Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-10-29 / nr. 35
110 — Mai mulți iirefecți fu trimisu demisiunile lor prezedentului Republicei care cu formarea Ministeriului se voru înloca prin alții mai părtinitori dorințelor Eliseului. Giurnalul Presa cuprinde următoriul articol: Politica și șiința. Politica este pentru trupul soțiialu, a ceea ce săntu frigurile pentru trupul eminescu. Aceasta'i o mișcare neregulată care mărturisește o suferință sau tulburare. Dacă nu aru ci nici o tulburare, nici o suferință, politica aru fi unu cuvăntu ce n'aru avea nici o însămnare, ca și acea de la începutul său a administrației de politie. Politica n'aru fi nimică, știința aru fi totul. Căndu ea aruncă privirile în urmă și se socotește totu timpul perdutu în desbaterile cvestiilor (pricinilor) ce n'au vreo însămnătate reală (nesonică), nu poți ami resimți desprețul cel mai adăncit pentru aiteea ce în zilele noastre s'au imvoitu de a ce numi. Prottica. Așa, de la 1831 pănă la 1848, căte discursuri de tribună și căte articule de giurnale asupra crestiei de a ști dacă se va primi sau nu Ra Ce voteză Ra alegatori acei pe care legea'i silia de a fi murați, și a desbate, în această însușire despre avutul, onoarea, libertatea și viiața părinților lor! Așa, de unu anu acuma, căte discursuri de tribună, și căte articule de giurnale entru, împrouvați asupra votului universalu, căndu sufragiul universalu nu trebuia să fie de cătu puntul de pornire nemișcatu al științei aplicate. Știința niciodată nu dă înapoi. Politica înnapoește totodeauna; Pțința, este progresul. Politica, este resbelul; Resbeluri de cuceriri: Resbeluri de succesii (clironomii); Resbeluri de confinii (hotare); Resbeluri de religii; Resbeluri de onini; Resbeluri de nații; Resbeluri de registate in contra feudalităței; Resbeluri de feudalitate in contra regretăței; Resbeluri de aristocrație în contra cetățănimei; Resbeluri de cetățănime în contra aristocrației; Resbeluri de cetățănime în contra crației; Resbeluri de democrație în contra cetățănimei; Resbeluri de venituri și de profitu în contra simbriei: Resbeluri de simbrie in contra venitului și a profituluii Astfel iu politica pustiează și nu abondează (îmbelșugată.) Ea este aceea ce grămădește peste capetele noastre nourii din care isbucnește fulgerul și săgeta. Ea este care schimbă activitatea măntuiroare la mincări friguroase. Ea este care aprinde polemica, mi stinge publicitatea. Ea ects care înmulțăște toate chestiile == și întărzie toate deslegările. Ea este, însfărșitu, care atingăndu pe toate, și neaprofundăndu nimivă, amețește spiritele lucrurilor celor mari și serioase, nu numai că ea le amețește dară încă le și desgutează, și, apucăndu patimile și rătăcirile mulțimei celei imopante face, naintea ochilor sei, din totu adăncul cugetătoriu, din cercetătoriul îndărătnicu, unu visuitoriu curiozu! Marea Britanie a. Paimsul face reflecțiile următoare despre resbelul Cafrilor: „Este lămuritu că puterile puținu numeroase ale lui Sir Xanpi Smitu săntu încă apărarea unui așezămăntu prea întinsu ce au produsu pănă acum destule cheltuele și tulburări. Dacă trebue a se urma totu în felul acesta, noi nu vomu mai sfărși de cătu căndu Africa va absorbi toți soldații poștri, după cum America absoarbe pe toate satele noastre.” Spalămu din izvoru bunu, zice Morpingu- Lovertiseru, că guvernămăntul își propune de a publica unu progretu menitu de a mulțumi agitațiea (neliniștea) ce sfmțește și care se lățește cu repegiune în comitatele hapliu de dinți, demo-i de la mează-zi apusu și de la centrul Irlandei. "Și timpul de a făptui, căci mulțimea se îndeasă cătră corăbiile emigrației. Arăndașii cei mici au a plăti, încă peste chiriile lor, și tacsia saracilor și aceia a comitatelor, ce săntu destul de mari. Ei nu potu chialu și acum ca să mai îndestuleză ceririle, și în temere de a le videa că se mai sporescu, acești nenorociți se pare că perdu toată speranța. Să nu se întîrzie mai multu spre a lua măsuri, căci fermenta grea merge totu sporindu. Stauirea. Celebrul apulptoru genovezu, Map Bastietti Cervasco, se află la Turinu, unde fu însărcinatu de rege ca să esecuteze statua lui Carol Albertu în marmoră. Motelul acuma e gata. Carol Albertu este înfățoșata într'o poză plină de decidare (potărire). Cu măna stăngă strănge la peplu o hartă geografică pe care e scrise cuvăntul Soito (politie) in măna dreaptă ține o sabie goală părăndusă a apăra o colonă sens - Er SE? mes -ln u- se Pe lăngă aceste zi mai arată tăriile cele noue, la care lucrează fără întrerumpere. - Ji se zi zise Mavrocordato, domnului tău nu va fi foarte cu greu de a supune Misciunii. Apșa, respinse leitenantul, însă o va supune cu toate aceste continuă. Mavrocordato, noi nu dorimu alta mai multu de cătu o tratare cuviincioasă. — Alleea ue și eu vinu KACB Ba propriu. — Er sine! întoarnăte la sera schieru mi spunei că dacă condițiunile sale voru fi de primitu. .. - Și vei primii? fără îndoială. Leitanantul se retrasă. — Myne, adaosă eu. — Ns, zice generalul grecu, măne e duminică. Grecii săntu creștini și nu trătează nici unu lucru în ziua Domnului.Apoua dară, luni. Prin acestu chipu dose zile era de căștigatu. Omer Briones își trimise leitenantul și condițiunile sale. „Locuitorii din Misolungi nu voru fi trecuți sub sabie, politica ce va respecta capetele șefilor însă, voru pica afară de acel a lui Maprocordato.” Maprocordato ceru căteva schimbări ușurele și negoținniile ținură încă căteva zile. Acum nu mai rămăsăse timpu de încurcați: flota grecească nu putea mai multu întărziea să ns ce arăte. Generalul grecu scrise lui Omeru Briones„Noi nu ni dămu de cătu morți!” Seraschieriul înțăleasă că 'lau fostu zgucatu ne degete, și ordonă unu asaltu generalu. Politica se atăcă și pe mare și pe uscatu totu deodată; o luptă descsperată se încăeră. Însă unu strigătu de triumfu se ridică în Misolungi și domina gemetele și suspinurile cele pline de turbare ale murinzilor: pe orizont se ivise corvetele și brulotele grecești! - Misolungi era măntuitu! [Ba urma |u - -- - - - I LOCALUL SCIMBATU. Subscrisul primindu autorizațiea onor. Comitetu al sănătăței de Mecanic de dinți, cu onoru aduce la știința înaltei pobleme și a onor publicu, că are cele mai bune mijloace pentru durere de dinți, încă nu prin aplicațiea lor, ori ce durere încetează pănă în 5 minute, folosescu dinților, ce ce clatină. La el se află o aleasă pulbere de dinți, care în puține zile albește cu mai galbini dinți, întărește ginginele, și înlăturează mirosul neplăcuu din gură, nesignindu nici cum zmalțul dinților. Cerăndu trebuința, el curăță dinții cu instrumenturi într'un chin foarte lesniciosu, precum și scoate ne acii bortoși semu stricați păn și cu cea mai mică rădăcină. Dreptu acea subscrisul poftește pe înalta noblesă și pe onor, public, ca să bine-voească ai hărăzi acea încredere, de care s'au norocitu în Paltea, în Austriea și în Rusiea. Locuința sa este în ulița Mare alăturea cu Hanul Părlita în răndul de susu și în ulicoara care merge la biserica sf. Iacov Rozenbergu Me Dumitrie, FOAIA COMET BEN DE medici și paturiț DIN PRINȚPSPATUL MOLDOVEI, subu RUDAPȚIER DE BEPNAR. Scopul acestei foi ce vede lămuritu din pagiingarea sa care cuprinde: „Sub pilul săs arătat soțietatea sa scoate la lumină această foaie a căruea țăntire va fi nu numai de a Face cunoscutu publicului lucrările eple, dar totodată mi de a îngăstra oaștin cetitoare că potrivite învățături din științile puturei, iar mai cu cams din Medicina de popor mi din Dietetică sau Iriens, pe langă aveada na are foamn mi unu adaos pentru cultura pământului, pdecă economia cămpului și a casei fără să treacă cu pilerea pegopul, ba unul ce stă în strânsă legătură p cu călturai pământului. Alipirea Medicinei nentos popor să pot înpărtăiși prin această foalte, atăta popățuuri pentru apărarea sănătăției, căt și învățături decape chipul de a vindeca cele mai obicinuite boale din țară, și mai cu spmnă acele cari dau cu epidemii, cu doftorii ușor de făcut și în casă. În privirea culturei de pămăntu foaea ba vorbi despre toate ramurile ci și anume despre cultiuri ogoarelor, acea de pumnii? plogorie, despre cultura câmpului polecă a fănațelor, despre creșerea pădurilor și ținerea lor în bună stare, despre preștirea pitelor, fără a trece ex piderea roalele lor și chipul de a le vindecirii despre economia casei potrivit cu îndintirile făcute pănă astăzi în toate aceste ramuri, și îndemnările ce le poate ape în țara spoastră un lucrători de pămări, ne lăngă treutețile cu care trebue să se lupte acesta, în privirea negoțului să voru culege știri despre timpurile anului, despre etaren sămănăturilor și despre prețul pănelor și a pitelor, nu numai din prițipatu dar și din toate acele pări cu care stă acesta în legătură de nero. Din Sonia avea da pae și căte unu număru ne toptă săptămăna. Formatul, hărtia și tipariul poru fi întocmai cu numărul de fațăi. Prepul Foaei ne unui an întreg este loi gpaliini Alpaci ne căriie de velin coala în 4, iar ne hărtie propstă copia mică în 8. 20 lei. Acei, cari vor Așa zăce eczemplare vor priimi la sfărșitul anului al unsprezecele legat fără Mare. Prepumerarea ce fase în Eși ra soțietate, la D. Henig și la frații N mi Xp. Neculciea din coapta Mitropoliei, (!?) iar în ținuturi la D. Ispravnici și Profesori. Cogietatea primește cu mălțămire aptixasul, potrivite cu cuprinderea acestei Foi, mins pa întărzie a le da la lumini supt iscălitura spu sămnul plintritorilor.” Ești în 1 Iulie 1851. Dr Părnan. Redanțiea Zimbrăștinpeuseme scopul cel prestei foi, și ji prează prospe oriinte. Adeads fone publicată cu data din 1. Iulie 1851 amu folositoriu alcipătatu laturalu în 28 octom. de mi această redanție de la publicarea Zimbrului trimite epuetății regulatu numerile eale. 4 . ..3. citazăa lauau 3. .l.l