Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-12-31 / nr. 52
196 ” 1.. ZIMBRUL == — la Licabona regina au deschisu bioptezii! în 15 Dechem, discursul ei nu îmfățoșază nimică de însămnătoriu; puntul principalu al acestuia este nevoia de a reforma șarta constituțională după planul propusu de ministeriu. Întrănsul ce făgăduește ace face multe economii. Asemene se vorbește despre croirea drumurilor și despre unu drumu de feru întinsu pănă la marginea Spaniei.Goe Mporitu din 21 Dere, încadrată cu vinete grațioase au publicatu toate actele oficiale atingătoare de nașterea Infantei; totu astă foaie oficială publică procesul verbalu despre nașterea presupusei moștenitoare a tronului. Ghe Mioritu din 22 Der. publică mai multe decrete însemnate. Cel întăiu dă amne ct elint pears mai multor osăndiți politici de deosebite categorii, între care se vădu șefii mișcărei Carliste Localminar- Viego. De la Hamburg, ce scerie că toți aprovizionatorii trupelor Germane care cuprindu ducatul Honstainu, au primitu ordinu de a'și renoi contractele ce s'aru încheia. Din această se vede că cu toate stăruințile Danemarcei, ocupațiea departe de a înceta, ce va prelungi pe unu timpu încă necunoscutu. S'au vorbitu despre reclamațiunile senatului de Hamburgii în favorul cetățănilor acestei poliii, arestați ca partași la complotul urzitu de unu unguru și descoperitu nainte de a se pune în lucrare. Acum se încredințază că autoritatea militară austriană au respinsu formalu toate reclămățiunile senatului și că cetățănii arestați au să se supună unei comisii militare. La Hamburg, ca și la Francoortu, precum chiaru și la Viena toate fondurile austriene au căpătatu de curăndu o ridicătură foarte însemnată. 1". de Colomiea însamnă de fitoriu ministru al resbelului în Prusiea pe Generalul Rotu de Cravenștainu, în locul D. Stochausenn; el împlini asemene funcțiune în 1818. - Asecțiunea de vamă în acestu minuntu ocupă cu multu mai tare spiritile (în Germaniea) de cătu chestiunile politicte. Luarea aminte e mai cu samă îndreptată asupra conferențiilor ce au a se deschide la Viena în 2. Ianuarie, și neprietenii unioanei austro-germane vădu cu păcănda se vorbește că principele Lui Napoleonu arugi în mai bună înțelegere cu Monarhii Nordului. Ce încredințază că în 24 Dechem. Prezidentul ap fi primitu de la M. S. Împăratul Paclei decorație a ordinului Sănt Andrei, care nu se dă de cătu capitelor încoronate.Unu numeru mare de arestați din 2 Dechem. s'au eliberatu. Numerul sineților pe care cărmuirea le-au adunatu în urma desfacerilor de gvardii naționale și de sate ce s'au împărtășitu de revoluție, trece peste 1,000,000.Asupra retragerii Lordului Palmerstonn din ministerul Englezu, Constituționalul din Parisu se exprimă astfelu: Amu fi pripiți în giudecata noastră dacă amu căuta să aflămu care potu fi urmările retragerii Lordului Palmerstonn în politica europeeană de astăzi. Se ziceau numai că acestu bărbatu de Statu, cu pătrunderea sa netăgăduită de nimene, înțelesesă, din ziua din tăiu, adevăratul caracteru al evenementelor celor săvărșite în Franța. Căndu o parte a Englitezei sta pe gănduri încă, Lordul Palmerstonn recunoscusă cu agerime și sinceritate, influinț măntuitoare a revoluțiunii din 2 Dechem. Ei au deschisu, asupra acestui punctu, ochii compatrioților săi, și judecata ca, astă dată, au fostu încuviințită de cătră toată Europa. Poate că șiru Gon Busel încurăndu va repeta, apropo de Lordu Palmerstonu, cu cuvăntul cel vechiu, că nu ce poate trăi nici cu dănsul nici fără de dănsul. El nu putea să țină mai multu pe Palmerstonu fără ca să nu vadă pe ministeriu desfăcănduse pe locu. De altă parte ministrul trebilor esterioare servia de legătură între cabinetu și radicali, al căroru razemuri era de neapăratu. Această legătură fiindu acum ruptă, dacă von Rusel nu va isbuti să'și capete altă alianță, ex ceva fide silitu, chiaru de la deschiderea ședinței, adică peste șese săptămăni, de a lăsa puterea sau a desființa camera Comunilor. Ciudatii ursita ministrului căzutu, a căruia ființă sau retragere săntu deopotrivă fatale colegilor sei. O întămplare curioasă au urmatu la una din moșiile de la Rechi cur cantonul Vasini la Domnul Buleni. Sara 1 spre 2 Dechem. (căndu au urmatu lovitura de statu), scăpăndu niște porci din cotețe, s'au înturnatu cu unu gliganu (porcu selbaticu), care după ce au bosturatu toate în curte (ogradă) în cursu de o giumătate de vară, spărcuindu căinii mi spărgăndu mai multe uși, se ucisă prin o lovitură de sineață (pușcă) de cătră fiiul D. Buloni. Gliganul acesta trăgea 80 kilometre. Marele compozitoru muzicalu Verdi au sositu decurăndu în Parisu. Buletinul de Parisu au anunțatu în 26 Dechem. că după noua Constituțiune sufragiul universalu singuru nu miai va fi îndrituitu de a numi deputații Adunărei legislative, aceasta'spre adevăratu; aru fi trebuitu însă ca să mai adaogă că deputații se voru alege numai din oare care categorii, se zice că voru trebui ca să plătească o sumă foarte însemnată. Încă se crede că se voru esila la prefectura poliției, mi D. Mopas va fi despăgubiturere de rău, Ba chiaru cu frică db sfaturile prin o minictepie din afară Mai multu de cătu orin generalii ce su închiși la Hama, afară de Șangar= aliate ale Prusiei în locu de a urma refuzul acestei puteri ca să se împărtășiască de conferenții, înainte de deslegarea chestinnei Polocraniului, o'au dhcidatu a'și trimite plenipotenții la Viena. La Jamaica Holera n'au încetatu vis de totu. Variatul începu să a secera sărire în districtul Trelvnei. Unui cutremuru de pămăntu au urmatu la Port-Espani. Sepătarea lui Coșutu puținu este struncinată în urmarea lucrului ce face. Pănă la 12 Deche, rostise 26 de discursuri (cuvinte) foarte mari. El publică unu manifestu cătră poporul Staturilor Unite, în care respunde asupra unor atacuri adresate asuprai, și că el vine numai pentru cauza Ungariei fără să se amestece cătu de puțini în trebile unioanei Nord Americane. O scrisoare de la Vera- Cruz anunță că în timpul asediei de la Matamoros de cătră Caravagias, casele consulilor Franței și Americei nordice au fost prădate. Franțiea. Prrimoniea religioasă pentru apukirea puterei de cătră Lui Napoleonu în 2 Dechem. cuprinde de cătr Bpe o zece articule. și alegerea lui din 20 și 21 se va face în biserica Notră-Dama de cătră Arhiepiscopul de Parisu în 2 Ianuarie. Totu atuncea se va promulga Constituțiunea, care dupre cum se zice nu va Numerul arestuiților din Departamentul Bas-Alpi în 20 Dechem, au fostu 850. Se încredințază, zice Curierul de la Naptu că unu vasu de resbelu ce va îndrepta spre portul de la Pascata; această măsură se va lua în privirea unor neînțălegeri ce urmează între Imanul de Mascata și de Zansi6ap. Vițelul sbura că coardiea ave să se suprimeze. Acestu vuetu nu se adeverează, dară ea se va reduce la 12 batalioane. - Se vorbește din nou de unu împrumutu de 100,000,000 ce se va face de cătră bancă. -Generalul Cavaniacu s'au cununatu La Oratoriul Sant-Onore de cătră pastorul Codiere, în 25 Dechem. Căsătoriea catolică au urmatu în 26 sara. Generalul e totu în plecarea purcede spre Olanda. Se încredințază că unu caru cu 4 cai urieșu la Arcul de Triumfu de la Etulal, are a fi comandatu pentru ratului în mantă Imperială, patu nerămăindu de cătu 4 muri, de a încoroStatua împănaltă de zece metre, va fi pusă în caru încununată de o figură de biruință.Sala de cartonu dupre cum amu zisu sau suracuma are de a se da goșu și o statuă din mijlocul rosa Republica. - Se vorbește multu despre o daie ministerială în care D. Morin trece la instrucțiea publică. D. Carlie va fi din nou numitu de bronzu ei ce îm săschimaru ---3.--- - - - -- -- -înturnarea ta, tu o întălnești și tu tăgăduești suferințile sale și credința sa, tu o trăiezi ca pe o fată de ulițe. Asta nu înseamnă a se purta întocmai ca prin cvartalul latinu? Nu cumva oare ai voi să'mi dai a înțelege că ai avutu pregări sincere în privirea Luciei?... anunci, mai sine frumosule conte, zi că ești semioru mare și că trăești după placuți. Ceea ce'ți voiu zice, este că tu atingi o vorbă de care fu prea simțitoriu; mi ori mi line ai fi ti simțescu nevoia de ați mărturisi din curățănie simțimintele mele în privirea Luciei. - Mărturisirea aceasta n'are pentru mine de cătu unu interesu ușoru, totuși săntu gata de a da dreptate destăinuirilor tale. - Ei sine! frumoasă masks, intă adevărul: „În adevăru amu amăgitu pe Lucia, dară atuncea o issiamé din totu sufletul.. O! ț o giuru! amoriul meu era așa de profundu și așa de sinceru, încătu prețuia poate onoarea ce îi răpiamu, căci cugetamu să o deau de soție. După cătva timpu, dacă o amu părăsitu, au fostu numai din oarecare împregiurări ne m'au silitu să facu aceasta. Te încredințezu, că amu plecatu cu mare durere. Și adinăratu că după astenga mea, căndu o văzuiu la Burju, mă arătatu prea grosolanu, prea ingratu cătră dănsa, dară mă potrivisemu calomniei, socotimmu că ea se făcuse nespodnici de amorul meu. Numai o lupă este de căndu știu că ea din împrotiră s'au înălțatu la cel mai de susu gradu al statorniciei și al curagiului. Atuncea, m'amu întorsu cătră dănsa, cu inima plină de cel din tăiu al meu amoriu. Așu fi fostu în vălia nopoaspei, dacă ea aru fi voitu să uite neagiunsurile ce i-amu fostu făcutu; dară ea au respinsu ori ce rugăciune, ea au rămaesu neînduplicabilă, ea au voitu să mă omoare. Ea se mărită măne! Voiu înebuni ori voiu muri, căci și cu neputință de a mă deprinde cu ideea de a fi vecinicu despărțitu de dănsaesc! Dzăul meu! dacă ea aru putea mi că tu amu suferitu! dară nu amu pututu căpăta macar o întrevidere. Vinisemu la balul acesta socotindu că o potu întălni-o, era cea mai de pe urmă oară amea de speranță și eată o trecută în zădaru. Dacă așu fi pututu să'i vorbescu macar odată, auu fi îngenuncheatu la picioarei și așa de multu insu fi zisu că o iubescu,,, că o iubescu mai multu de cătu ori căndu, în cătu ea așijderea mi-aru fi întorsu amorul seu și încrederea sa; dară noaptea înaintează, peste căteva oare ea va fi pentru totudeauna unită cu unu altul, și eu voiu rămăne singuru înaintea unui viitoriu ce mă înspăimăntă. O! Lucio! Lucio! de ce p'ai avutu tu oare milă de mine?..... Ts trevăsai, bună necunoscută; aprinderea mea te ue ar fi încă, de ai side în fundal va ruga ne Dumnezeu să se măngâie. Aiimei! Aceea ne qui zicu este multu mai dedesupru cum, dacă li voești să mă cunoștiui să vorbești de simțimintele mele și de suferințele mele... mai multu cu mine, vină la una din ambele În adivăru, necunoscuta le, și te căinezu. Nu credeamu că iuvirea a avu fi ama de tape și de sinceră. Tănguescu înmuririle streine ne te-au făcutu să perzi amorul Luciei, și fiindu că tămplarea au voitu ca să fiu confidenta supărărilor tale, îți făgăduescu de a le împărtăși și iubitei tale, și sântu încredințată că ea te va erta. Dacă va fi prea tărziu! Doinamăgește-te; dacă Lucinaru fi cunoscutu mustrările tale, ea aru fi uitatu răul ce tu i-ai făcutu; dară nu ți-aru mai fi datu conființa sa; căci, altădată, tu mui mai zisu îndestul că nimică nu ar pute răci amortul tău, și totuși, fără macar ați da osteneală de a căpăta informații sigure, tu ai desprețuit o mi ai maltrata'o. Cine aru pute să'i închizășuească că după nouele tale protestații, nu'i vei aduce încă și mai tărziu oarecare supărări? Tu înțălegi, conte, că iar fi fostu cu neputință de ați da consiinți sa. Resigneazi te dară forței ce ți ai făcutu, crezindu prea ușoru în calomnie. Lui sie este ne totudeauna perdută pentru tine. Vii te rogu, cruțimă. Tu mă arunci într'o desperanță mortală Liniștește-te, conte, ts ești omi; tu trebue să fii tape în contra supărărilor. Te încredințezu că Lucia mele cu unu ce locuește nu departe de aice, căci costiumul este rase tremurătoriu, sântu pătrunsă de durerile ta prea supțire, mi frigul mă cuprinde, sparte, Bai! îmi respunse | |