Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-09-13 / nr. 22
si N„eo 73958 și ARE BELES TE POLE PEL A BASES su AfăUZELL ECIMBRUL mine de Coșutu. Fregata ape să conducă pe persoanele aceste la Wasingtonn, oprinduse pentru căteva zile la Londra. Se zice că petrecerea la Staturile Unite n5 va fi pentru mai multu de trei ani. „Acuma s'au terminatu povestiea aceasta. Englitera prin instinctu de rivalitate, au opritu și ea unu valu de vaporu pentru transportul Internaților în Englitera. Căzu despre Franțiea, nici este vorbă.r Hepmanien, Gismnalul de Francioniu, dă ceea ce urmează la cuprinsul hotărirei Dietei federale în ceea ce se atinge de desființarea drepturilor fundamentale: „Luănduse aminte că drepturile fundamentale nu s'au prefăcutu în legiuiri fundamentale ale Confederației într'unu chipu legiuitu, Dieta hotărește de ace roști formalu nimicirea federală și poftește pe guvernămintele particulare de a desființa toate dispozițiile isporite din acestea, întroduse în legislațiile particulare și contrarie dreptului publicii federale în genere recunoscute, pentru că zisele aceste drepturi fundamentale nu potu fi îndatoritoare pentru Sfaturile particulare, din cauza nimicirii lor federale. La întămplare cănduele aru întimpina împrotivire în aducerea întru împlinire a hotăririi federale. Dieta făgăduește Guvernămintelor ce aru voi să nimicească din legislație a părei lor, asemine dispoziții ce nu de multu s'au înscrisu.” Englitera. Ce cetește în Porningu S Overtizer din 4 Cent. Mai mulți ofițeri superiori avăndu denpindere de a ce servi în trebile militare cu vorbe aspre și atăcătoare pentru ofițerii ce săntu subu ordinile lor. Ministerul resbelului au poroncitu generali- Maiorilor de a'i trimite însămnări asupra modului de comandă a fiecăruia din stabii-ofițeri, asupra caracterului, vorbirei întrebuită și a educației lor. Dons o publicare de curăndu ce vede că din seaniile din urmă a Camerei Comunilor (de gosu) dintre 139 de bituri, 89 s'au adoptatuni sancționatu de coronă.sul General la București, este scosu din funcțiile sale și pănă la rănduirea unui consul în principatul Romăniei. D. Sechelaridi, consul al M. S. aa Tangarocu, este peatitu ka să fie provizoriu cu direcție a Consulatului. D. Argenti consul la Galați de asemine este scosu din funcțiile sale și D. Ghioni, fostul vice-consul al M. S. la Brăila s'au numitu în locul lui. D. Papadopulo Vretosu, vice-consul la Varna, s'au scosu, și D. Harilasu s'au nușitu in locu'i. Șirea dată de unu Giurnalu de locu că D. Atinasiadi ar fi scosu din funcțiile de Consul al M. S. în Iași și înlocarea acestui de cătră D. Sacelaridi, ce pare a fi pripită, macar că și Curierul de Atena au vorbitu totu în înțelesul Giurnalului de locu. Australiea. S'au făcutu încă descoperiri de auru în Noua Galie de la Suda. Corespondențiile de la Sidnei arată că s'au tăeitu multu auru la Baturetu, mai 150 mile departe de Sidnei. De aceea cu toții aleargă spre țara de auru. Fierarii nu puteau face îndestule săpi spre a îndestula pe amatori. Descoperirea aceasta nu este cu neputință; metalurile se găsescu în căzime mare în Australia (a cincea parte a Pămăntului) Ce zice că unui berariu au găsitu la Baturetu o bucată de auru grea de 11 unți, din ea au scosu o valoră de 2.100 lei. E cu putință ca Australiea să iea pe dinainte pe Californiea. Se zice că munții nu săntu de cătu o întinsă regie de auru. — Nous sommes invités de reproduire dans notre feuille l'article suivant inséré dans le journal de Constantinople: L'Assemblée Nationale de France, dans sa seance du 2 août, a accepté Gnommaze qui lui a été fait par l'Administration des Archives historiques, Rue Richelieu 85, à Paris, de la continpation de ses publications historiques, généaloigiques et biographigues. La Chambre des Dé- rates avait également accepté en 1845, un homlcières, Ducales, des autres Maisons Nobles et des | | 29 de mațe de ces publications dont une nouvelle édibiluri s'au supusu Camerei Lorzilor, dintre tion plus complete va paraître sous le titre: care 10 s'au cetitu pentru a treia oară și Histoire générale des Maisons Souveraines, Prin sancționata de regină. Ireciea. Ce citește în o6cepeatopsa de A- hommes d'Etat, de querre et de science de toutes tena din 8 ale aceștei luni: D. Voinescu conles nations. Ce grand ouvrage historique a déjà 25 „ -. În Tipografie a Buci numelui Romanu, été honoré des souscriptions de 15 souverains et de l'élite presqu’entière de l'Europe. A ÎNVIIINIIRI. cursu DE LIMBA FRANȚEZĂ, dupa metoada cea noua. Subu însemnatul, spre a înlesni persoanelor ce dorescu să înveță propășirele limbei franțeză, ce este cea mai neapărată în toate relațiile lumei, au deschisu totu într'unu timpu doue cursuri: unul pentru începători, și altul pentru acei ce voescu să se perfecționeză in convorbire și în stilul epistolariu. Metoda sa se poate aplica pentru fiecare fără osebire de vărstă și se rezimă de marșa firească a spiritului eminescu; ea se începe prin practică și se încheie prin gramatică, în că nu prin modul acesta în cursa de căteva luni poate cineva agjunge ca să vorbească bine franțuzește. Profesorul dă asemene lecții particulare din limbele: latină, germană, rusască, și leșască, precum și de matematică. Amatorii potu să se adreseză la locuința sa pe Podul Vechiu, în casa Sard. Sava Kanari. Vroblevschi. Profiesoru de limdi. Superbe voiture de ville à vendre. S’adresser chez Mrs Hennig &. S. Cette voiture toute neuve faite sur sommande à la derniere mode, réunit le plus crand luxe à une excellente construction, Prix 250 Duc. Ungariei. PORTO FRANCO él GALAȚILOR. Prețurile curente din 10 Cent. 1854. Mișcările comerciale ale cretei noastre săntu atingătoare. Grău moale de la calitate nu se plătește de cătu cu 120 lei cila. vănzătorii însă ceru pentru aseminea grău sel, dară nici o vănzare ni s'au făcutu. Sacara să plătește cu 75 lei. Grău arnăutu 120 lei s'au cumpăritu eri, astăzi cu sosirea vaporului nici cu acestu prețu nu săntu mușterei de cătu cu 115 a 116 lei. Popușoi, toți vănzătorii ceru 90 lei pe chilă, dară nu li se dă de cătu 88. Său, cervișu, ceru vănzătorii unu putrariu de irmilicu pe ocă, dar nu săntu cumpărători. Sămănță de in de aru fis'aru plăti cu 90 lei.” de ocă Mai Nou. Arhiducele Albrechiu s'au numitu comandantu al armiei a 3-a și gubernatoru civilu și militaru al regiei 150 fără de a îngălbi și au uneltitu toate chipurile își ascultă sentența în culpă pe dănsa că lăngă amantul său de a'l ademini, căndu tocmaia din contra era prada adiminirilor amantului său. Se duse la locul osăndei, cu picioarele goale, cu fața descoperită și înnăscută numai într'o cămeșă, cutbierăndustradele Iminei, cu ochii plini de rușine plecați în goșu, cu mănele nepeptu, miostindu versete din Coranu. Pusă pănă la mijlocu într'o groapă, fu desbrăcată de cămeșă, și cadiul, în însușirea sa de judecătoriu mare, o lovi cu cea întăia peatră. După cadiu veniră giudecătorii; după judecători, preoții; după preoți, poporimea. Patruzeci de petre isbiră în capul său cel blondit, îi sprobiră sinul, îi desfigurără trăsăturile cele alese ale feței; însă, nici o lacrimă din ochii săi nu picură, mi nici unu strigătu de durere aleși din peptul ei. Mai aminosu de cătu toți aceșteia ne spărcuiau neo bilată femee, ce apropie unu Albanezu și cu o lespede de stăncă îi sfărmă capul. Trupul cel necunoscutu al victimei (jărtrei) remasă espusu în această stare toată ziua. Căndu sosi noaptea, unu omu se apropie de remășițile aceste săngerate, le acoperi de scrutări furioase și, tăie cu pumnariul său astă lungă și mătăsoasă coamă, ce restrăngea lucirea aurului. Omul acesta era Caretogele Nichebeei te Ba ținea scumpu, Ali-Pașa! spu căndu supă oara resbunărei, el qui împlini cuvăntul! Anpoi amu mersu acolo unde ce numește colegiu. Colegiul din Innina este lucrul unui pașă, care cu toată sălbătăciea numelui său, s'au lăsatu o amintire strălucită în Albaniea, Capelanu. Musulmanul, omul acestu escelentu bătea cu creștinii și pru a li asigura unu refugiu pentru zilele vătrăneților lor, și unu locu de învățătură pentru copiii lor. Eau întemeia unu spitalu și unu colegiu, menindu pentru întreținerea lor o sumă destul de însămnătoare, pe care au depuso în banca de la Moscva. Spitalul e îngrijitu de cătră călugări din ordinul de la Libanu. Totu creștinul bătrănu, neputinciosu și serimanu, află acolo unu patu, demăncare și doftorii pentru rămășița zilelor sale. În cătu pentru colegiu, el e unu așăzămănt cuprocé mi totu odată raru în Orientu. Din el ce primescu patruzeci de stipendiști mi ne arăța esterni, se diriguește de unu preotu francezu, șștiutatu de trei profesori greci ce au săvărșitu îmvățeturile lor în Parisu. Eaepisop ce propune: limba franceză, latină, greceasca literară, matematica, chimiea, fizica și astronomiea, colegiule cunu focolariu al luminei în chiaru de la religie. Noi la Tebeleni prin una din cele mai curioasă întămplări aflărămu despre ființa acestui așăzămăntu. În acestu chipu ospătăriea noastră era critică de mai nainte. Noi amu zisu să ne ducă de a dreptul la colegiu, amu cerutu ca să vorbimu cu directorul și ne-au dusu la el. Acum ni aflamu față'n față cu unu bătrinu frumosu, cu capul calvu și plinu de înțălegere; el era îmbrăcatu ca preoții poștri din Franța și apartamentul în care l aflarămu era mobilatu epropienește, fără cea mai mică urmă de lucsul orientalu. Domnule abate, îi ziseru, e plăcutu de a puzi limba franceză departe de cinci sute mile de Franța și vei erta, săntu siguru ne doi turiști parisieni, degă ș'au alesu casa ta de descălecătoare și dacă au socotitu din nainte încă da a le avea de ciciropi. (Ba spina.) mice— Ah! pe | | | murmură ea cu o durere profundă, săajinul unei țeri unde ignoranța vine Bibliografie Romănească. Antinorpartea Romăno-Franceză 18 eșitu a doua ediție de Gramatica Romănească a D. Profesor Clinton, încuviințată de Consiliul scolasticu pentru tinerimea studioasă. Doritorii o potu afla la autoriul în Banău, iar în Iași la fratele D.sase, mine la librării. (Bomează suplementu N. 14 din Micail Moldovanul).