Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-05-14 / nr. 84

d D pn n | 2114­­ pun STI lrjuinet sa. Apționamentu. 2 * lMungitu țin­ dtchoulii și ținuturi. Preptul ne unu ane 79 lei. leștiințerilor ne unu rându este 25 parale. IMi tomn­­ re - 4 Poonu + Mir­ es- - z- -­­ V np D­­ -| G - SES Te­m 1851. Iașii: Luni in 14 Mai. | -- - - - = — b „- -. -.-- JF l­onamentuăl. Ce face în Iași, la Tipografiea Bu­­mi la Jispe Trișăului Romanu, zien fraților Gheorghib iar la ținutul ue ln Domnii Profesori. Astă fone­esă Lunea mi Goiea că dose suplemente in 8. ne fie kape lună.­­­ ­ SSS( GGGD GGG 5 -7 pip _ MOADABIEA. Cun­ii Opônie de si date npin Mixiuie de Prea Îna­tul Domnu stapănitoriu. ). 8. Fapt. 6 zile. Uninciune cu propu­­nerea Șefului Înaltului Nostru stab prin raportul seu N. 42. Noi incuviințămu spre ușurința Domneștilor Noștri Adjutanți in vreme căndu săntu orănduiți Dejurne wi aa alte îndatoriri de slujbă, să fie cu vi­e­­uniformă, adică, a ce inființa mundiriu lungu cu unu răndu de bumbi căntușitu cu roșui, pualeru și mancheturile au mineci de postavu roșu fără cusuturi de firu, iar mundirul scurt ce acum este cu cusuturile de fir, se va purina numai la mari părăzi d­ osebite țire­­mopnii, asămine în zile de mari sărbători. Desjurnii voru fi cu intpears uniformă. D­. 9. Mapt. ju 9 vile. Potrivitu prezent țiilor cu M­. 567 și 558 a D. Gheneral inspec­­torului Oștilor. Noi încuviințăm următoa­­rele: § 1. Capel-maistrului Batalionului î­ntăi Ca­pitanului Herf­er pentru îndelun­­gatele și folositoarele sale ostenele în for­­marea corpului muzical, amu găsitu de cuviin­­ță ai cărăzi informa ca in chipul urmă­­toriu. A). La gulerul mundirului, în lo­­cul cusuturilor de oață, să poarte unu stilou c­usutu în argintu, după forma . Pomunapterie, asemine­mi mancetele. B). Eri­­crunte pentru ofițerii de sănătate. A): Podoa­­vele la uniforma de Tanburu Major, din aur în argintu, și la ace de Muzicanți din peete asemene în argintu potrivitu pu acele în­­co­­lorul galbăn în acel albu, amăndoue fiindu ii deobște Pana­­șile de la coifuri aducăndu mare ingrenere purtare, ce disființază pentru toate ran­­durile de infanterie, prin asemine modifica­­nducănd ase­mi uniforma în regula cuve­­­nită, iar panașile albe ce voru porta numai protrivite cu uniforma adoptată pentru toate muzicile militare. B) de Domnul Gheneraru cu stabul seu.­­ Du­­pă asămine raporturi NN. 711 și 844 în­­cuviințămi. A). Pasul plutitoriu cel mare de Brandvantu, pentru că incurăndu are a fi așazatu in schele spre înaintirea construc­­ției avi, ii dăm numire de Molldova, aseme­­ne la cele doue mici șalupe caponiere, una ce va numi Ana iar ceelaltă Natalie. B). Pe praporcicii Costace Manoliu și Anastasie Carpu după a lor cerire pentru pe sănătate, Hi slobozim din slujbă, in rangurile ostă­­șăști ce au. N. 10. Mapt ju 20 zile. §I Domnialor Mi­­spectorul Oștilor prin anafora subu N. 1038 supuindune cerirea Comandariului Companiei de jandarmi a ținutului Romanu Cornetului Alecu Jău­ci pentru că starea sănătății nu'l iartă a mai prelungi slujba. Noi încuvințăm demisionarea numitului cu rangul ostășăscu ce are. Ÿ LE din asemine anafora N. 1.137 pri­­vindu dorința ce au aratatu retrasu din Mi­­liție Capitanul Costachi Hâăncu de a imbră­­țoșa iarăși slujba Militară. Noi încuviin­­țăm primiria numitului la arma jandarme­­riei cu îndatorire de comandiru Companiei ținutului Tutova la vacanția ce urmează. N. 11. Mars în­­ sine. Găsăndu folosi­­toare propunerea Dl. Gheneralu inspectorului Domneștii Noastre Oști prin raportul de i Ciula Porti. DAC Ce Revizie a, acesta e cuvăntul ce răsund în gurile tuturora, și in toate giurnalele d­rap­­ției, însă unele din ele combătăndu idea de revizie și altele sprijininduo. Se crede că legitimiștii voru vota mai cu toții pen­­tru revizie a lola, însă prin chipuri regulate. Toate fracțiile partizii moderate se voru afla ast­felu înțălese de a vota reviziea in principu. Se incredințază că o propunere în acestu înțălesu eșită de la cățiva mă­­­­­istru Trebilor din Năuntru și Gheneral In­­dulari, au mi căpătatu pr'o trei­ sute de sub­­scrieri ale reprezentanților. Cum se va păși însă la această revizie? w­­in ce în­­­­țălesu se va face? Iată întrebări (și încă mai săntu multe de acestu felu) despre ca­­re va fi foarte greu de a întruni macar ma­­joritatea simplă. Partida stăngă se lea­­gănă de speranță că această ma­ioritate nu se va putea înțălege nici macar pentru principul reviziei. În această privință ea se amăgește. Principul reviziei se va vota.­ Lucrul cel mai vrednicu de însămnatu, din Parisu în 10 Mai, au fostu unu articul din Constituționelu. Acestu giurpnalu era cel mai cumplitu apărătoriu al legei din 31 Mai (restringătoare votului), mi iată că de­odată declară că această măsură este ră, și ce­­re înturnarea, și propune iarăș sufragiul subu­n 1063 și întemeeză pe te­stul Așă­­zămăntului Miliției de la împiințarea ei. Noi prin aceasta întărim ca de astăzi înainte Co­­manda­tul regimentului de linie se rămăe mărginitu a comăndui numai batalioanele de Infanterie, fără a dispuza mai multu­și de Cavalerie, și atătu Infanteria cătu și Ca­­valeria ce ati­ne de adreptul de la Dejur­­area Oștilor precum ad­rnă Artileriea și Bpandraxta nemijlocitu de la Dejurnii, universalu curatu­ri simplu. Constituționelul însă lasă o alternativă Adunărei și aceasta este prelungirea puterei Prezidentului. Sau a ține­re Lui Napoleon lu prezidență, sau a forma legea din 31 Mai, iată dilema ce pune doctorul Veron, șeful Constituțione­­lului.­­ Adunarea au discutatu progretul de lege privitoriu la drumul de feru des­­pre Apusu și au lepadatu propunerea de a se bate de cătră Statu. — Ce inspedim­azi că marginea dr­aptă fois. FOILETONUL ZIMBRULU MI le Redacteur, à J'ai promis de reparler de l'opéra italien avec plus de ? détail, ét je n'ai pas manqué de me rendre à cet! effet à la sesonde représentation d'Ernani. Vous savez ce que je vous disais l'autre jour du goût du public de, Jassy pour la musique. Figurez-vous ma surprise entrouvant ce soir là la salle à peine garnie de spectateurs. Lep'en revenais pas, car j'avais en­­cure dans la tête le bruit des applaudissements de l'avant-veille. J'avoue que je suis trés curieux de ma nalure et que navré de ce spectacle je me suis de suite adressé les questions suivantes; Pourquoi ra-t-il si peu de monde ? l'Opéra est-il mauvais? —| Non: puisque habitué, comme je le suis à entendre de tres bonne musique et bien exécutée, j'ai éprouvé du plaisir à écouter Ernani l'autre soir. La parti­­tion n'est-elle pas du goût du publie ? Nous devons soirs que oui, puisqu'il à tant arrlandi la premicre Serait-ce que l'on en à assez d'un opéra pour Ganoig entendu un soig? Mais le public de Jassy, qui m'a paru tant aimer la musique à la rgemi ge représentation, doit savoir quil ne suffit pas d'en­­tendre une oeuvre musicale une seule fois pour la connaitre et Garrgesieg. Serait-ce que ..... J'aurais ju connue à m'adresser pendant long tems des ques- analogues si je n'avais éié tiré de ma préoc­­cpftrition par pne Voix qui disait dericre moi: ,, c'est do qu'on ait fixé si haut le prix des places et “loges, sans celà il y aurait du monde. ,, Je me sans \ Let j'allais, dans Gasesu de ma reconnaissance, remer­­sieg la personne charilable qui me donnait enfin le moti de l'énigme que je cherchais depuis si long tems, lorsque Gagenet du chef d'orchestre me rappela à mon rôle de critique en m'annonçant la levée du rideau. L'exécution d'Ernani a été de beaucoup meilleure ce soir là. Mme. Giordano, qui gagne à être plus sonnpe, à pu, mieux secondée par l'orchestre, de­­lelorreg toptes les ressources de son bel organe. Sa voix de soprano d'un limbre sympathique, trop eslatante quelquefois pour notre pelle salle, acquiert une grande douceur dans les passages chantés 4 mezăn-gose. Mme. Giordano a une bonne diction et l'intelligence de la scene. Elle a tres bien dit son air du 1, acte, M. Donelli est sans contredit un l'excellent chanteur et un acteur parfait, sa voix qui arrive facilement au sol, ne laisserait rien à désirer s'il parvenait à en altenuer le tremblement, qui n'est d'ailleurs pas toujours sensible, Mr Ricei a une voix tres forte qui se détache dans les morceaux fen­­semble, mais qu'il ferait bien de menager parfois; | celui de ne pas se moderer assez, et d'oublier son­­doivent ‘concourir à l'effet général sans se dominer les unes les autres. Apres la seconde représentation d'Egmani, j'aias­­sisté à celle des Due Foscari, opéra dans lequel Mme Caradori s'est fait entendre pour la premiere fois. Mme Caradori a une belle voix et chante bien, il est fâcheux que ses gestes soient car si nous avons un reproche à lui adresser cest vent que dans un morceau d'ensemble toutes les voix) à peu de ce qu'il y à de trop brusque dans ses mou­­vemens. C’est du reste une artiste que l'on enten­­dra toujours avec plaisir car elle chante avec une grande précision. Donelli a été aussi parfait dans le, rôle du vieux Doge que dans celui de Charles Quint, Pa bien su faire ressortir toutes les beautés de son rôle et enlever de francs applaudissemens jus­­tement mérités. Nous avons aussi entendu ce soig-la un nouveau ténor Mr Pavesi dont la voix, quoique peu forte, est d'un timbre trés-agréable. Mr ragevi chante avec goût et simplement, dans les limites de ses forces, sans chercher, ainsi que le font mal à propos beaucoup d'artistes, des effets qui manquent parfois et des cadences qui ne reussissent pas toujours. Nous l'en félicitons, et l'engageons à persévérer, il sera toujours sûr de faire plaisir. A voir le monde qui se pressait dans la salle, le me suis cru reporté au beau jour de la premicre représentalion d'Ernani, mais moins confiant cette fois, j'ai voulu attendre une seconde épreuve avant de constater l'effet produit sur le publie par les Due-Foscari.. Aux applaudissemens qui ont suivi la plupart des morceaux, j'ai dû penser que l'opéra {plaisait, mis à la seconde représentation, j'ai cons­­ilaté la même absence de spectateurs, c'est ce qui m'a engagé à vous rapporter, en véritable indis­­crel, l'observation échappée à mon voisin de l'autre soir. Je la livre à votre appréciation, à celle du public et surtout aux medi'atione de Mr Tozsoli qui peut me croire parfaitement désinteressé dans cette question, puisque je suis abonné et que j'ai dej versé depuis longtems le prix de mon abonnement, E. moins doux que comme quelqu'un qu'on réveille en spguațt, son organe, et il faut espérer qu'elle se defaira peu

Next