Zori Noi, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4504-4529)
1962-06-09 / nr. 4511
Ht. isi i iU-liXILJiUJI Prin muncă voluntară Colectiviștii din Negreni, comul în Știubieni, raionul Săveni, participă la diferite acțiuni de folos obștesc. Pionieri, utemiști, bărbați și femei au ieșit deseori la muncă voluntară. Astfel ei și-au adus contribuția la plantarea celor 40.000 puieți pe izlazul comunal, în scopul combaterii eroziunii, la curățirea unor grajduri ale gospodăriei colective și a căminului cultural etc., realizînd însemnate economii. Prin hărnicia lor s-au evidențiat tinerii Mihai Fodor și Constantin Bontea, gospodinele Elena Bivolaru, Aurica Striblea etc. Coresp. G. FILMON -------.MiFiM------ Un nou cinematograf ne curînd și în comuna Negostina s-a inaugurat cinematograful sătesc. Negostinenii au vizionat primul film la cinematograful lor, „Cazacii din Cuban“. Numai în două zile, filmul a fost vizionat de peste 300 de spectatori. Coresp. I. BURSUC Un grup de muncitoare de la uzinele textile „Moldova“ din Botoșani, într-un moment de repaos. Foto : D. VINTILA m RAIONUL GURĂ HUMORULUI Toată atenția întăririi gospodăriilor colective tinere 'Umiare din pag. i a), nu în anul viitor a acestor culturi pe întreaga suprafață în■4mintată cu porumb“. Comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional au îndrumat gospodăriile colective să mărească suprafețele cultivate cu plante tehnice, aducătoare de mari venituri, acest lucru ducînd la depășirea suprafeței planificate pentru cultura inului - fuior cu S0 la sută. Legumicultura este unia din ramurile aducătoare de mari venituri și care permite gospodăriilor colective folosirea mai bună a forței de muncă. Pentru satisfacerea nevoilor din ce în ce mai mari de legume , raportul sublinia că vor fi ajutate gospodăriile colective să cultive suprafețe cît mai mari și să extindă experiența colectiviștilor din Ilișești în ceea ce privește cultura castraveților prin porumb. Planul de măsuri prezentat în cadrul sesiunii prevede creșterea suprafeței cu legume de la 131 hectare, cît este ■inul acesta, la 300 hectare 5965, precum și mărirea supraiifețelor cu legume la gospodăriile colective din Costîna și Părhăuți, care au condiții pentru aprovizionarea orașului Suceava. Plantațiile de pomi — vor ajunge să ocupe mai mult de 500 hectare, în masiv, față de cele 20 hectare cît există în prezent mai ales în gospodăriile colective de la Botoșana, Comănești, Pîrtești de Jos, Todirești și altele și aceasta într-un timp relativ scurt. Despre aceasta s-a preocupat îndeaproape în cuvintul său tovarășul Ilie Solcan, secretarul organizației de partid de la G.A.C Așa cum a reieșit din Botoșana, tovarășului Ene Țurcanu, raportul prezentat la sesiunea sfatului popular regional — arăta tovarășul Solcan — sarcina raionului nostru este de a înființa livezi intensive, dîndu-se atenție cultivării intercalate de arbuști fructiferi și căpșuni, sporind astfel producția de fructe ce se va obține la unitatea de suprafață. In raionul Gura Humorului există o tradiție valoroasă in ceea ce privește creșterea animalelor. Datorită sprijinului puternic acordat de stat prin credite pe termen lung, gospodăriile colective au cumpărat pînă la această dată 1.000 vaci, 700 vițele, 335 oi cu lină samifină, iar din fondurile ale gospodăriilor colective proprii au fost cumpărate 1.230 oi cu lină grosieră. Sesiunea însă a criticat rămînerea nejustificată in urmă a îndeplinirii planului în ce privește procurarea efectivelor de scroafe și porci, precum și de păsări, lipsă ce-i revine comitetului executiv al sfatului popular raional și consiliilor de conducere ale G.A.C., care tărăgănează cumpărarea și intrarea acestor animale în Printre altele, tovarășul producție. Mihai Gălățanu, președintele G.A.C., din Ilișești arăta că : „La sfîrșitul anului 1961 la gospodăria noastră s-a abținut pe cap de vacă furajată o producție medie de 2.502 litri lapte. Acest exemplu ne arată că simt posibilități în raion ca printr-o îngrijire și furajare rațională la sfîrșitul acestui an producția medie pe raion în gospodăriile colective să ajungă la cel puțin 2.200 litri lapte, iar la sfîrșitul anului 1965, la 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. In general toți cei peste 70 de tovarăși care au luat cuvintul în cadrul sesiunii au arătat că există condiții ca din primul lor an de activitate toate gospodăriile colective să devină unități puternice, consolidate din punct de vedere economic și organizatoric, care să aducă venituri din ce în ce mai mari colectiviștilor. Nu-i de ajuns numai intenția Numeroși t tneri și vârstnici, muncitori și functionari ai uzinelor textile „Moldova" din Botoșani pot fi văzuți in fiecare seară la clubul „23 August". După preferințe, ei citesc cărți, joacă șah, participă la expunerea unor recenzii, conferințe, seri literare, etc. S-au prezentat și se prezintă în cadrul acestor manifestări numeroase conferințe menite să trezească interesul auditorilor. Dacă această intenție a « responsabilului cultural al acestui club este, neindoios, bună, realizarea ei practică nu-și atinge scopul. Aproape toate expunerile prezentate la acest club de diverși specialiști, cadre didactice, activiști culturali și alții, au un caracter general, sunt rupte de viață, de condițiile și specificul local. La o conferință recentă, privind aspecte ale dezvoltării industriei textile din tara noastră, nu s-a spus nici un cuvînt despre rezultatele și metodele de muncă folosite în înseși uzinele textile din oraș, cu toate că cei mai mulți dintre ascultători au fost textiliști — muncitori, tehnicieni și ingineri de la această întreprindere. Nu devine în acest caz expunerea lipsită de interes, ba chiar anostă pentru auditorii și, din păcate, nu e singurul exemplu în acest sens. O situație asemănătoare în ceea ce privește conținutul acestor expuneri există și la fabrica de confecții. In treacăt te spus, tovarășul S. Marcu, responsabilul cultural al acestei întreprinderi, nu are nici pînă astăzi un plan de muncă privind manifestările cultural-educative. Există aici o tendință de automul tumire, de reducere a întregii munci culturale numai la activitatea gazetei satirice, realizarea de abonamente la ziare și reviste, și programele bun ...găzii artistice de agitație (care, T E ce-i drept, și-au =■ [UNK]== 1 cîștigat un bun renume). La această întreprindere, ca și în multe alte întreprinderi din oraș, manifestările cultural-educative bogate în conținut, eficace, rămin numai în intenția organizatorilor. Cum ar spune marele Caragiale: „sînt admirabile, sînt sublime, dar. . . lipsesc cu desăvîrșire“. Tradiția unei bogate activități culturale de masă în orașul Botoșani trebuie respectată, iar exigențele mereu crescinde ale participanților la diversele acțiuni culturale nu trebuie ignorate. In această privință activiștii culturali, îndrumați mai îndeaproape de organizațiile de partid, au datoria de a-și aduce o contribuție sporită la ridicarea nivelului politic, profesional și de cultură generală a oamenilor muncii,. ’M. VELEA ZORI MOI Așa am îmbunătățit calitatea produselor (Urmare din pag. la) artelor diferite la fire. Uscarea firelor în trepte, pină la temperatura maximă de 90 grade C, duce la creșterea considerabilă a hidrofiliei firelor precum și a sarcinei de rupere. O preocupare permanentă pentru producerea firelor de bună calitate o constituie ridicarea calificării teoretice și practice muncitorilor. Aceasta s-a impus cu a atît mai mult, cu cît în filatura noastră avem foarte mulți lucrători tineri în meserie. Lecțiile predate la cursurile cu durata de 3 luni cuprind teme privind procesul de producție, metode avansate de lucru, întreținerea utilajului, protecția muncii. La indicația organizației de partid s-a luat măsura ca, periodic, inginerii să țină în fața colectivelor din fiecare secție referate, analizînd calitatea semifabricatelor specifice secției respective. Aceasta a contribuit în mare măsură la lichidarea anumitor deficiențe tehnologice care influențau negativ calitatea firelor. Se acordă multă atenție popularizării muncitorilor care dau produse de bună calitate, ca și ajutorării acelora care dau produse cu defecte. In acest sens, în întreprindere s-a înființat o vitrină a calității produselor, care are un rol educativ. Analiza periodică a calității produselor, în cadrul adunărilor generale deschise ale organizației de partid a exercitat o puternică influență asupra întregului colectiv, mobilizîndu-l în lupta pentru îmbunătățirea calității produselor. Discuțiile purtate în adunările generale, sarcinile concrete trasate pentru lichidarea defecțiunilor tehnologice a constituit un ajutor de preț în munca întregului colectiv. Măsurile tehnico-organizatorice aplicate, activitatea politică și educativă desfășurată, munca de zi cu zi depusă de lucrătorii filaturii au dus la îmbunătățirea continuă a calității firelor. In primele 5 luni ale anului 1962, noi nu am înregistrat nici un refuz calitativ din partea beneficiarilor. Angajamentul colectivului de muncă al întreprinderii de a da produse de calitatea I-a în procent de 65 la sută a fost depășit, obținîndu-se în primele 5 luni la această calitate un procentaj de 92 la sută și numai 8 la sută produse de calitatea II-a. Un aport deosebit la obținerea acestor succese l-au adus muncitorii fruntași Eva Bețivu, Mariia Andrieș, Panaiota Andriadachis, ajutorii de maiștri Gh. Nemireanu, Tachiș Dobriș, precum și inginerii Iulian Groper, Ion Slutu și alții, care luptă necontenit pentru o calitate superioară a produselor. Serviciul C.T.C., prin controlul interfazic și de laborator, a descoperit la timp abaterile de la disciplina tehnologică, fiind astfel luate măsuri de remediere a lipsurilor. Evidențiem în această privință pe controlorii: Ioana Munteanu, C. Vladiuc, Maria Burtea care, îndrumați de inginerul Traian Dominte, șeful serviciului C.T.C., depun o muncă exigentă pentru ridicarea necontenită a calității produselor. Suntem hotărâți să luptăm pe mai departe pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor, contribuind astfel la ridicarea prestigiului mărcii fabricii noastre. UNHlIllilIIllUUMUdlMitiMitbK ■ ȘTIRI DIN ȚARA Sporește parcul de mașini pentru transporturile auto întreprinderile regionale de transporturi auto au primit de curînd un nou lot de peste 800 de autocamioane, remorci, basculante etc. Cea mai mare parte din acestea vor fi folosite în unitățile agricole socialiste pentru transportul cerealelor din noua recoltă. De asemenea, în urma creșterii parcului de mașini basculante a sporit și volumul materialelor transportate pe șantierele de construcții de aproape trei ori față de anul 1960. Paralel cu sporirea parcului de mașini s-a acordat o mare atenție și pregătirii cadrelor de șoferi calificați. De la începutul anului și pînă în prezent au fost pregătiți în școli de calificare peste 700 de conducători auto. (Agerpres). Prin aplicarea forajului cu turbina Petroliștii din sectorul de foraj au săpat de la începutul anului și pînă acum, peste prevederile planului, mai mult de 10 Sonde. Succesele lor se datorase la mare măsură aplicării pe scară tot mai largă a forajului cu turbina. In luna mai, circa jumătate din lucrările de foraj au fost executate cu turbina. (Agerpres). FOTBAL „Dinamo“ Suceava - selecționata de tineret a regiunii Suceava La indicația Federației Române de Fotbal, joi s-a desfășurat la Suceava, un meci de fotbal între o selecționată regională formată din jucători pînă la vîrsta de 23 de ani și Dinamo din localitate. Scopul organizării acestui meci a fost de a depista jucătorii talentați din campionatul regional, în vederea promovării lor în echipele de categorie A și B, precum și pentru selecționarea juniorilor pentru taberele centrale din vara acestui an. Datorită timpului nefavorabil la plouat tot timpul jocul a corespuns parțial. Selecționata s-a prezentat destul de bine în cîmp, dar mai rutinați și cu mai multă experiență, dinamoviștii au cîștigat cu 3—1, după ce în prima repriză scorul , a fost egal, 1—1. (Meciul s-a desfășurat în 3 reprize a 30 de minute). Au înscris Lavric, Dadeș și Cilic viei pentru dinamoviști și respectiv Thurotzy. De la selecționată s-au evidențiat: Radu (Filatura), Thurotzy și Cotopolos (Unirea) Șerbuleac și Buzec (Avîntul), Haluțchi (Dinamo) Cureleț și Maerean (Spartac), Suciu (Minerul). De semnalat faptul că unele echipe, printre care: Energia Moldovița, Feroviarul Câmpulung, Metalul Rădăuți și Victoria Dorohoi nu au prezentat la acest tinal jucătorii indicați de Comisia regională de fotbal. TH. NEAMȚU Cei mici, în întrecere La Suceava, din inițiativa clubului sportiv orășenesc, s-a organizat, timp de 5 zile, o seamă de întreceri sportive pentru copiii între 6 și 14 ani. Pregătirea lor bună cît și organizarea reușită a întrecerilor s-au soldat cu rezultate promițătoare. Astfel, la atletism, unde au participat 5 echipe formate din câte 6 băieți și 6 fete, rezultatele s-au dovedit superioare celor realizate la concursurile anterioare. Iulian Graur și Radu Mazilu au alergat 60 m. plat în 8"9, iar Virginia Litman a alergat aceeași distanță în 9"2. Tot Radu Mazilu — un copil foarte talentat — a cîștigat săritura în înălțime cu 1,20 m. săritura în lungime, cu 4,11 m, și a aruncat mingea de oină 52 m. Meciurile de fotbal, la care au participat patru echipe, au fost deosebit de atractive. Locul I _J.-a ocupat echipa școlii pedagogice, care a întrecut în finală Școala de 8 ani din Neam cu 2—0. La volei, atît la băieți cit și la fete, pe primul loc s-au clasat echipele școlii medii nr. 2 întrecerile de gimnastică s-au soldat cu victoria echipelor Școlii de 8 ani din Burdujeni (fete) și școlii pedagogice (băieți), întrecerile celor 260 de copii din orașul Suceava au fost dotate cu cupe și diplome. La Cimpulung, consiliul raional U.C.F.S., in colaborare cu comitetul orășenesc al femeilor și secția raională de învățămînt și cultură, au organizat întreceri de triciclete, trotinete și biciclete. La întreceri au participat peste 50 de copii. Cîștigătorilor le-au fost acordate diplome și pachete cu bomboane. Coresp. GH. BRATU UNDE MERGEM MÍINE? ATLETISM In orașul Câmpulung se desfășoară etapa regională a campionatului republican școlar de atletism la care participă sportivi din toate raioanele regiunii BASCHET Pe terenul „Voința“ din orașul Rădăuți are loc etapa regională a campionatului de calificare la baschet la care participă echipe masculine din Botoșani, Suceava, Câmpulung și Rădăuți precum și echipe feminine din Botoșani Câmpulung și Rădăuți VOLEI Orașul Fălticeni găzduiește desfășurarea etapei regionale a campionatului republican de volei dintre echipele juniori și junioare. Participă echipe de băieți și fete din Botoșani, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului și Fălticeni. Haim fa ANUNȚ Direcția regională C.F.R. Iași aduce la cunoștința celor interesați că în ziua de 11 iunie 1962, la Grupul școlar de calificare C.F.R. Iași, se ține un examen de admitere pentru gradul III MC impiegați de mișcare. Se primesc candidați de pe întreg cuprinsul Direcției regionale C.F.R. Iași. Condiții de admitere . Candidații vor avea școala medie (cu și fără examen de maturitate). Vîrsta : 18-35 ani. Informații suplimentare, la telefon 2000 Iași, interior 447 și 454. UNIUNEA REGIONALĂ A CO0P. DE CONSUM — SUCEAVA — ANUNȚ in pădurea Ilișești, cooperativa de consum a deschis o frumoasă cabană - restaurant. Se pot servi băuturi alese, vin de gostar, bere de Sosca, preparate reci și la gratar etc. Această cabană-restaurant dispune de o sală de consumație, terasă și o grădină de vară. Sîmbăta și duminica - dans Petreceți cu încredere o zi la cabana-restaurant din Ilișești. Vizitați cabana „DEIA“, care se află la o distanță de 2 km. de orașul Cimpulung Moldovenesc, avînd o așezare pitorească. Aici vi se oferă cazare confortabilă, precum și un sortiment bogat de mîncăruri și băuturi. Citiți in fiecare sistembă „ALBINA". Cuprinde reportaje, articole, fotografii, literatură in proză și versuri inspirate din viața satelor noastre, pagini de satiră și umor, pagina de știință popularizată, sfaturi etc. Oameni ai muncii de la sate! Cele mai noi metode agrozootehnice le aflau citind publicațiile agricole de specialitate. Abonați-vă din timp pentru toată perioada muncilor agricole de primăvară și vară. Duminică 10 iunie 1962 PROGRAMUL I 6.00 Muzică ușoară; 6.30 Melodii populare românești; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Program de cântece;■ 7.30 Concert de dimineață; 8.00 Școala și viața; 8.20 Valsuri de estradă; 8.50 „Ghid muzical"; 9.30 Teatru la microfon pentru copii; 10.30 Formații artistice de amatori; 11.00 Muzică populară din țări socialiste; 11.30 Vorbește Moscova; 12.00 Muzică ușoară ; 12.25 „Programe muzicale alcătuite de ascultători"; 13.00 Radiojurnal; 13.10 De toate pentru toți; 14.05 Cîntece și jocuri populare românești; 14.30 Arii și duete din operete; 15.10 Muzică ușoară; 15 30 La șezătoare; 16.10 Noi cîntece in cinstea încheierii colectivizării agriculturii; 16.15 Muzică ușoară; 16.45 Jocuri populare românești; 17.15 Muzică din operete ; 17.45 Mic recital „David Oistrah"; 18.00 Muzică de estradă; 18.30 Muzică; 19.15 Jocuri populare romînești; 19.30 Buletin de știri; 19.35 „Melodii melodii"; 20.00 Teatru la microfon — premieră — „Tablouri dintr-o expoziție americană"; 21.45 Melodii populare romînești; 22.00 Radiojurnal; 22.30 Muzică de dans; 23.17 Cantata „Sub soarele păcii"; 23.52—23.55 Buletin de știri, PROGRAMUL II 7.00 Cîntece; 7.30 Muzică ușoară; 7.50 Radiojurnal; 8.00 Piese pentru fanfară; 8.30 Clubul voioșiei; 9.00 Din albumul muzicii de estradă; 9.30 Muzică populară sovietică; 10.00 Arii din opere; 10.30 Revista pre ei străine; 10.38 Melodii distractive; 13.15 Cîntece și jocuri populare romînești; 14.00 Radiojurnal; 14.10 Cîntă Vladimir Neceaev; 14.30 Satiră și umor; 15.15 Muzică din operete; 16.00 Oameni și fapte; 16.08 Soliști și formații artistice de amatori; 16.30 Muzică de balet; 17.00 Prelucrări corale; 17.25 Muzică ușoară; 18.00 Buletin de știri; 19.00 Din viața orașelor și regiunilor patriei; 19.30 Program de romanțe; 20.00 Buletin de știri; 20.05 Muzică de dans; 21.00 Almanah muzical; 21.45 Lectura ghicitoare; 22.00 Muzică ; 23.00 Radiojurnal; 23.10—24.00 Muzică de dans;