Zori Noi, ianuarie-martie 1952 (Anul 5, nr. 1303-1379)
1952-02-03 / nr. 1331
W ÁGIK A 2-a CENTENARUL I. L. Din operele Lui I. L. Caragiale SAVANTUL Important bărbat-bărbat serios. .Membru în toate societățile culturale naționale și internaționale, preferă dintre acestea pe cele de gintă latina. Dacă nu einem în Academie, are să fie. Un exemplar de lux în galeria moftangiilor români fei costa scump. Teorii nouă din cărți vechi — invențiuni pe care străinii, vrășmașii României, apucă Vie le fac mai înainte. — studii speciale - misiuni la stațiuni balneare — comisiuni și defegațiuni conferentrn savant un fel ide pot-pourri( de fapite — Hiver,se știm firide — apoi direcțiuni de instituțiuni și publicațiuni — - toate astea t trebue să coste scump. Tipul nostru iubește, mai presus de orice, Știința și România, cărora le sacrifică, activitatea, liniștea, sănătatea, familia sa, tot. El susține că știința, deși esențial umană, trebue, mai ales la o națiune mică și tânără sca a noastră, sa fie fa‘ionalä. Ei constată in fiece moment cu mândrie progresul Prodigios al științelor române. El dirijează un institut național savant, ‘sau dacă Latfcă, nu până acuma, va inventa Imul sau două pentru a le ?) Aici — amestecătură, dirija — institute absolut indispensabile R românie''. Care este și trebue să fie centrul și farul cultural în peninsula Balcanică... Ar fi o rușine sa lăsăm pe Bulgaria, să ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domestiicirea, prăsirea și educația litairicilor— LAMPYRIS RES BLENDES - având misiunea de a studia un nou sistem de luminare a orașelor regatului cu aceste interesante gângănii fosforescente. Inchipuiască — și acu orice rromân cu dor de țară câtă economie și ele lumină strălucitare, gratuită și igienică! Dar pentru asta, savantul nostru, bărbatul ingenios, Jpatriotul neobosit, care a descoperit această luminoasă idee, trebue să călăorească în cele două emisfera, spre ia studia, PRIMO, deosebitele sisteme de luminare a capitalelor mari, SECUNDO : diferitele spețe de J.AMPYRTS RESPLENDENS... După spusa entomologicilor *), există pânăacum vreo patruzeci, afară, de’nțelegre, de acele pe care le va mai descoperi savantul nostru. Melfangiul științific este Sacrosanct. *) Cei care se ocupă cu studiul insectelor. Niciun guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el și de institutul lui, fură lucruri inviolabile. Iar fi un guvern care,ar vrea să stingă lumină, să arunce românia în obscuritate ! Din contra, la fiece buget nou, trebue să se crească cifra respectivă — progresul științei reclamă și alt progres, progresul paragrafului respectiv. Și toate astea, fiindcă știința e mai presus de sirupțicile politice, guvernele sunt trecătoare, știința e eternă, într’o țară eminamente constituțională, apa trece, moftangiii rămân. Când moftangiul e un imbecil, ii pasă de critică mai puțin decât îi pasă unui suveran african de opiniile presei europene; când are oarecare talent și spirit, critica-l iritează și nu plihniește ca pe o cochetă bătrână care se tremie să nu se afle în sfârșit că are dinți falși și păr propus. De aici se vede cum, între moftangii, acei de spirit și cu oarecare talent sunt mai slabi de înger decât imbecilii. Culmea moftangiului savant: a-și comanda statuia încă din viață și a prezida la inaugurarea ei și la apostetitarea ** sau a acestui mare luptător național în ogorul științei rromâne! **) Slăvirea, cinstirea. CARAGIALE Astăzi se sărbătorește în orașul nosh centenarul nașterii lui I. L. Caragic stăzi la ntop 17 ale lor croitor din narion Comit Astăzi la orele 17, are loc în sala Institutului de Silvicultură, sărbătorirea centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Conferința festivă va fi ținută de tov. Eusebiu Camüar, scriitor, din partea Comitetului Național Jubiliar. După conferință, echipa artistică a șantierului „Sovromconstrucții", nr. 6oldova, va prezenta comedia „O noapte furtunoasă“. Intrarea liberă. Centenarul marelui nostru Caragiale (Urmare din pagina i-a), marilor clasici universali, și in deosebi a marilor clasici ruși Pușehin, Gogol, Cehov. Așa cum ni-l prezintă însăși viața și opera sa, Caragiale nu putea și nu poate fi decât al muncitor. Dacă poporului astăzi îl simțim din plin al nostru, dacă astăzi îi cnoaștem cu adevărat așa cum a fost, dacă astăzi îi prețuim opera așa cum se cuvine, dacă astăzi el este membru post-mortem al Academiei R.P.R., dacă astăzi scrisul lui poposește pe masa strungarului, pe masa țăranului muncitor, a intelectualului, elevului, studentului, curățat de coaja de minciună în care s’a străduit să-î învelească dușmanii, toate acestea se datoresc faptului că poporul muncitor condus de partidul clasei muncitoare a zdrobit și înlăturat regimul de odinioară, regim care l-a asuprit atât și pe el. Astăzi oamenii muncii din toate colțurile țării îl sărbătoresc pe I. L. Caragiale, cu dragoste și cu mândria de a fi dat un asemenea vrednic și nemuritor fiu. Zori noi Centenarul Caragiale în regiune a Fălticeni Oamenii muncii din orașul și raionul Fălticeni participă cu multă dragoste la sărbătorirea centenarului nașterii lui Ion Luca Caragiale, scriitor al poporului, în cadrul cenaclului literar „Mihail Eminescu" ca și în întreprinderile și instituțiile din oraș și raion s’au ținut conferințe despre viața și opera marelui scriitor, despre actualitatea operei lui. In ziua de 29 ianuarie, cenaclul literar „Mihail Eminescu“, căminul cultural orășenesc și sub filiala S.R.S.C. au organizat în sala cinematografului din Fălticeni o șezătoare festivă. A conferențiat tov. prof. Eugenia Scripcaru despre „Influența mișcării muncitorești asupra operei lui Caragiale“. Apoi tov. profesor Vasile Popa a făcut lecturi din opera marelui scriitor. La sfârșit, cirul clubului „7 Noembrie", echipa de dansuri a școlii pedagogice și orchestra M.A. au prezentat un bogat festival artistic. Au participat peste 400 oameni ai muncii. M. Harriș coresp. La Vatra Dornei Cu prilejul sărbătoririi centenarului Caragiale, în raionul Vatra Dornei s'au organizat numeroase șezători, seri literare și conferințe despre viața și opera marelui scriitor. In zilele de 20 și 27 ianuarie au avut loc 4 conferințe și cinci seri literare în cadrul căminelor culturale. In cluburile și colțurile roșii muncitorești au fost organizate 7 vitrine cu operele lui I. L Caragiale. Tot în cadrul cluburilor muncitorești, s-au organizat 3 seri literare precum și recenzii. In seara zilei de 30 Ianuarie, secția culturală în colaborare cu S. R. S. C. sub filiala Vatra Dornei, au organizat o însuflețită șezătoare în cinstea împlinirii a 10 ani de la nașterea lui I. L. Caragiale. A conferențiat tov Gârdu Ioan, despre „ Viața și opera lui I. L. Caragiale“. A urmat un bogat program artistic dat de căminul cultural „A. Toma“ din Vatra Dornei. Cei peste 500 de cetățeni adunați la această șezătoare au aplaudat cu entuziasm prezentarea dramatizărilor „Arendașul român", „Ion și „Lanțul slăbiciunilor". AURELIACINA coresp. .,O noapte furtunoasă“ la microfon Zilele trecute, echipa de teatu a căminului cultural orăsnesc „Ciprian Porumbescu" in Suceava, a prezentat la microfon, la stația de radioicare a orașului comedia lui Caragiale „O noapte furtunoasă“. Emisiunea a fost ascultată cu viu interes de către abonații stației. Pentru cei ce nu au difuzoare la domiciliu s-a organizat o audiție colectivă în sala căminului cultural. Presa sovietică Majoritatea ziarelor centrale sovietice consacră articole împlinirii a 100 ani de la nașterea marelui scriitor român Ion Luca Caragiale. Ziarul SOVIETSKOE ISKUSSTVO publică, sub semnătura Nataliei Rovnaia, un articol intitulat „Ion Luca Caragiale — un clasic al literaturii române", în care se luave printre altele. Ion Luca Cașin a aparținut acelui grup al intectualilor progresiști care și-au dat limpede seama de trădarea burgheziei și care au căutat căi pentru realizarea idealurilor democratice. Scriitorul, eșit din popor, n’a putut să nu se identifice cu interesele masselor Comportarea critică a lui Caragiale față de realitatea înconjurătoare, scrie în continuare autoarea articolului, umanismul profund al scriitorului îl apropie de marii scriitori realiști ruși, a căror influență asupra literaturii române de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX a fost uriașă. Operele progresiste ale literaturii ruse —ale lui Gogol, Saltîkov-Șcedrin, Cehov — îmbogățesc bagajul literar al lui Caragiale, dau adâncime operei lui. In curând și spectatorii sovietici vor avea prilejul să vadă pe scena Teatrului de satiră din Moscova cea mai bună comedie a lui Caragiale „O scrisoare pierdută“. Ziarul TRUD publică sub semnătura lui Boris Kotov un articol intitulat „Fiul slăvit al poporului român“, la care autorul subliniază că Caragiale a luptat pentru orientarea socială a artei prin întreaga sa creație, cu toată puterea talentului său satiric. In opera sa, el a reușit să redea trăsăturile caracteristice burgheziei din toate țările. Acest fapt face ca operele sale să fie deosebit de actuale pentru demascarea „democrației occidentale" contemporane, deși această „democrație" a depășit cu mult, prin bestialitatea și josnicia ei, cele văzute de Caragiale acum câțiva zeci de ani în societatea contemporană lui. Dar încă atunci, scriitorul a apreciat la justa ei valoare faimoasa „democrație“ americană. LITERATURNAIA GAZETA publică sub titlul „Ion Luca Caragiale — o sută de ani de la nașterea lui" un articol de K. Derjavin. Și alte ziare au publicat articole consacrate celei de a 100-a aniversări a nașterii lui Ion Luca Caragiale. Ziarul PRAVDA publică articolul scriitorului român Geo Bogza, intitulat: „I. L. Caragiale — mare scriitor român*; ziarul IZVESTIA — articolul intitulat: „I. L. Caragiale — clasic al literaturii române"* de prof. Ion Vitner de la facultatea de filologie a universității „C. I. Parhon“ din București ziarul KOMSOMOLSKAIA PRAVDA — articolul lui Victor Bârlădeanu intitulat :,Un clasic al literaturii române"*. Revista OGONIOK publică articolul :,Ion Luca Caragiale* de I. Konstantinovski. Majoritatea articolelor publicate în presa sovietică au fost însoțite de fotografii ale lui Caragiale. (Agerpres). despre centenarul lui Caragiale