Zori Noi, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4504-4529)

1962-06-09 / nr. 4511

Ht. isi i ­iU-liXILJiUJI Prin muncă voluntară Colectiviștii din Negreni, com­u­­l în Știubieni, raionul Săveni, par­ticipă la diferite acțiuni de folos obștesc. Pionieri, utemiști, băr­bați și femei au ieșit deseori la muncă voluntară. Astfel ei și-au adus contribuția la plantarea celor 40.000 puieți pe izlazul comunal, în scopul combaterii eroziunii, la curățirea unor grajduri ale gospo­dăriei colective și a căminului cul­tural etc., realizînd însemnate eco­nomii. Prin hărnicia lor s-au eviden­țiat tinerii Mihai Fodor și Con­stantin Bontea, gospodinele Elena Bivolaru­, Aurica Striblea etc. Coresp. G. FILMON -------.MiFiM------­ Un nou cinematograf ne curînd și în comuna Ne­­gostina s-a inaugurat cinemato­graful sătesc. Negostinenii au vizionat primul film la cinema­tograful lor, „Cazacii din Cu­ban“. Numai în două zile, fil­mul a fost vizionat de peste 300 de spectatori. Coresp. I. BURSUC Un grup de muncitoare de la uzinele textile „Moldova“ din Botoșani, într-un moment de re­­paos. Foto : D. VINTILA m RAIONUL GURĂ HUMORULUI Toată atenția întăririi gospodăriilor colective tinere 'Umiare din pag. i­ a), nu în anul viitor a acestor cul­turi pe întreaga suprafață în­­■4mintată cu porumb“. Comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional au îndrumat gospodăriile colective să măreas­că suprafețele cultivate cu plan­te tehnice, aducătoare de mari venituri, acest lucru ducînd la depășirea suprafeței planificate pentru cultura inului - fuior cu S0 la sută. Legumicultura este unia din ramurile aducătoare de mari venituri și care permite gospodăriilor colective folosirea mai bună a forței de muncă. Pentru satisfacerea nevoilor din ce în ce mai mari de legume , raportul sublinia că vor fi ajutate gospodăriile colective să cultive suprafețe cît mai mari și să extindă experiența colec­tiviștilor din Ilișești în ceea ce privește cultura castraveților prin porumb. Planul de măsuri prezentat în cadrul sesiunii pre­vede creșterea suprafeței cu le­gume de la 131 hectare, cît este ■inul acesta, la 300 hectare 5­965, precum și mărirea supra­ii­fețelor cu legume la gospodă­riile colective din Costîna și Părhăuți, care au condiții pentru aprovizionarea orașului Suceava. Plantațiile de pomi — vor ajunge să ocupe mai mult de 500 hec­tare, în masiv, față de cele 20 hectare cît există în prezent mai ales în gospodăriile colec­tive de la Botoșana, Comănești, Pîrtești de Jos, Todirești și al­tele și aceasta într-un timp re­lativ scurt. Despre aceasta s-a preocupat îndeaproape în cu­­vintul său tovarășul Ilie Sol­­can, secretarul organizației de partid de la G.A.C Așa cum a reieșit din Botoșana, tovarășului Ene Țurcanu, raportul pre­zentat la sesiunea sfatului popular regional — arăta tova­rășul Solcan — sarcina raio­nului nostru este de a înființa livezi intensive, dîndu-se atenție cultivării intercalate de arbuști fructiferi și căpșuni, sporind ast­fel producția de fructe ce se va obține la unitatea de su­prafață. In raionul Gura Humorului există o tradiție valoroasă in ceea ce privește creșterea ani­malelor. Datorită sprijinului puternic acordat de stat prin credite pe termen lung, gospo­dăriile colective au cumpărat pînă la această dată 1.00­0 vaci, 700 vițele, 335 oi cu lină sami­­fină, iar din fondurile ale gospodăriilor colective proprii au fost cumpărate 1.230 oi cu lină grosieră. Sesiunea însă a criti­cat rămînerea nejustificată in urmă a îndeplinirii planului în ce privește procurarea efective­lor de scroafe și porci, precum și de păsări, lipsă ce-i revine comitetului executiv al sfatului popular raional și consiliilor de conducere ale G.A.C., care tără­gănează cumpărarea și intrarea acestor animale în Printre altele, tovarășul producție. Mihai Gălățanu, președintele G.A.C., din Ilișești arăta că : „La sfîr­­șitul anului 1961 la gospodăria noastră s-a abținut pe cap de vacă furajată o producție me­die de 2.502 litri lapte­. Acest exemplu ne arată că simt posi­bilități în raion ca printr-o în­grijire și furajare rațională la sfîrșitul acestui an producția medie pe raion în gospodăriile colective să ajungă la cel pu­țin 2.200 litri lapte, iar la sfîr­șitul anului 1965, la 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. In general toți cei peste 70 de tovarăși care au luat cuvintul în cadrul sesiunii au arătat că e­­xistă condiții ca din primul lor an de activitate toate gospodării­le colective să devină unități puternice, consolidate din punct de vedere economic și organiza­toric, care să aducă venituri din ce în ce mai mari colectiviștilor. Nu-i de ajuns numai intenția Numeroși t tneri și vârstnici, muncitori și functionari ai uzi­nelor textile „Moldova" din Bo­toșani pot fi văzuți in fiecare seară la clubul „23 August". După preferințe, ei citesc cărți, joacă șah, participă la expune­rea unor recenzii, conferințe, seri literare, etc. S-au prezen­tat și se prezintă în cadrul a­­cestor manifestări numeroase conferințe menite să trezească interesul audi­torilor. Dacă a­c­eastă intenție a «­ responsabilului cultural al aces­tui club este, ne­indoios, bună, realizarea ei prac­tică nu-și atinge scopul. Aproa­pe toate expunerile prezentate la acest club de diverși specia­liști, cadre didactice, activiști culturali și alții, au un caracter general, sunt rupte de viață, de condițiile și specificul local. La o conferință recentă, privind aspecte ale dezvoltării industriei textile din tara noastră, nu s-a spus nici un cuvînt despre re­­zultatele și metodele de muncă folosite în înseși uzinele textile din oraș, cu toate că cei mai mulți dintre ascultători au fost textiliști — muncitori, tehnici­eni și ingineri de la această în­treprindere. Nu devine în acest caz expunerea lipsită de interes, ba chiar anostă pentru auditorii și, din păcate, nu e singurul exemplu în acest sens. O situa­ție asemănătoare în ceea ce pri­vește conținutul acestor expu­neri există și la fabrica de con­fecții. In treacăt t­e spus, tova­rășul S. Marcu, responsabilul cultural al acestei întreprinderi, nu are nici pînă astăzi un plan de muncă privind manifestările cultural-educative. Există aici o tendință de automul tum­ire, de reducere a întregii munci cul­turale numai la activitatea ga­zetei satirice, realizarea de abo­namente la ziare și reviste, și programele bun­ ...­găzii artistice de agitație (care, T­ E ce-i drept, și-au =■ [UNK]== 1 cîștigat un bun renume). La a­ceastă întreprindere, ca și în multe alte întreprinderi din oraș, manifestările cultural-educative bogate în conținut, eficace, rămin numai în intenția organi­zatorilor. Cum ar spune marele Caragiale: „sînt admirabile, sînt sublime, dar. . . lipsesc cu de­­săvîrșire“. Tradiția unei bogate activi­tăți culturale de masă în orașul Botoșani trebuie respectată, iar exigențele mereu crescinde ale participanților la diversele ac­țiuni culturale nu trebuie ig­norate. In această privință acti­viștii culturali, îndrumați mai îndeaproape de organizațiile de partid, au datoria de a-și aduce o contribuție sporită la ridica­rea nivelului politic, profesio­­nal și de cultură generală a­ oamenilor muncii,. ’M. VELEA ZORI MOI Așa am îmbunătățit calitatea produselor (Urmare din pag. l­a)­ artelor diferite la fire. Uscarea fi­relor în trepte, pină la tempera­tura maximă de 90 grade C, duce la creșterea considerabilă a hidro­fil­iei firelor precum și a sarcinei de rupere. O preocupare permanentă pen­tru producerea firelor de bună calitate o constituie ridicarea ca­lificării teoretice și practice muncitorilor. Aceasta s-a impus cu a atît mai mult, cu cît în filatura noastră avem foarte mulți lucră­tori tineri în meserie. Lecțiile predate la cursurile cu durata de 3 luni cuprind teme privind pro­cesul de producție, metode avan­sate de lucru, întreținerea utila­jului, protecția muncii. La indi­cația organizației de partid s-a luat măsura ca, periodic, inginerii să țină în fața colectivelor din fiecare secție referate, analizînd calitatea semifabricatelor specifice secției respective. Aceasta a con­tribuit în mare măsură la lichida­rea anumitor deficiențe tehnolo­gice care influențau negativ ca­litatea firelor. Se acordă multă atenție popularizării muncitorilor care dau produse de bună cali­tate, ca și ajutorării acelora care dau produse cu defecte. In acest sens, în întreprindere s-a înființat o vitrină a calității produselor, care are un rol educativ. Analiza periodică a calității produselor, în cadrul adunărilor generale deschi­se ale organizației de partid a exercitat o puternică influență asu­pra întregului colectiv, mobilizîn­­du-l în lupta pentru îmbunătăți­rea calității produselor. Discuțiile purtate în adunările generale, sar­cinile concrete trasate pentru li­chidarea defecțiunilor tehnologice a constituit un ajutor de preț în munca întregului colectiv. Măsurile tehnico-organizatorice aplicate, activitatea politică și educativă desfășurată, munca de zi cu zi depusă de lucrătorii fila­turii au dus la îmbunătățirea continuă a calității firelor. In primele 5 luni ale anului 1962, noi nu am înregistrat nici un refuz calitativ din partea beneficiarilor. Angajamentul colectivului de mun­că al întreprinderii de a da pro­duse de calitatea I-a în procent de 65 la sută a fost depășit, ob­­ținîndu-se în primele 5 luni la a­­ceastă calitate un procentaj de 92 la sută și numai 8 la sută pro­duse de calitatea II-a. Un aport deosebit la obținerea acestor suc­cese l-au adus muncitorii fruntași Eva Bețivu, Mariia Andrieș, Pa­­naiota Andriadachis, ajutorii de maiștri Gh. Nemireanu, Tachiș Dobriș, precum și inginerii Iulian Groper, Ion Slutu și alții, care luptă necontenit pentru o calitate superioară a produselor. Serviciul C.T.C., prin controlul interfa­­zic și de laborator, a descoperit la timp abaterile de la disciplina tehnologică, fiind astfel luate mă­suri de remediere a lipsurilor. E­­vidențiem în această privință pe controlorii: Ioana Munteanu, C. Vladiuc, Maria Burtea care, îndru­mați de inginerul Traian Dominte, șeful serviciului C.T.C., depun o muncă exigentă pentru ridica­rea necontenită a calității produ­selor. Suntem­ hotărâți să luptăm pe mai departe pentru ridicarea ni­velului calitativ al produselor, con­tribuind astfel la ridicarea presti­giului mărcii fabricii noastre. ­UNHlIllilIIllUUMUdlMitiMitbK ■ ȘTIRI DIN ȚARA Sporește parcul de mașini pentru transporturile auto întreprinderile regionale de transporturi auto au primit de curînd un nou lot de peste 800 de autocamioane, remorci, bas­culante etc. Cea mai mare par­te din acestea vor fi folosite în unitățile agricole socialiste pen­tru transportul cerealelor din noua recoltă. De asemenea, în urma creș­terii parcului de mașini bas­culante a sporit și volumul ma­terialelor transportate pe șan­tierele de construcții de aproa­pe trei ori față de anul 1960.­­­ Paralel cu sporirea parcului de mașini s-a acordat o mare­­ atenție și pregătirii cadrelor de șoferi calificați. De la începutul­­ anului și pînă în prezent au fost pregătiți în școli de cali­ficare peste 700 de conducă­­tori auto. (Agerpres). Prin aplicarea forajului cu turbina Petroliștii din sectorul de fo­raj au săpat de la începutul a­­nului și pînă acum, peste pre­vederile planului, mai mult de 10 Sonde. Succesele lor se dato­rase la mare măsură aplicării pe scară tot mai largă a fo­rajului cu turbina. In luna mai, circa jumătate din lucrările de foraj au fost executate cu tur­bina. (Agerpres). FOTBAL „Dinamo“ Suceava - selecționata de tineret a regiunii Suceava La indicația Federației Române de Fotbal, joi s-a desfășurat la Suceava, un meci de fotbal între o selecționată regională formată din jucători pînă la vîrsta de 23 de ani și Dinamo din localitate. Scopul organizării acestui meci a fost de a depista jucătorii ta­lentați din campionatul regional, în vederea promovării lor în echi­pele de categorie A și B, precum și pentru selecționarea juniorilor pentru taberele centrale din vara acestui an. Datorită timpului nefavorabil la plouat tot timpul­ jocul a cores­puns parțial. Selecționata s-a pre­­zentat destul de bine în cîmp, dar mai rutinați și cu mai multă experiență, dinamoviștii au cîști­gat cu 3—1, după ce în prima re­priză scorul , a fost egal, 1—1. (Meciul s-a desfășurat în 3 re­prize a 30 de minute). Au în­scris­­ Lavric, Dadeș și Cilic viei pentru dinamoviști și respectiv Thurotzy. De la selecționată s-au evidențiat: Radu (Filatura), Thu­rotzy și Cotopolos (Unirea) Șer­­buleac și Buzec (Avîntul), Haluțchi (Dinamo) Cureleț și Maerean (Spartac), Suciu (Minerul). De semnalat faptul că unele e­­chipe, printre care: Energia Mol­­dovița, Feroviarul Câmpulung, Metalul Rădăuți și Victoria Do­­rohoi nu au prezentat la acest tinal jucătorii indicați de Comi­sia regională de fotbal. TH. NEAMȚU Cei mici, în întrecere La Suceava, din inițiativa clu­bului sportiv orășenesc, s-a or­ganizat, timp de 5 zile, o seamă de întreceri sportive pentru copiii între 6 și 14 ani. Pregătirea lor bună cît și organizarea reușită a întrecerilor s-au soldat cu rezul­tate promițătoare. Astfel, la atle­tism, unde au participat 5 echipe formate din câte 6 băieți și 6 fete, rezultatele s-au dovedit superioare celor realizate la concursurile an­terioare. Iulian Graur și Radu Mazilu au alergat 60 m. plat în 8"9, iar Virginia Litman a alergat aceeași distanță în 9"2. Tot Radu Mazilu — un copil foarte talentat — a cîștigat sări­tura în înălțime cu 1,20 m. sări­tura în lungime, cu 4,11 m, și a aruncat mingea de oină 52 m. Meciurile de fotbal, la care au participat patru echipe, au fost deosebit de atractive. Locul I _J.-a ocupat echipa școlii pedago­gice, care a întrecut în finală Școala de 8 ani din N­eam cu 2—0. La volei, atît la băieți cit și la fete, pe primul loc s-au clasat echi­pele școlii medii nr. 2 întrecerile de gimnastică s-au soldat cu vic­toria echipelor Școlii de 8 ani din Burdujeni (fete) și școlii pedagogice (băieți), întrecerile celor 260 de copii din orașul Suceava au fost dotate cu cupe și diplome.­­­ La Cimpulung, consiliul raional U.C.F.S., in colaborare cu comite­tul orășenesc al femeilor și secția raională de învățămînt și cultură, au organizat întreceri de trici­clete, trotinete și biciclete. La întreceri au participat peste 50 de copii. Cîștigătorilor le-au fost acordate diplome și pachete cu bomboane. Coresp. GH. BRATU UNDE MERGEM MÍINE? ATLETISM In orașul Câmpulung se desfă­­­șoară etapa regională a campio­natului republican școlar de atle­­tism la care participă sportivi din­­ toate raioanele regiunii BASCHET Pe terenul „Voința“ din orașul Rădăuți are loc etapa regională a campionatului de calificare la baschet la care participă echipe masculine din Botoșani, Suceava,­­­­ Câmpulung și Rădăuți precum și echipe feminine din Botoșani Câmpulung și Rădăuți VOLEI Orașul Fălticeni găzduiește des­fășurarea etapei regionale a cam­pionatului republican de volei dintre echipele juniori și junioare. Participă echipe de băieți și fete din Botoșani, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului și Fălticeni. Haim f­a A­NUNȚ Direcția regională C.F.R. Iași aduce la cu­noștința celor interesați că în ziua de 11 iunie 1962, la Grupul școlar de calificare C.F.R. Iași, se ține un examen de admitere pentru gradul III M­C impiegați de mișcare. Se primesc candidați de pe întreg cuprinsul Direcției regionale C.F.R. Iași. Condiții de admitere . Candidații vor avea școala medie (cu­ și fără examen de maturitate). Vîrsta : 18-35 ani. Informații suplimentare, la telefon 2000 Iași, inte­rior 447 și 454. UNIUNEA REGIONALĂ A CO0P. DE CONSUM — SUCEAVA — A­NUNȚ in pădurea Ilișești, cooperativa de consum a deschis o frumoasă cabană - restaurant. Se pot servi băuturi alese, vin de gostar, bere de Sosca, preparate reci și la gratar etc. Această cabană-restaurant dispune de o sală de consumație, terasă și o grădină de vară. Sîmbăta și duminica - dans Petreceți cu încredere o zi la cabana-restau­rant din Ilișești. Vizitați cabana „DEIA“, care se află la o distanță de 2 km. de orașul Cimpulung Moldo­venesc, avînd o așezare pitorească. Aici vi se o­­feră cazare confortabilă, precum și un sorti­ment bogat de mîncăruri și băuturi. Citiți in fiecare sistemb­ă „ALBINA". Cuprinde reportaje, articole, fotografii, literatură in pro­ză și versuri inspirate din viața satelor noastre, pagini de satiră și umor, pagina de știință popularizată, sfaturi etc. Oameni ai muncii de la sate! Cele mai noi metode agro­zootehnice le aflau­ citind pu­blicațiile agricole de specia­litate. Abonați-vă din timp pentru toată perioada muncilor agri­cole de primăvară și vară. Duminică 10 iunie 1962 PROGRAMUL I 6.00 Muzică ușoară; 6.30 Me­lodii populare românești; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Program de cân­tece;■ 7.30 Concert de dimineață; 8.00 Școala și viața; 8.20 Valsuri de estradă; 8.50 „Ghid muzical"; 9.30 Teatru la microfon pentru co­pii; 10.30 Formații artistice de a­­matori; 11.00 Muzică populară din țări socialiste; 11.30 Vorbește Moscova­; 12.00 Muzică ușoară ; 12.25 „Programe muzicale alcătu­ite de ascultători"; 13.00 Radio­jurnal; 13.10 De toate pentru toți; 14.05 Cîntece și jocuri populare românești; 14.30 Arii și duete din operete; 15.10 Muzică ușoară; 15 30 La șezătoare; 16.10 Noi cîn­tece in cinstea încheierii colecti­vizării agriculturii; 16.15 Mu­zică ușoară; 16.45 Jocuri populare românești; 17.15 Muzică din ope­rete ; 17.45 Mic recital „David Oistrah"; 18.00 Muzică de estradă; 18.30 Muzică; 19.15 Jocuri populare romînești; 19.30 Buletin de știri; 19.35 „Melodii­ melodii"; 20.00 Teatru la microfon — premieră — „Tablouri dintr-o expoziție america­nă"; 21.45 Melodii populare ro­mînești; 22.00 Radiojurnal; 22.30 Muzică de dans; 23.17 Cantata „Sub soarele păcii"; 23.52—­23.55 Buletin de știri, PROGRAMUL II 7.00 Cîntece; 7.30 Muzică ușoar­­ă; 7.50 Radiojurnal; 8.00 Piese pentru fanfară; 8.30 Clubul voio­șiei; 9.00 Din albumul muzicii de estradă; 9.30 Muzică populară sovietică; 10.00 Arii din opere; 10.30 Revista pre ei străine; 10.38 Melodii distractive; 13.15 Cîntece și jocuri populare romînești; 14.00 Radiojurnal; 14.10 Cîntă Vladimir Neceaev; 14.30 Satiră și umor; 15.15 Muzică din operete; 16.00 Oameni și fapte; 16.08 Soliști și formații artistice de amatori; 16.30 Muzică de balet; 17.00 Prelucrări corale; 17.25 Muzică ușoară; 18.00 Buletin de știri; 19.00 Din viața orașelor și regiunilor patriei; 19.30 Program de romanțe; 20.00 Bule­tin de știri; 20.05 Muzică de dans; 21.00 Almanah muzical; 21.45 Lectu­ra ghicitoare; 22.00 Muzică ; 23.00 Radiojurnal; 23.10—24.00 Muzică de dans;

Next