelor. Cum o să spun declaraţiune pentru a lua apărarea continuă a punerei în valoare a uno- „colaborare“? Dau în folosinţă... capitalului străin, în numele deci al Sicî* D. D. R. IOANIŢESCU: Şi atunci partidului fuzionat, ne­ întreba de ce . Aceasta era forma concesiunea co. Şti-a spus, nu puteam să găsim al­ nu lăsăm să vie sub­ orice formă şi Ce este concesiunea? Şi noi înţelegem că statul nu se poa­te desinteresa, de condiţiunile în cari se va vinde energia electrică la par-­D. D. R. IOANITESCU: Atunci să 'domnitor, odată fixat a­scoatem capitolul concesiunii și sun-'cest program­ este destul, cum cerea 1c”? * t nnA-rr*mt i”1 numele partidului țărănist, un de-Pi ^ , I. ÎJ- BRATIANU* putat să dăm fără condiţii capitalului demncrstic MII copIluluMIor Mie :*13& O-­ VINTILA I. BRATIANU­­ Ministrul finanțelor

Next