Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-12-10 / nr. 29
116 zmbru și vulturu se presupune că principatele nu voru putea avea în sînulu loru elementele necesarii spre forma famiii domnitoare ereditare, și mai cu seamă pentru că dorințele Divaneloru nu sîntu conforme cu aceasta, se'nvoește daru cu principalu, d'a se alege Domnii pe viață, DD. bine-voiască a se însărcina D-lui cu facerea unui proiectu Plimpotinți ceru de la acela alu Franciei, să de convențiune întemeeatu pe bazeleotărîte pînă aci. D. Valevechi se grăbește a priimi propunerea ce'i face conferința. D. să își modifice opinia ce a esprimatu în cursulu negocierei Plenipozinte alu Austriei zice, că n'are poruncă „că prin urmare, va face cunoscutu și guvernului seu desbaterile ședinței, și că speră în scurtu timpuri în cunoștiința șiotărîrea difinitivă a curții sale asupra bazeloru cuprinse în protocoalele conferinței. tează. (urmează semnăturele). PROTOCOLULU No. I Ședința de la 14 iunie 185u. Protocolulu trecutei științe se citește și se ado.Conferința discută bazele legei electorale, care trebue să se alăture pe lîngă convențiune. Otărește, că orașele trebue să fie represintate în adunare, și amînă pentru o altă ședință otărîrea definitivă a celorlalte ponturi cari s'au fostu puse în desbatere. Conferința otărește, că ținerea fiecăria legislațiuni în amîndouă Principatele se va ficșa pentru șapte ani. (Urmează semnăturele.) H. (Va urma). (Estragere din o corespondență particulară a „Zimbrului și Vulturului. Cahulu 30 Noemvrie. Mai fostu . Perbuncarii de Domnie ne înundă și pe aice, în zilele acestea. Polcovniculu Panaite Pavlovu, ispravnicu de Cahulu, ovolnitu din aciastă slujbă în cele din urmă zile ale Căimăcămiei lui Vogoride, omu ispititu și cercatu în multe și de toate; întovărășitu de unu individu ce purta uniforma de ofițeriu rusăscu, avîndu o rantă plină cu proclamații, între alte și un mare tratatu, compusu se zice de D. Marele Vornicu C. Hurmuzachi, cutrieră ținutul, cetindu acel tratatu și înpărțindu proclamații și laude pentru Bezede Grigori Sturza, silindu de a ne face se înțălegemu că omu mai strașnicu de Domnie nu este altu de dîtu numitulu Bezede. Noi nu știmu ce se gîndimu aice de guvernu care îngădue a se purta prin țeară niște așa oameni precumu între alții și acelu ofițeriu rusu; și chiaru Polcovu. Pavlovu, care tulbură liniștea paciniciloru locuitori, cutrierîndu zi și noapte, casile oameniloru întărzindu cînii și spălțindu copiii. Ba încă ce e mai multu, se zice că eu și bani de pe la unii alții ca sei pue bine cu viitoriulu Domnu, așa, se zice că și D. Caravasile aru fi datu o somușoară în mumițiloru, numai și numai ca în viitoarea Domnie a lui Bezede să fie protejatu în procesulu ce are cu răzăși de Cahulu. V. mînile TIPOGRAFIA BUCIUMULUI ROMANU PROPRIETARI TI. CODRESCO și D. IUSTI. legrafu atîtu cătră D. Golescu Redacțiunea Stelei Dunărei, voindu a lămuri neîntemeeta zicerea D. Hurmuzachi cum că D. Golescu aru fi venitu în Iassi, cu misiunea de a propune Moldoveniloru se aleagă Domnu pe Știrbiu pentru ca Muntenii se poată alege pe Grigori Sturza, s'au adresatu prin techitu și cătră membrii cei mai influenți a partidei naționale din București. Iată răspunsulu ce au priimitu, poi ălu reprodutemu așa după cumu ălu găsămu în „Steaua Dunărei” din u Dechemvrie. Depentă telegrafică. Purceasă din București 8 (20) Dechemvrie 6 oare 30 minute după amiea sosită în Iași în 9 (21) Dechemvrie 1 oară 55 minute după mrezul noștii. Golescu nu este aice, vă potu încredința că scopulu atribua tu voiajului seu este calomniosu. Nimene din partida națională nu va vota aice pentru Grigorie Sturza. Mculai Crețulesco roșie. D-lui DH. Hurmuzati. Tu care, în beție de oarbă lingușire Pentr'unu stăpănu la care de ieri te-ai slugăritu Reverși fără mustrare venimu și clevetire, Pe cei ce săntu în viață și pe cei ce au muritu. 1) Tu care în Moldova ce-acumuăți este mumă, Perzăndu recunoștința, uităndu pe-a tăi amici, Cutezi s'arunci în publicu batjocora infamă Chiaru fiiloru Moldovei care au fostu sucenici. Tu care vermi disprețulu pe-o epohă măreață Căndu Romănia aptreagă din moarte s'au trezitu S'au arătatu la lume că strănsa este vieață Căci are copii vrednici în sinalu ei iubitu. Găndește că al tău strigătu resună pin morminte În care zacu martirii frumoaseloru credinți, Găndeștete, sermane, că bunulu tău părinte 2) Te-aude și te plănge cu lacrime ferbinți. Unii revoluționari de la 1818. 1) Grigori Romalo, Nicu Ghica, Bălcescu, Voinescu, Filipescu, Raletu, etc, oameni ce au luatu parte la evenimintele din 1848. 2) Bătrănulu Hurmuzachi, prietenulu tuturoru aceloru pe care fiulu seu înjură astăzi prin foaea Constituționalulu. (Steaua Cuporei). A E D Logofătulu Gheorghieșu Sturza (Dulcescu) după o scurtă pătimire s'au mutatu în altă vieață. Răposatulu Logofătu, în totu cureulu vieții sale n'au încetatu a merita stima tuturoru oameniloru de bine, caracteru blăndu, inimă bună, nu au lipsitu a dovedi, că pe lăngă virtuțile priovate, sufletulu seu era înzăstratu și cu simțimintele unui nobilu și neinteresatu patriotismu. Memoria sa va rămâne ecunmstă romăniloru. - VS PUMȘ.NPCRUGURU PUMESCU La librăria D. Codrescu, Petrini et Sie se află vinzare cea de pe urmă operă literală a regretatului trioti, D. D. Ralletti: „SUVENIRE ȘI IMPRESP DE CĂLĂTORIE IN ROMĂNIA, BULTARIA CONSTANTINOPOLE PARIS 1858”. Z gerantu respunzătoriu 2. Accrapemnen