Zori Noi, ianuarie-martie 1952 (Anul 5, nr. 1303-1379)

1952-02-03 / nr. 1331

W ÁGIK A 2-a CENTENARUL I. L. Din operele Lui I. L. Caragiale SAVANTUL Important bă­rbat-bărbat serios. .Membru în toate societă­țile culturale naționale și in­ternaționale, preferă dintre acestea pe cele de gintă la­tina. Dacă nu einem în Aca­­demie, are să fie.­­ Un exemplar de lux în galeria moftangiilor români fei costa scump. Teorii nouă din cărți vechi — invențiuni pe care stră­inii, vrășmașii României, a­­pucă Vie le fac mai înainte. — studii speciale - misiuni la stațiuni balneare — co­m­isiuni și defegațiuni con­­ferentrn savant un fel ide pot-pourri(­ de fapite — Hiver,se știm firide — apoi di­recțiuni de instituțiuni și publicațiuni — - toate as­tea t trebue să coste scump. Tipul nostru iubește, mai presus de orice, Știința și­­ R­omânia, cărora le sacri­fică, activitatea, liniștea, să­nătatea, familia sa, tot. El susține că știința, deși esen­țial umană, trebue, mai ales la o națiune mică și tânără sca a noastră, sa fie­ f­a‘ionalä. Ei constată in fiece mo­ment cu mândrie progresul Prodigios al științelor ro­­­mâne. El dirijează un institut națio­nal savant, ‘sa­u dacă Latfcă, nu până acuma, va inventa Im­ul sau două pentru a le ?) Aici — amestecătură, dirija — institute absolut indispensabile R românie''. Care este și trebue să fie centrul și farul cultural în peninsula Balcanică... Ar fi o rușine sa lăsăm pe Bul­garia, să ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesti­­icirea, prăsirea și educația l­i­­tairicilor— LAMPYRIS RES BLENDES - având mi­­siunea de a studia un nou sistem­­ de luminare a orașe­lor regatului cu aceste inte­resante gângănii fosfores­cente. Inchipuiască — și acu orice rromân cu dor de țară câtă economie și ele lumină străluci­tare, gratu­ită și igienică! Dar pentru asta, savantul nostru, bărbatul ingenios, Jpatriotul neobosit, care a descoperit această luminoasă idee, trebue să călă­orească în cele două emisfera, spre ia studia, PRIMO, d­eosebi­­­tele sisteme de luminare a capitalelor mari, SECUN­DO : diferitele spețe de J.AMPYRTS RESPLEN­­­DENS... După spusa en­tomologi­c­ilo­r *), există până­­acum vreo patruzeci, afară, de’nțelegre, de acele pe care le va mai descoperi savan­tul nostru. Melf­angiul științific este Sacrosanct. *) Cei care se ocupă cu studiul insectelor. Niciun guvern nu cutează, nu gândește măcar să s­e atingă de el și de institutul lui, fură lucruri inviolabile. Iar fi un guvern care,ar vrea s­ă stingă lumină, să arunce­­ românia în obscuritate ! Din contra, la fiece buget nou, trebue să se crească cifra respectivă — progresul științei reclamă și al­t pro­gres, progresul paragrafului­­ respectiv.­­ Și toate astea, fiindcă­­ știința e mai presus de sirupțic­­ile politice, guvernele sunt­­ trecătoare, știința e eternă, într’o țară eminamente con­stituțională, apa trece, mof­tangiii rămân.­­ Când moftangiul e un im­becil, ii pasă de critică mai puțin decât îi pasă unui­­ suveran african de opiniile presei europene; când are oarecare talent și spirit, critica-l iritează și nu plihn­­iește ca pe o cochetă bătrâ­nă care se tremie să nu se a­fle în sfârșit că are dinți­­ falși și păr propus. De aici se vede­ cum, între moftangii, acei de spirit și cu oarecare talent sunt mai slabi de în­ger decât imbecilii.­­ Culmea moftangiului sa­vant:­ a-și comanda statuia încă din viață și a prezida la inaugurarea ei și la apo­­stetitarea **­ sa­u a acestui mare luptător național în o­­gorul științei rromâne! **) Slăvirea, cinstirea. CARAGIALE Astăzi se sărbătorește în orașul nosh centenarul nașterii lui I. L. Caragic­ ­­stă­zi la nto­p 17 ale lor cro­itor din narion Comit Astăzi la orele 17, are loc în sala Institutului de Silvi­cultură, sărbătorirea centena­rului nașterii lui I. L. Cara­giale. Conferința festivă va fi ți­nută de tov. Eusebiu Camüar, scriitor, din partea Comitetu­lui Național Ju­biliar. După conferință, echipa ar­tistică a șantierului „Sovrom­­construcții", nr. 6­oldova, va prezenta comedia „O noapte furtunoasă“. Intrarea liberă. Centenarul marelui nostru Caragiale (Urmare din pagina i-a), marilor clasici universali, și in deosebi a marilor cla­sici ruși Pu­șehin, Gogol, Cehov. Așa cum ni-l prezintă în­săși viața și opera sa, Ca­ragiale nu putea și nu poa­te fi decât al muncitor. Dacă poporului astăzi îl simțim din plin al nostru, dacă astăzi îi c­noaștem cu adevărat așa cum a fost, dacă astăzi îi prețuim ope­ra așa cum se cuvine, da­că astăzi el este membru post-mortem al Academiei R.P.R., d­acă astăzi scrisul lui poposește pe masa strun­garului, pe masa țăranului muncitor, a intelectualului, elevului, studentului, cură­țat de coaja de minciună în care s’a străduit să-î în­velească dușmanii, toate a­­cestea se datoresc faptului că poporul muncitor condus de partidul clasei munci­toare a zdrobit și înlăturat regimul de odinioară, regim care l-a asuprit atât și pe el. Astăzi oamenii muncii din toate colțurile țării îl săr­bătoresc pe I. L. Caragiale, cu dragoste și cu mândria de a fi dat un asemenea vred­nic și nemuritor fiu. Zori noi Centenarul Caragiale în regiune­ ­a Fălticeni Oamenii muncii din orașul și raionul Fălticeni participă cu multă dragoste la sărbă­torirea centenarului nașterii lui Ion Luca Caragiale, scriitor al poporului, în cadrul cenaclului literar „Mihail Eminescu" ca și în întreprinderile și instituțiile din oraș și raion s’au ținut con­ferințe despre viața și opera marelui scriitor, despre actu­alitatea operei lui. In ziua de 29 ianuarie, ce­naclul literar „Mihail Emines­cu“, căminul cultural orășe­nesc și sub filiala S.R.S.C. au organizat în sala cinematogra­fului din Fălticeni o șezătoare festivă. A conferențiat tov. prof. Eugenia Scripcaru despre „Influența mișcării muncito­rești asupra operei lui Cara­giale“. Apoi tov. profesor Vasile Popa a făcut lecturi din opera marelui scriitor. La sfârșit, cirul clubului „7 Noembrie", echipa de dan­suri a școlii pedagogice și orchestra M.A­. au prezentat un bogat festival artistic. Au participat peste 400 oa­meni ai muncii. M. Harriș coresp. La Vatra Dornei Cu prilejul sărbătoririi cen­tenarului Caragiale, în raionul Vatra Dornei s'au organizat numeroase șezători, seri lite­rare și conferințe de­spre viața și opera marelui scriitor. In zilele de 20 și 27 ianua­rie au avut loc 4 conferințe și cinci seri literare în cadrul căminelor culturale. In cluburile și colțurile roșii muncitorești au fost organiza­te 7 vitrine cu operele lui I. L Caragiale. Tot în cadrul cluburilor muncitorești, s-au or­ganizat 3 seri literare precum și recenzii. In seara zilei de 30 Ianu­arie, secția culturală în cola­bor­are cu S. R. S. C. sub fi­liala Vatra Dornei, au orga­nizat o însuflețită șezătoare în cinstea împlinirii a 10 ani de la nașterea lui I. L. Cara­giale. A conferențiat tov Gâr­­du Ioan, despre „ Viața și o­­pera lui I. L. Caragiale“. A urmat un bogat program ar­tistic dat de căminul cultural „A. Toma“ din Vatra Dornei. Cei peste 500 de cetățeni adu­nați la această șezătoare au aplaudat cu entuziasm prezen­tarea dramatizărilor „Arenda­șul român", „Ion și „Lanțul slăbiciunilor". AUREL­I­AC­IN­A coresp. .,O noapte furtunoasă“ la microfon Zilele trecute, echipa de tea­­tu a căminului cultural oră­­snesc „Ciprian Porumb­escu" in Suceava, a prezentat la microfon, la stația de radio­­icare a orașului comedia lui Caragiale „O noapte furtu­noasă“. Emisiunea a fost ascultată cu viu interes de către abonații stației. Pentru cei ce nu au difuzoare la domiciliu s-a or­ganizat o audiție colectivă în sala căminului cultural. Presa sovietică Majoritatea ziarelor centrale sovietice consacră articole îm­plinirii a 100 ani de la nașterea marelui scriitor român Ion Luca Caragiale. Ziarul SOVIETSKOE ISKUS­­STVO publică, sub semnătura Nataliei Rovnaia, un articol in­titulat „Ion Luca Caragiale — un clasic al literaturii române", în care se luave printre altele. Ion Luca Caș­in a aparținut acelui grup al int­­ectualilor progresiști care și-au dat limpede seama de trădarea burgheziei și care au căutat căi pentru realizarea idea­lurilor democratice. Scriitorul, eșit din popor, n’a putut să nu se identifice cu interesele mas­­selor Comportarea critică a lui Ca­ragiale față de realitatea înconju­rătoare, scrie în continuare au­toarea articolului, umanismul profund al scriitorului îl apropie de marii scriitori realiști ruși, a căror influență asupra literaturii române de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX a fost uriașă. Operele progresiste ale literaturii ruse —ale lui Gogol, Saltîkov-Șcedrin, Cehov — îm­bogățesc bagajul literar al lui Caragiale, dau adâncime operei lui. In curând și spectatorii sovie­tici vor avea prilejul să vadă pe scena Teatrului de satiră din Moscova cea mai bună comedie a lui Caragiale „O scrisoare pier­dută“. Ziarul TRUD publică sub sem­nătura lui Boris Kotov un articol intitulat „Fiul slăvit al poporului român“, la care autorul subli­niază că Caragiale a luptat pen­tru orientarea socială a artei prin întreaga sa creație, cu toată pu­terea talentului său satiric. In opera sa, el a reușit să redea trăsăturile caracteristice burghe­ziei din toate țările. Acest fapt face ca operele sale să fie deose­bit de actuale pentru demascarea „democrației occidentale" contem­porane, deși această „democrație" a depășit cu mult, prin bestiali­tatea și josnicia ei, cele văzute de Caragiale acum câțiva zeci de ani în societatea contemporană lui. Dar încă atunci, scriitorul a apreciat la justa ei valoare fai­moasa „democrație“ americană. LITERATUR­NAI­A GAZETA publică sub titlul „Ion Luca Ca­ragiale — o sută de ani de la naș­terea lui" un articol de K. Derja­­vin. Și alte ziare au publicat arti­cole consacrate celei de a 100-a aniversări a nașterii lui Ion Luca Caragiale. Ziarul PRAVDA publică artico­lul scriitorului român Geo Bogza, intitulat: „I. L. Caragiale — mare scriitor român*; ziarul IZVESTIA — articolul intitulat: „I. L. Ca­ragiale — clasic al literaturii ro­mâne"* de prof. Ion Vitner de la facultatea de filologie a universită­ții „C. I. Parhon“ din București ziarul KOMSOMOLSKAIA PRAV­DA — articolul lui Victor Bârlă­­deanu intitulat :,Un clasic al li­teraturii române"*. Revista OGONIOK publică ar­ticolul :,Ion Luca Caragiale* de I. Konstantinovski. Majoritatea articolelor publica­te în presa sovietică au fost în­soțite de fotografii ale lui Cara­giale. (Agerpres).­ ­ despre centenarul lui Caragiale

Next