Zori Noi, martie 1968 (Anul 21, nr. 6285-6311)

1968-03-14 / nr. 6296

altes afl <?±n­t­r­­e- unm-vai Organ al Comitetului județean Suceava al P.4H. fi al Consilului popular județean provizoriu Bienala de teatru Popularitatea teatrului se află într-o creștere neconteni­tă, de mari proporții. Și nu n­e gîndim numai la succesele li în țară și peste hotare — ale teatrelor profesioniste, ci și la activitatea numeroaselor for­mații teatrale de amatori. La festivalele bienale de teatru de amatori participă zeci de m­ii de artiști neprofesioniști, ale căror spectacole, din ce în ce mai puțin „diletante“, sunt urmărite de un public al cărui număr este de ordinul milioa­nelor. Se poate vorbi deci de o popularitate de masă a teatru­lui, de un interes aproape ge­neral, chiar de o mare dra­goste pentru teatru. Iată, în aceste zile, în între­gul județ, formațiile de teatru ale căminelor culturale și ale cluburilor din întreprinderi fac pregătiri intense, repetă cu febrilitate în vederea par­ticipării la prima fază — inter­­comunală și orășenească ■— a celui de al V-lea festival bie­nal de teatru de amatori „Ion Luca Caragiale", care se va desfășura între 15 martie și 31 mai. De fapt, aproape jumăta­te, din cele peste 120 de forma­ții teatrale ale căminelor cul­turale care vor participa la prima fază a bienalei, au pre­zentat deja premiere cu pie­sele cu care vor intra în con­curs, în momentul de față aten­ția instructorilor formațiilor de teatru, a actorilor amatori fiind îndreptată spre finisarea spectacolelor, creșterea sigu­ranței în interpretare etc. O primă remarcă , mai mult decît altădată, anul acesta se observă un discernămînt spo­rit în alegerea pieselor inclu­se în repertoriu. Actorii ama­tori și-au apreciat realist — dar și exigent—posibilitățile a­­legînd piese a căror punere în scenă nu implică dificultăți de netrecut, totodată creații valo­roase, în special din dramatur­gia națională, clasică și con­temporană. Un lucru nou, demn de subliniat, este intro­ducerea în repertoriul perma­nent (și aici un merit special revine casei județene a crea­ției populare) al unor formații artistice a pieselor de teatru folcloric bucovinean (la Pîrtești de Jos, Broșteni, Botoșana, Cajvana, Șcheia etc.). De ase­menea, cum e și firesc, vor fi interpretate piese din reper­toriul clasic național: „Piatra din casă“ de Vasile Alecsandri (de către formațiile culturale ale căminelor culturale din Mitocul Dragomirnei, Horod­­niceni și Gălănești), „Năpasta“ și „O noapte furtunoasă“ de I.L. Caragiale (la Fundu Mol­dovei și, respectiv, Broșteni), „Trei crai de la răsărit“ de B.P. Hasdeu (la Todirești) și altele. Desigur, deocamdată prea multe nu se pot spune despre actuala bienală de teatru, care va începe în curînd în întregul județ. Insă, entuziasmul cu care artiștii amatori își pregă­tesc intrarea în competiție constituie o garanție sigură a realizării unor spectacole tea­trale de calitate, a succesului deplin al celui de al V-lea fes­tival bienal de teatru de ama­tori „Ion Luca Caragiale“ în județul nostru. Putem, fără îndoială, nădăjdui că bienala va constitui un fericit prilej de stimulare a mișcării teatrale de amatori din orașele și sa­tele județului prin consolidarea Suceava, atît formațiilor de teatru de amatori, cit și prin îmbogățirea repertoriului cu noi piese de teatru valoroa­se din dramaturgia națională și universală. De asemenea, bienala trebuie să fie, totoda­tă, un imbold pentru creșterea valorii artistice a spectacolelor artiștilor amatori, în vederea satisfacerii la un nivel supe­rior a exigenței iubitorilor de teatru de la orașe și sate. C. GHEORGHE vremea Vremea a fost schimbătoare, cu cerul variabil, mai mult acoperit noaptea. Au căzut precipitații sub formă de ninsoare, înregistrîn­­du-se 0,3 litri/m.p. la Poiana Stampei, 0,4 litri/m.p. la Suceava și 1,0 litru/m.p. la Rădăuți. Vîn­­tul a suflat potrivit, cu intensi­ficări din nord-vest. Temperatura aerului, în gene­ral, staționară : maximele au fost cuprinse între minus 4 grade la Poiana Stampei și minus 2 grade la Suceava, Rădăuți, Fălticeni și Câmpulung, iar minimele din cursul nopții între­­ minus 14 gra­de la Poiana Stampei și minus 6 grade la Suceava, Rădăuți, și Făl­ticeni. Se prevede vreme schimbătoare și relativ rece, cu cerul variabil. Vor cădea ninsori slabe. Vînt po­trivit, cu intensificări locale din sectorul nord-vest. Temperatura ușor variabila î mi­nimele vor fi cuprinse între mi­­nus 4 și minus 2 grade, iar ma­ximele, între 3 și 8 grade. Printre muncitorii fruntași în întrecerea socialistă de la Fabrica de che­restea din Gura-Humorului se află și Vasile Șorodoc de la atelierul de as­cuțit pînze de c­ircular și gater . Foto : D. VINTILA Ancheta sociala Unde apar delapidatorii Deși acționînd de multe ori izolat, hoțul sau delapidatorul nu este niciodată singur, cine­­va — într-un fel sau altul — îl ajută întotdeauna. Chiar, să zicem, misiunea spărgătorului care se strecoară într-un ma­gazin sau într-o întreprindere este facilitată de o asigurare insuficientă a imobilului sau valorilor respective. De altfel, lucrul a fost constatat de mai multe ori, spărgătorul studia­ză dinainte, cu atenție, „obiec­tivul“ propus, sesiszînd slăbi­ciunile, punctele nevralgice în organizarea instituției respec­tive, de care el își propune să profite. Nu este, bineînțeles, numai cazul spărgătorului. Și în alte genuri de infracțiuni în dauna avutului obștesc, cum ar fi de pildă delapidările, infractorul „valorifică“ îndeobște o stare necorespunzătoare de lucruri, mizînd întotdeauna pe super­ficialitatea, ignoranța sau așa­­zisa larghețe a unor oameni care nu-și iau în serios partea de răspundere socială ce le re­vine. Cum poate fi altfel ex­plicat faptul că gestionarul u­­nui bufet a reușit să „treacă“ cu succes 4—5 inventare, abia la al 6-lea descoperiindu-se o lipsă în gestiune în valoare de aproape 100.000 lei ? In vara trecută, la un ma­gazin al cooperativei de con­sum din Vama a fost angajat ca gestionar Dragoș Comortțan. In timp de numai două luni­ el a reușit să „subtilizeze“ o sumă de aproape 8.000 lei. A­­cești bani reprezintă de fapt contra-valoarea unor chefuri prelungite, „de pomină“, cu di­verși prieteni și... prietene, fă­cute atât în, restaurante (la Vama și Cîmpullung), cît și în incinta magazinului unde era el însuși gestionar. Să nu fi știut conducerea cooperativei de consum din Vama... ceea ce știa tot satul ?­­Fără îndoială,­ se știa, dar se trecea cu vede­rea : „E băiat bun, se mai dis­trează și el“. Indulgența con­ducerii cooperativei a mers pî­­­nă acolo nicit președinta coo­perativei — după descoperirea fraudei — l-a sfătuit pe D. C. să împrumute bani și să-și a­­copere lipsa sau măcar s-o mic­șoreze ! Să fie vorba aici nu­mai de indulgență sau de mai mult ? Mai ales că infracțiu­nea lui Comortian nu era singura de la cooperativa cu pricina, ci avusese loc simul­tan sau aproape simultan cu altele, care împreună aduceau un prejudiciu în valoare totală de peste 25.000 lei ? Uneori, cercul de factorii fa­­vorizanți este încă mai larg. La o subunitate a unei între­prinderi sucevene (cercetările organelor de anchetă fiind în curs de desfășurare, nu vom da numele întreprinderii, nici pe cel al salariaților în cauză) au fost descoperite, din pură întîmplare, lipsuri în gestiune. Intre altele, o gestionară­ avea un chitanțier neînregistrat, pe care „înregistra“­exclusiv pen­tru sine diferite sum­e de bani de la cetățeni sau de la între­prinderi care achitau costul unor comenzi în numerar. Dar, paralel cu comenzile „încasa­te“ de gestionară, a ieșit la i­­veală o curioasă colaborare cu­­ alte întreprinderi din­­ același C. CIOLCA (Continuare în pagina a H-a) SCHITE DE SISTEMATIZA­RE ȘI DE ORGANIZARE TERITORIALA A LOCALITĂȚILOR RURALE La D.S.A.P.C. Suceava se lucrează la elaborarea schițelor de sistematizare și organizare teritorială a localităților rurale di­n ju­deț. Pe baza studiilor și a măsurătorilor efectuate pe teren, arhitecții și pro­iectanții elaborează schi­țele de sistematizare a co­munelor, delimitarea aces­tora, ca și căile de legă­tură existente între diferite localități. Aceste studii prevăd dezvoltarea unor a­­șezări rurale mari, cu perspective de înflorire so­­cial-economică. Concomitent cu studiile de delimitare se execută și schițele de sistematiza­re a localităților respec­tive. Recent s-a terminat schița de sistematizare a comunei Bosanci, din a­­propierea orașului Sucea­va. Schița întocmită pre­vede transformarea aces­tei mari comune într-o localitate rurală modernă, cu­ un centru civic unde sunt amplasate școala, că­minul cultural, magazinul universal. Schițe de sistematizare, care delimitează vatra sa­tului, centrul civic, ampla­sarea obiectivelor econo­mice, posibilitățile de dez­voltare, au fost întoc­mite, de asemenea, pen­tru comunele Dumbră­veni, Mitocul Dragomirnei, Putna, Arbore și se află în stadiu de definitivare schițele comunelor Ilișești și Dolhasca. CONSULTAȚII De câteva zile, în cercu­rile și cursurile învățămîn­­tului de partid de la sate, activiști de partid și de stat, lectori ai comitetului județean de partid și pro­pagandiști țin consultații în vederea închiderii anu­lui școlar. Prima consulta­ție — audiată de toți comu­niștii, de întreg activul fără de partid, precum și de alți oameni ai muncii — se referă la „Necesitatea noii împărțiri administra­tiv - teritoriale a țării și a­­vantajele sale pentru dez­voltarea satului“. Intrucît răspunde la numeroase probleme de actualitate, a­­ceastă consultație este pre­zentată și în comunele de munte, în care, după cum se știe, închiderea anului școlar în învățămîntul de partid are loc mai tîrziu. qtin |p 71 PI kJ LJLX Xi, V4 i iii ■ [UNK]in ..■ [UNK] [UNK] [UNK]­w­i ■ ■ [UNK] [UNK] •ii-mipä Anul XXII ■ 6296 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef — 2766 ; redactor șef-adjunct — 3198 ; secretar general de redacție - 2692 ; Industrie, Informații - 2765 ; agrară, viață de partid — 2764 ; cultură — 3195 ; construcții de stat, scrisori și corespondenți - 3096. joi 14 martie 1968 INOVAȚII LA ÎNTREPRINDEREA „PRODUCȚIA“ DIN SUCEAVA La secția oglinzi a întreprinde­rii de industrie locală „Producția“ din Suceava, a fost construit un uscător care scurtează durata ci­clului de fabricație la oglinzile toaletă pentru mobilier, oglinzile sanitare ș.a. Inovația aparține maistrului Vasile Tudose. La aceeași întreprindere este în­ curs de experimentare un dispo­zitiv pentru lustruit mobila, care înlocuiește sistemul manual de efectuare a aceleiași operații re­­ducînd munca fizică a 20 de mun­citoare. DE LA STAȚIUNEA BALNEARA VATRA DORNEI Timp de 6 zile, Stațiunea bal­neară din Vatra Dornei și-a pri­mit oaspeții — veniți la odihnă și tratament — din cea de a patra serie. Stațiunea a găzduit de la începutul anului 2.200 de oameni ai muncii, în vederea ridicării gradului de confort, în prezent, la trei vile se execută importante lucrări de amenajare : introducerea încălzi­rii centrale, a apei ș.a. Camerele vor fi mobilate cu 66 garnituri noi. La Fabrica de spirt din Rădăuți se produce, în 24 de ore, peste 1 vagon de spirt rafinat. Această cantitate trece și prin sec­ția rafinare - disti­lare, unde, sub privirea exigentă a lui Dumitru Petrovici se stabilește calitatea produsului Foto , D. HUȘANU Viața economică CREAȚIA TEHNICĂ ȘI GÎNDIREA COLECTIVĂ Implicînd intense eforturi de cunoaștere, febrile căutări, la capătul cărora poate exista reușita dar, uneori, și amără­ciunea eșecului, actul creației, al inovării se definește ca un punct de interferență între per­sonalitatea creatoare, cu apti­tudinile, capacitățile sale, și o seamă de alți factori. întreaga noastră imaginație creatoare, spunea în acest sens cercetă­torul R. Gerard, nu este pro­dusul unui creier izolat, ci al unui creier care a fost condi­ționat de interacțiunea cu alți oameni. Oricît de individual, de solitar, s-ar naște deci ideea, poate fi materializarea ei nu concepută în afara fenomenului de cooperare, în lipsa unei anumite ambianțe. Atitudinea de încurajare mo­rală și materială a efortului creator, caracteristică societă­ții noastre, a creat cadrul pro­pice valorificării potențelor creatoare ale oamenilor mun­cii. Un argument impresionant îl constituie puternica mișca­re de inovatori din întreprin­deri, care a adus un substan­țial sprijin la rezolvarea pro­blemelor din diferite ramuri economice. Iar dacă în prezent, măsu­rile de perfecționare a condu­cerii și planificării economiei, imperativul organizării științi­fice a producției și a muncii, necesitatea de a ține pasul cu progresul tehnico - științific contemporan nu se pot con­cepe fără dezvoltarea inițiati­vei creatoare și a responsabili­tății colectivelor de oameni ai muncii, a fiecărui om în par­te, reiese cu pregnanță că miș­carea de inovatori este chema­tă să răspundă unor sarcini noi, calitativ superioare, im­puse de actuala etapă a desă­­vîrșirii construcției socialiste. — Este acesta un deziderat care se oglindește și în recenta legislație privind invențiile, inovațiile și raționalizările, ne spune ing. Al. Cerbinca, șeful serviciului tehnolog de la Com­binatul de industrializare a lemnului­­ Suceava. Prin prevederile pe care le conține, noua legislație vine să îmbună­tățească simțitor activitatea de inovație. Astfel, rezolvarea propunerilor urmează să se facă mult mai operativ. De remarcat și dispariția limitelor de recompensare, a plafoane­lor. In același timp, criteriile cu care vom opera în apre­cierea inovațiilor, raționaliză­rilor, sunt mult mai exigente. — Față de aceste noi cerin­țe, exigente, ce forme, ce me­tode preconizați în ce privește activitatea de inovații în vii­tor ? — Intenționăm să organi­zăm mai des (trimestrial chiar) concursuri de inovații, ca­ și unele standuri cu inovații, în­­cepînd chiar din luna aprilie. De asemenea, vom continua să acordăm asistență tehnică, consultațiile necesare în vede­rea realizării inovațiilor. Aș dori să menționez că avem însă de întîmpinat și oarecari nea­junsuri. Astfel, încă nu ne-au parvenit unele instrucțiuni, ca de exemplu cele referitoare la calcularea inovațiilor. Mai exact spus, ar fi necesare niște precizări. Acestea să fie singurele nea­junsuri ? Dar faptul că, de pil­dă, oamenii nu și-au format o deprindere consecventă din a se documenta decît în cazuri, să le spunem, de forță majoră ? Și în altă ordine, este bine că noua legislație a fost popu­larizată, dar oare simpla „adu­cere la cunoștință“ (prin afișe etc.) este ca intenționăm să suficientă ? Nu subapreciem activitatea mișcării de inova­ții din cadrul CIL, dar avînd în vedere că ștacheta exigen­țelor s-a ridicat, nu era nece­sară o mai largă acțiune de masă în ce privește aprofun­darea noii legislații, a conse­­cințelor ce decurg din ea? De ce, prin urmare, la un nou plan, calitativ superior, al ce­rințelor, nu s-a răspuns cu forme, acțiuni și ele noi, în spiritul actualelor exigențe ? Pentru că, așa cum bine spu­nea un inginer din combi­nat, a crea climatul unei acțiuni de asemenea amploa­re este premisa obligatorie, a­­cel punct de pornire care, chiar dacă nu aduce rezultate imediate, astăzi, va fi util pen­tru ziua de mîine. De ce nu se încearcă forme originale de atragere a masei de muncitori spre activitatea de inovare ? Sau poate consta­tarea că la 20 muncitori revine un inovator este suficientă pen­tru a nu-și mai avea rostul în­cercările de a merge și pe alte căi decît cele bătătorite ? Dar situația nu este singula­ră. La IMIL Rădăuți se vor­ SILVIA ANDRUHOVSCHI (Continuare în pagina a Il-a) In acest număr: Evenimentele zilei în: Școala: ÎN ÎNTÎMPINAREA VIITOARELOR CONFRUNTĂRI In Rao 3 ■ CIVICE I­n SPORT ■ DIALOG ■ ~ ■ [UNK] — ......——•­­ in pag. 2 In pag. 2 'n pa9‘ 2 EUROPA AFRICA ASIA AMERICA In pag, 4 Consfătuire privind creșterea oilor ieri, în sala de referate a Stațiunii experimentale agrico­le Suceava, au început lucrări­le Consfătuirii republicane pri­vind creșterea oilor pentru pieleele. Organizată din iniția­tiva Consiliului Superior al Agriculturii, în colaborare cu direcțiile agricole județene Suceava și Botoșani și cu In­stitutul de Cercetări Zoo­tehnice, consfătuirea se bucură de participarea unor oameni de știință, cadre didactice u­­niversitare din București și Iași, cercetători, din diferite institute și din­ stațiuni experi­mentale, reprezentanți ai unor ministere și altor organe cen­trale, crescători­ fruntași de a­­nimale, specialiști din unita­țile agricole crescătoare de pentru pieleele. In prima zi a lucrărilor co­sfătuirii au fost prezentate referate, precum și filme din filme tratînd diferite aspe­te ale problemei în discul După - amiază, participați la consfătuire au vizitat se­torul ovin al cooperativei agi­cole Verești, unitate cunosc­tă prin succesele înregistra în domeniul creșterii oilor. Pe marginea referatelor pre­zentate și a vizitei făcute s-au purtat discuții. Astăzi, participanții la con­sfătuire vizitează ferma Po­­păuți a Stațiunii experimen­tale agricole Suceava și unita­tea de reproducție și selecție din Botoșani, Studiul apelor subterane din Cîmpia de vest a țării S-a încheiat studiul apelor sub­terane din Cîmpia de vest a țării. El este rodiul unor cercetări știin­țifice îndelungate și constituie o sinteză a lucrărilor efectuate prin foraje hidrogeologice în bazinele rîurilor Crasna, Barcău și ale ce­lor trei Crișuri. Au fost studiate oscilațiile de nivel, capacitatea de debitare prin pompări experimen­tale, chimismul și temperatura a­­ped, apelor Cunoașterea datelor asupra subterane din această zonă răspunde unor numeroase cerințe practice. Astfel, prin sta­bilirea debitelor de apă ce pot fi captate, a calității acesteia, stu­diul oferă date privind posibilită­țile de alimentare cu apă potabi­lă și industrială, precum și pen­tru irigații. Un alt rezultat al cer­cetărilor se referă la cunoașterea legăturii apelor subterane cu cele de suprafață. Avînd aceste infor­mații, se pot lua măsuri cores­punzătoare de desecare, acolo unde este necesar. Un alt aspect practic îl constituie stabilirea ac­țiunilor ce trebuie întreprinse pentru exploatarea straturilor ar­teziene, în scopul alimentării cu apă a satelor. Produse pentru export Un nou lot de peste 600 de trac­toare de tipurile U—150, U—650 și U—651 au fost exportate zilele acestea în Australia, R. D. Ger­mană, Iran, Italia, Spania, R. D. Vietnam. De asemenea, în R. D. Germană au fost livrate 227 auto­turisme de teren M—161, iar în Iran circa 310 de pluguri purtate tip PP 3—30 M și 43 de mașini de stropit și prăfuit. Prin intermediul întreprinderii românești de comerț exterior „Mașinexport“ au fost expediate unei firme japoneze un strung Carusel de tip SC 2500, produs de Fabrica de mașini - unelte și a­­gregate București, precum și ma­șini de danturat roți tip FR—320— A, fabricate la Uzinele mecanice Cugir. In baza contractului înche­iat cu o întreprindere comercială din Bulgaria, pentru livrarea în acest an a 15 locomotive Diesel­­electrice de 2.100 CP, recent au fost expediate cinci locomotive. Pentru prelucrarea mecanică a pieselor turnate Specialiștii întreprinderii meca­nice „Ceahlăul“ din Piatra Neamț, au stabilit o metodă nouă de pre­lucrare mecanică a pieselor tur­nate. Este vorba de înlocuirea o­­perațiilor de polizare cu prelu­crarea prin așchiere. In acest scop s-a introdus un sistem spe­cial de freze disc, care execută lucrul cu rapiditate, ceea ce duce la creșterea productivității mun­cii cu 50 la sută și la economii anuale evaluate la circa 600.000 lei. In plus, eforturile fizice ale muncitorilor sunt sensibil reduse, iar protecția muncii este asigura­tă mai bine prin dispariția prafu­lui ce rezultă din polizarea piese­lor turnate. Modele noi de pantofi Cunoscuta fabrică de pielă­rie și încălțăminte „Clujeana“ a lansat recent în producție cîteva modele noi de pantofi tip sport, ale căror fețe au fost confecționa­te din piei provenite de la bovi­ne grele; înainte, acest sortiment de piele se utiliza exclusiv la părțile interioare ale încălțămin­tei. Printr-o tăbăcire cu tananți vegetali și o finisare specială, foarte rentabilă din punct de ve­dere economic, s-au obținut fețe de pantofi cu aspect plăcut, moi și foarte rezistente, care se bu­cură de o apreciere deosebită la export. In trimestrele II și m, fabrica „Clujeana“ va livra organizațiilor comerciale peste 100 de modele noi de ghete, pantofi și sandale apreciate prin caracteristicile lor superioare : flexibilitate, tentă, permeabilitate la aer, rezis­co­moditate la purtat. . Agenția centrală pentru tu­rism intern organizează, în pe­rioadă 3—11 mai, o excursie com­binată cu motonava „Oltenița“, pe Itinerarul­­ Giurgiu — Ada Ka­­leh — Belgrad — Budapesta. Pre­țul pentru o persoană : clasa I (cabină cu un loc) 1.75# lei, cla­sa a III-a (cabină cu 6 locuri) 943 lei, înscrierile se primesc pînă pe 25 martie, la Agenția din Sucea­va a O.N.T. și la filialele sale din­udeț.

Next