Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-07-30 / nr. 9
30 resbelu. Carabinerii facu servițiea de noai-? Vie, cum și șevo-legerii de Sardiniea, 4ein Borlale în 12 Iixie. Astăzi am avutu multăinsulă, și de a asista la Esaminul Școalei Publice din Po- N - „litica noastră, în care este numeroasă tinerime. Osebitu de aceste, mai este rezerva, ci: Îndelungu timpu cursul s'au fostu întreruptu din cadrele fiindu formate, în curăndu se poate pricină că dea Sconiei luasă o altă întrebuințare șui armata la 90.000 oamini. Kapumera, provizoriică provenită din împregiurări estraoriila începutul anului T84Agifre de 132.059 ous [ne .. . tor e case mici căpătoare și 12.985 cai.r l căci din nenopoui pe didipes! Scoa Spre a o reduce în starea normală în lei publice s'au făcutu pradu fariei flanărilor ce care o videmu astăzi. Statul au trebuitu să au mistuitu mai întreaga politie a bărladului la 1 facă sacrificiuri (jărtre) insemnătoare, ce înpiaie. Cu toată L. cu toate anasă multu finaițele cac. .. ce au suferitu Scolerii niaro,”t sorii, respunsurile tinerilor au fostu îndestulătoaNumerul ofițerilor generali era de 100, astăzi pu mai săntu de cătu 36, din care 12 locotenenți-generali și 24 magiori generali sau generali de brigadă. Marina Piemontului se compune astfelucorăbii cu pănzi: 1 fregată de 60 tunuri, 2 de 411 de 40; 1 corvetă cu baterie coperită de 32 tunuri, 1 de 24, 3 bricuri de 16, 1 de 11, 1 bricu-goeletă de 12 și 9 canopiere, mat peste totu 315 tunuri; vase de vaporu: 1 in putere de 359 cai, 1 de 300, 3 de 600, 3 de 450, 1 fregată cu eligă în putere de 450 cai. Marinerii înscriși săntu în pumeru de 24,000. — Corespondențiile noastre spunu că s'au deschisu decurăndu la Turinu o frecație cu ce a ce trimite lucrători la Espoziției de la Londra; pănă acum s'au adunatu 8,000 fr. (21,000 lei). Regele și Ducele de Genua au subscrisu nentos 2,090 fr. (6,000 lei). Lucrătorii însemnați de cătră unii comisarii voru fi primiți pe coverta unui valu de vapori a statului, ce'i va conduce la Londra. Provernămăntul au trimisu ordinu consului sardu de la Livurnuka să sloboadă pasporturi nenorociților prizonieri refugiu mai întăiu la San-Marino. (giurp. Franțezu: Săptămăna). Pepua, 23 iulie. O companie americană cugetă de a statornici o plutire cu vaporii între Nulorcu și Genua prin Madera. Pentru acestu scopu e trebuitoru unu capitalu de 600,000 dolari impărțitu in 3000 alții. Guvernămăntul, în așteptarea încuviințărei camerelor, au primitu propozițiile ce i s'au făcutu intru aceasta. Intendența Statului au îndemnatu prin o proclamație pe capitaliști de a lua parte in această întreprinderefacu aceeași serviție | fobbrurăl Domnilor Redactori. | | | macar limba, cu care lubrăndu în pre unu biuro al statului ori particulariu să-și poată căpăta traiul vieței. [pin aceasta ați căștigați însuși De Domnilor Redactori, că p-ați mai suferi înșurări că ne Bb înțălegu Giurnalul, și rem voru putea să înțăleagă acei ce nu învață nici limba lor nici ne alta cum se cade? Linpele se lubilează și crescu la toate lucrurile în lume, dacă cineva nu crește cu ideile și nu înaintează cu vpeacul, negreșitu că nu ba înțălege nici limba părinților lui. Locoșotivul, Vagonul, Telegraful s. f. nu agjunsesă încă pe la pol în zilile părinților noștri, și prin urmare pu le puteamu a le fi daru nu le vomu înhăța din Școală ori cetindu, wi întrebănsu. Despre mșor'litate pu și zicemu pimită, căc unu re, și au întrecutu așteptarea, de aceia mai mulți tănăru ce au șezutu 6-7 ani în lunu pansionu,se din privitori au hărăzitu premii tinerilor deosebiți mută la altul, și spre recunoștință, defaimă fără prin silință și purtare. Cercetarea clasului Corepnu de limba latină au atrasu amirarea acelor ce știu a prețui folosul ue putemu ave noi romănii din învățarea ei ca mama limbei noastre. Însă pecătu putemu ani înmăndri noi Bărlădenii cu numele lăudatului Gheorghie Codreanu, deviitoriu din vecea familie Roșca, fundatorul acestui clasu, și cel întăiu înzăstrătoriu în epoca pouă al școalelor naționale, ne atăti ne mărinimu văzindu că fără ajutorul guvernului de a înființa clase mai înalte, nu se poate agjunge la scopul răposatului; scopu nobilu și generosu a se îngriji de viitorul nației sale în vieață și după moarte. Cu toată plinirea datoriilor din convicție pentru nmintirea tinerimei, ea nu se poate pune în stare a se îndulci de folosul limbei latine căci este știutu că în cunoștințile claselor normale, fi săntu prea de puținu ajutoriu, și prin urmare perde tinerimea gustul de a o mai învăța fără folosu, perdu părinții dorința de ai mai trimite la Școală (cu toate că din nenorocire aceasta'i stăpănește mai puținu decătu toate), și perdu și profesorii în opiniea publică. Prea Înalțatul Domnu, în trecerea Sa în anul trecutu prin Bârladu au bine voitu a ni făgădui că pu curăndu ce voru adăogi mi clasele gimnaziiale și acel al limbei franțeză, acestea pe lăngă venitul fundației Codrene, cu puținu ajutoriu din casa Școalelor s'aru putea înființa. Cu toții sperămu că dorința noastră se va împlini spre lauda guvernului și a Departamentului Învățăturilor. Nevoia despre cea mai susu atinsă este îndestul de simțită, și se dovidește chiar și prin aceia că în Bărladu avemu patru pansioane de limba franțeză, din care unile săntu înființate mai de zece ani, și cu durere trebue să mărturisimu că mai nu ce găsește unu tănăru, din acei ce au învățatu, ba să'ți traducă vre o față din vre unu autoru clasicu fără greșală. Ei nu simtu încă perderea lor cătă este de mare, dară va veni unu timpu căndu tinerimea va cere socoteală învățătorului ei; reclamațiea va fi dreaptă și sacră, și rezultatul va fi întristarea și măsniciunea. Căci după ce nu învață nici o știință, amu putea cel puținu să înveță de sfiiață chiar și înaintea părinților de veciul seu Profesoru că nu'l trăia după gustul seu, facă se Eu știu că soarta unui profesor este cea mai tristă, zice wi unu progerqu latinu: ,Quem Dii odete, redagogum faseghe me cine Zău l'au uritu, dasgalu l'au făcutu; și pentru aceasta nu învinovățescu me nime, mai alesu căndu însumi am văzutu părinți că și au luatu copiii din pansionu, pentru că iau spusu că laptele pentru care era mestecatu cu ane că măncarea n'aru fi bună! f. f. Ce penorocire a ce purta părinții după voința copiilor, care n'au nici o cunoștință de folosul lor, și a atărna reputațiea sălimanului profesoru de recomendație a unui copil stricatu.. Totuși o îngrijire mai de aproape prin o inspecție compusă de persoane ce au studiatu și pătrunse de adevăratul folosu a luminărei tinerimei, aru putea da mare agiutoru și impulsu Scoalelor și pansioanelor private. De interesul Școalelor în genere aru fi a se păzi și uniformitatea în terminii șfinților și mai cu osebire în aritmetică, căci cu îndestulă părere de rău trebue să mărturisescu că la noi încă nu s'au tipăritu nici o aritmetică pentru Școalele începătoare, nici s'au adoptatu vre una din Țara Romănească, în cătu astăzi predarea acestei știință urmează după diferiți astopi, cu termini croiți de fiecare profesoru. Aceasta este socotința mea, Domnilor Redactori, în privirea Școalelor ținutale și a pansioanelor, de va merita puteți a i da cuvenita publicitate. t.g. - „- - - -va, almuu-- e-- - - -- - Mu Tipografie a Băciumelui Romanu, spre a lua DMN PȘ ȘI NȚGARE. O Damă ce cunoaște limbele franceză și germană caută a se așăza ca guvernantă pe lăngă pre o familie; ea dă și tenții de piano. Doritorii ce potu adresa, mai bune lămuriri, ia magazinul D.-lui Budzinecki în tam. Zmăntul postru cuprinde unul din centruri, se schimbă și el pe fiecare momentu din locu, el se schimbă după mișcarea lunii, și face o revoluție deplină mai în două an și jumătate. În iulie 1833 marginea cea mai apropriată a opsilei lunare, sau puntul corespunzătoriu la perielie, ce afla față'n față caë lăngă soare, de asemineau în 1842,1851 și va fi și 1860 după una, două sau trei revoluții depline. Fenomene fizice însămnate din eclipsările toiale fură unu vălu de doliu. Obiectele se paru deodată cam gălbii, ziua agiunge în fața cerei, figurile ominegi în oare care posiții se facu scărbicioase ce deșteaptă o privire cadavrică (de mortu). Impresii produse acsupa oaminilor și pnimplelor. La ecripeul din 1842 unu păstorașu copilu de pe munții Alpi căndu văzu că lumina aë peritu deodată în mijlocul Tricei de care ce cuprinsă, începu a plănge și a striga agiutoru, măngăetu apoi cu reivirea celei întăi rază a soarelui, încrucinduși mănele începu a striga! O! frumosule soare! la Honolulu în insulele Sandvice (Oceanica) cea mai profundă tăcere domni pe cătuținu eclipsul totalu, și la ivirea soarelui © strigare de bucurie și unanimă răsună Găinile se culcără, dară nu încopereminte, strade mi în lagunele Veneției La Peraimian în 1842 sust cline msice dădu de măncare înadinsu decusoră pentru adoa zi și în moments] căndu avea a fi eplipsul tolaac stăpănul său și pruncă o bucată de păne, care întem a o mănca dară rozele soarelui perindu de totu, lăsă și el pănea din gură pe care n'o reapucă de cătu după doue minute de la trecirea întunecimei pe care o măncă cu lăcomie. D. Freti. Întinderea luminei ptosferice Asmina de a răsfrănge atmosfera în timpul eclipsurilor totale în toată insula. este foarte scăzută; mai mulți observatori în 1842 patru sau cinci, alții șapte sau zece stele, apucatu eclipsul. D. Dien căzu fără ocheană Capra, deta și zeta Taurului și gama Orionului. D. Piola la Lodi zări pe Marș, doue stele a Geminilor, Aldebaran și Capra. Totu Șiola putu ce citească litere de mărime șizlocie ne lagunele Benegiei, căci întunecimea era așa de adăncă în cătuni ce vede fumul de la vapoare; mai multe flori ami închiseră frănzile sau florile kaci noaptea. Dupre unii din observatori, îndată ce Kack numai Nici unu jolubu de sbura prin acru, cănii triți și tremurăndu nu răspundeau la chemările domnului lor turmele peșinisale nu pășteau mai multu, singuru numai furpicile urma în liniște cu lucrul lor? s'ai adeveriiu că ne știrea oile ce, prămădiră în pripă amenințate bani de unu pericolu, Kb boii ce grupară în cercu, întinzăndu capetele nainte ca și căndu ce aștepta la unu atacu; că prăbiile și răndunelele nevăzindu mai multu luna acopere zece douesprezecimi din diametrul ooal săie bilu de păreți și cose picăndu amețitele arelui, colorul cerului încene à ce schimba, albastrul de azuru ce preface într'unu coloru plumbiu amestecatu de fețe purpure, unu coloru cenușiu închisu ce baten masliniu ce pare a întinde preste nazăriră pătulurile lor obicinuite ce pe locul unde se l 1au' Cugetări Morale. Măsura fericirei sau a penorocirei omului, este ideea ce o are el. Ocsanstiern Cel mai mare 20048 al femeilor nu este barbatul lor, dară moda. Ocsanstiern. Cel mai nevilu prețu al științei, este plăcerea alumini émopanua. Abatele de Senpier. bugitul de Podargica cu N-o de astăzi ape de mălțămire a mai împărțit. Abonați și uni aduoc de instrucțiunu SFATURILOR CMUNICIPAII însoțite de VENITURILOR ȘI ACELTUELILOR Aceluia din Capitală pe Anul 1851. „--------- (urmează Septimentu No 8 din Mihail Moldovanu) PSS G