Zori Noi, iunie 1969 (Anul 22, nr. 6674-6698)
1969-06-12 / nr. 6683
Sk ■Potrivit noii legi de organizare și funcționare a consiliilor populare, intrată în vigoare la începutul anului 1969, consiliile populare lucrează în sesiuni, prin acestea exercitînd democratic puterea de stat pe plan local, principalul mod de îndeplinire a mandatului dat de către alegători deputaților. Prevederea potrivit căreia sesiunile consiliilor populare orășenești și comunale au loc o dată la două luni este deosebit de importantă, deoarece astfel li se creează deputaților posibilitatea să studieze, împreună cu alegătorii, diferitele aspecte ale problemelor ce urmează a fi dezbătute în sesiune. Totodată, timpul de două luni dintre sesiuni permite deputaților să organizeze cu alegătorii acțiuni de traducere în viață a hotărîrilor adoptate. După constituirea noilor organe locale ale puterii de stat, acțiune ce s-a încheiat la sfîrșitul lunii martie a.e., consiliile populare și-au propus să analizeze în sesiuni cele mai importante probleme ce-i preocupă pe cetățenii de la orașe și sate, să stabilească măsurile menite să ducă la rezolvarea unor probleme economice și social - culturale, precum și la ridicarea nivelului edilitar - gospodăresc al localităților. Astfel, sesiunile care s-au desfășurat pînă acum (acțiunea e încă în curs), au analizat și hotărît asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru executarea contribuției voluntare în muncă și în bani (Arbore, Păltinoasa, Breaza), înfrumusețarea și sistematizarea localităților (Dolhești, Rădăuți, Vadu Moldovei etc.), modul de realizare a planului de lucrări prin muncă patriotică (Drăgușeni, Satu Mare, Moldova Sulița), probleme financiare, aspecte ale activității social - culturale, agricole etc. Rezultă, deci, că, în numeroase cazuri, comitetele executive au propus consiliilor populare analizarea celor mai importante probleme înscrise în angajamentele luate pentru întîmpinarea cu remarcabile succese în muncă a Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. Se impun, însă, și cîteva observații. Unele comitete executive ale consiliilor populare nu au acordat suficientă atenție problemelor ce urmează a fi dezbătute în sesiuni. De exemplu, comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Siminicea, cu toate că în ședința sa din 16 aprilie a.c. a analizat probleme legate de înfrumusețarea și buna gospodărire a comunei (în urma căreia a emis decizia nr. 14, prin care s-au stabilit măsuri corespunzătoare), a supus aceeași problemă și în dezbaterea sesiunii din 18 mai 1969, adoptînd o hotărîre ce cuprinde aceleași sarcini. Atît în decizie, cît și în hotărîre se prevede terminarea gardului și a fîntînii de la școala Grigorești (pînă la 20 august), executarea a 800 m.p. trotuare (pînă la 15 septembrie). Mai mult, pentru unele acțiuni se stabilesc termene diferite de realizare. In decizie se prevede ca 90 stîlpi pentru electrificare să fie procurați pînă la data de 25 iulie, iar în hotărîre, pînă la 1 august! Se mai prevede ca pînă la 20 august să se construiască 12 podețe (în decizie), iar în hotărîre, pînă la aceeași dată, — 15 podețe. Sînt acestea cîteva indicii că aici nu a fost înlăturat formalismul din activitatea organului local al administrației de stat. Elaborarea a două acte normative (decizie și hotărîre) la intervale scurte și cu prevederi care se contrazic creează greutăți în urmărirea realizării lor. Comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Grănicești a propus sesiunii să analizeze, la data de 25 mai, munca depusă de deputați și comitetele de cetățeni pentru DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE realizarea obiectivelor ce se execută prin muncă patriotică. Dar comitetele de cetățeni au fost alese abia în cursul lunii mai, deci încă nu desfășuraseră o activitate care să reclame analiza în sesiune. In comună, la data cînd a avut loc sesiunea, nici nu fuseseră alese toate comitetele de cetățeni. Preocuparea deputaților pentru îndeplinirea mandatului încredințat de către alegători se oglindește și în participarea lor la lucrările sesiunilor. In majoritatea localităților, prezența la sesiuni este bună (orașul Siret, comunele Arbore, Marginea, Bădeuți, Liteni, Cîrlibaba). In altele, datorită faptului că deputații nu sunt convocați cu cel puțin 10 zile înainte, cum prevede legea de organizare și funcționare a consiliilor populare, nu cunosc ordinea de zi din timp pentru a se putea pregăti și nici prezența la sesiuni nu este corespunzătoare. In felul acesta, alegătorii din circumscripțiile din care deputații nu participă la sesiune sînt lipsiți de posibilitatea de a aduce, pe această cale, la cunoștința consiliilor populare problemele ce-i frămîntă, de a veni cu propuneri în vederea luării celor mai corespunzătoare măsuri. Exemple de felul acesta s-au constatat pînă în prezent la Păltinoasa, Verești, Stulpicani etc. In general, se constată preocupare din partea comitetelor executive ale consiliilor populare în materiale de pregătirea unor calitate pentru sesiuni, acest lucru ducînd la o participare corespunzătoare a deputaților la discuții (fapt constatat la Arbore, Bădeuți, Cacica, Liteni, Volovăț etc.). Dar se impune a fi arătat că proiectele de hotărîri supuse discuțiilor nu sunt însoțite de o expunere din care să rezulte necesitatea adoptării măsurilor propuse. De asemenea, comisiile permanente nu sunt sprijinite în suficientă măsură pentru a prezenta, din proprie inițiativă, proiecte de hotărîri sau materiale prin care să avizeze proiectele de hotărîri elaborate de către comitetele executive. Din această cauză, deputații participanți la discuții se referă mai mult la activitatea desfășurată pînă la data respectivă, fără a face aprecieri asupra hotărîrilor propuse și a măsurilor ce urmează a fi luate pentru traducerea lor în viață. Astfel, la sesiunea Consiliului popular al comunei Fundu Moldovei, din 15 deputați care au luat cuvîntul, doar 5 s-au referit la proiectul de hotărîri, la Păltinoasa 2 și la Sucevița 4. Un alt aspect negativ este acela că, uneori, propunerile făcute de deputați în timpul discuțiilor nu sînt analizate de către consiliile populare pentru a fi introduse sau nu în proiectul de hotărîre. Aceste propuneri rămîn în forma în care au fost făcute, fără a fi acceptate sau respinse. In felul acesta, hotărîrea elaborată nu este rezultatul muncii colective, nu toți reprezentanții aleși ai oamenilor muncii și-au adus contribuția la luarea celor mai bune măsuri. Așa se petrec lucrurile la Șaru Dornei, Fundu Moldovei etc. O garanție pentru îndeplinirea hotărîrilor elaborate o constituie cunoașterea lor temeinică de către toți alegătorii. Se menține, însă, în multe localități, o carență mai veche, și anume aceea că deputații nu sînt ajutați să organizeze, după sesiune, consfătuiri cu alegătorii, pentru a le aduce la cunoștință hotărîrile luate în sesiune și a organiza, împreună cu comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale, acțiuni de aplicare în practică a măsurilor stabilite. Acestea sînt doar cîteva observații ce se desprind din sesiunile ce au avut loc pînă acum. Am găsit necesar să le precizăm pentru a fi reținute de către comitetele executive ale consiliilor populare, care au datoria să ridice necontenit nivelul de desfășurare al sesiunilor, pentru ca acestea să devină intr-adevăr principala formă de activitate a organelor locale ale puterii de stat. DUMITRU ALEXA inspector șef - adjunct al corpului de inspectori al comitetului executiv al consiliului popular județean ZORI NOI PAGINA SESIUNILE ȘI CONȚINUTUL LOR în statia C.F.R. Suceava Expoziție filatelică Cercul filatelic din Suceava a organizat, în sala Casei de cultură din municipiu, o interesantă expoziție cu o tematică ilustrînd progresul tehnic și științific, arta, flora și fauna, evoluția cuceririi spațiului cosmic etc. Reprezentative în expoziție sînt timbrele din seriile : „Alexandru I. Cuza și Unirea", „Maximafilie", „Muzica în filatelie", „Flora și fauna", „Reproduceri de artă"................. Cercul filatelic, care cu ocazia acestei manifestări își marchează 10 ani de activitate, este frecventat de peste 200 de amatori. 2 într-una din secțiile de la I.M.I.L. Rădăuți. : Maria Coca și Vasile Molociniuc scoțînd din baia de nichel un nou lot de piese necesare cărucioarelor pentru copii In librării Dinu Pillat Mozaic istoric literar sec. XX, 5,25 lei Alain Furnier Marele Meanlnes. Ed. didactică, 5,50 lei N. Labiș Scrisoarea mamei. Ed. Tineretului, 14,50 lei V. BARAN Numărați pînă la unu. E.P.L., 3,75 lei M. Stoian Adolescența, o primejdie. Ed. tineretului, 5,45 lei E. Zegreanu Sonete. E.P.L., 5 lei Șt. O. losif Corespondența. E.P.L. 30 lei C. Mates Emil Racoviță. Ed. științifică, 9,50 lei George Nestor Copiii și strada. Ed. didactică, 1,40 lei G. Ivanovici Tehnica recoltării produselor biologice Ed. medicală, 4,25 lei A. Nicolescu Probleme de analiză a frazei. Ed. științifică, 5,50 lei XXX Mic dicționar român-italian. Ed. științifică, 6,75 lei XXX Dicționar statistic - economic, 35 lei XXX Documente și manuscrise literare vol. II, Ed. Academiei, 25 lei XXX Ghid de conversație englez-român, 5,75 lei XXX Dicționar german-român. Ed. științifică, 80 lei t WW\V\\\\W EXTINDEREA POSIBILITĂȚILOR PRIVIND CONSTRUCȚIA DE LOCUINȚE O recentă reglementare acordă și angajaților din unitățile miniere posibilitatea de a obține credite pentru construirea locuințelor proprietate personală, fie în localitățile în care își au locul de muncă, fie în comune situate la o depărtare de pînă la 50 km. de aceste localități. Cuantumul creditului acordat de stat este de 20.000 lei în mediul urban și de 15.000 lei în cel rural, condiționat — ca și pînă acum — de constituirea aportului personal (în valori depuse la C.E.C. sau în materiale) pînă la cel puțin 20 la sută din valoarea menționată în autorizația de construcție a clădirii. Pentru obținerea împrumutului este necesar avizul unității miniere cu care solicitantul are încheiat, pe o durată de minimum 5 ani, contract de muncă. In cazul cînd contractul de muncă al beneficiarului de credit se desface, din vina acestuia, înainte de împlinirea termenului de 5 ani, banca anulează — la cererea unității al cărei angajat a fost respectivul — îndreptățirea la împrumut. Solicitanții trebuie să posede terenul de construcție, intabulat la notariat (fiind vorba de lucrări în regie proprie), să nu mai aibă altă locuință proprietate personală și să nu fi vîndut, din 1967 și pînă acum, asemenea bunuri. Unitățile din Suceava, Vatra Dornei, Cîmpulung și Rădăuți ale băncii de investiții au început și continuă să primească numeroase cereri din partea cetățenilor, care manifestă mult interes față de această nouă dovadă a grijii partidului și statului pentru continua îmbunătățire a condițiilor de viață ale oamenilor muncii, pentru creșterea permanentă a nivelului de trai. PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.30 Jurnal agrar. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămintului românesc. 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Radio-Prisehindel. 10.40 Sub steagul partidului — cintece și versuri. 11.05 Prezent și viitor in știința agricolă. 11.25 Din creația simfonică a lui Aurel Stiroe. 12.00 Melodii de Radu Șerbanu. 12.15 Interpreți Lucia Roic și Mircea Nemeni. 12.30 Infűmie cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntă Anca Agemolu. 13.35 Formația Richard Oschanitzky 13.45 Moment științific. 13.50 Melodii interpretate de Luis Rauile. 14.00 Muzică populară. 14.10 Roza vîntuirilor. 14.35 Muzică populară. 15.30 Compozitorul săptămînii. Georg Friedrich Haendel. 18.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică ușoară. 16.30 Programul partidului — programul nostru. Ciclul . Istoria confirmă : Rezolvarea de către P.C.R. în spirit marxist, leninist a problemei naționale. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert folcloric. 18.05 Muzică. 18.10 Dezbateri pe teme sociale. 18.30 Varietăți muzicale. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară de acad. Grigore Moisil. 20.10 Vedete ale muzicii ușoare . Charles Trenet. 20.30 Eminesciana. Și dacă... 20.35 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Betty Curtis si Michele. 21.00 Mai aveți o întrebare ! 21.20 Revista șlagărelor. 21.35 SpOrt. 21.45 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Muzică ușoară. 22.45 Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. Versuri Mariana Costescu. 23.50 Muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul I, secția a 26-a. 9.30 Muzică corală de Dimitris Cuclin. 9.45 Fragmente din opera „Petra“ de George Stephănescu. 10.10 Teatru radiofonic. Primarul carrtionului de Eduardo de Filippo. Traducere de Constanța Trifu și Lidia Sava Adaptare radiofonică de Dinu Săram. Regia artistică Mihai Zirra. 11.37 Muzică populară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii interpretate de formații vocale. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Fișă editorială. 14.03 Muzică. 14.10 Melodii populare. 14.30 Muzică ușoară. 15.00 Moment științific. 15.30 De la un cîntec la altul. 16.00 Radio jurnal. 16.20 Suita de șapte dansuri populare și Rapsodia română de Sabin Drăgoi. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.05 Sonata pentru vioară și pian în La major de César Frank. 18.00 O melodie pe adresa dv. 18.30 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, secția a 35-a. 18.50 Melodii populare. 19.00 Din repertoriul corului Radioteleviziuniiá. 19.20 Camil Petrescu — Ediție radiofonică. „Mitică Popescu“, „Mioara“ și alte lucrări dramatice. Prezintă George Gana 19.40 Cîntă Jean Păunescu. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Seară de operă . Selecțiuni din „Amurgul zeilor“ de Richard Wagner. 22.30 Memoria pămintului românesc (reluare). 23.05 înregistrări de muzică de cameră primite de la Radiodifuziunea canadiană. 23.45 Cîntă Helen Shapiro. 24.00—1.00 Concert simfonic. —w 1/y^7 TELEVIZIUNE JOI 12 IUNIE 10.00 Limba germană. Secția 59 (reluare) . 10.30 Pentru elevi. Consultații la chimie (cl. XII). Tema : Heteroeichi. Prezintă lector Cristian Greff. 11.00 Ce-ați dori să revedeți ? Filmul artistic : „Hiperboloidul inginerului Garin“. 12.35 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Povestea lui Cîrpaișpe. Povestește Ștefan Ciubotăraișu. 17.50 Limba rusă. Lecția 60. 18.15 Studioul pionierilor. Dialog pe portativ. 18.45 Un interpret îndrăgit al clntecului moldovenesc : Nicolae Trofin. 19.00 Cronica ideilor. Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Participă Ion Desmireanu, director adjunct științific al Institutului de cercetări economice, conf. dr. Dumitru Mazilu și conf. dr. Sergiu Tamaș. 19 30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de operă. „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. Interpretează ansamblul Operei române din București. 21.30 Avanpremieră. 21.50 Transfocator. 22.10 Publicitate. 22.15 Grația femiii. Film realizat de televiziunea iugoslavă. 22.25 Arte frumoase. Lucrări noi în muzeele noastre. Prezintă Theodor Ionescu. 22.40 Confesiuni lirice timișorene. Emisiune de versuri închinate patriei, partidului, marilor realizări contemporane. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Uverturi și intermezzi estradă. 6.45 Cîntece și jocuri. 7.00 Radiojurnal. Sumarul 7.11 Cîntă fanfara. 7.30 Muzică ușoară. 7.45 Emisiune de folclor. 8.10 Tot înainte. VINERI 13 IUNIE da de presei. \V\\\Vi\\\\\\\ .WWWWW'.WWWWWWWWWWWWWW.WWWWWWXW Întreprinderea de reparații auto din Suceava Foto : D. VINTILA Pe covorul verde al aerodromului, un IAR — 818 stă nemișcat. La serviciul dispecerat sună telefonul. Gheorghe Costiniuc, dispecerul aerodromului Aviasan, ridică receptorul : — Unde ? Imediat ! Este format alt număr , tovarășe comandant, un caz la Cîmpulung... Pilotul-comandant Gheorghe Macovei se urcă grăbit în carlinga mică, urmat de felcerul navigant Ion Barbălată. Targa se află, la locul ei, în partea din spate a avionului. Motorul este pornit și, un minut mai tîrziu, pasărea aceea galbenă cu ochi mari de plexiglass alerga pe cîmpie, făcînd un uriaș ocol pentru a ■ intra pe pista de decolare... — A treia cursă de azi... Pe întinderea albastră a cerului, avionul pe care îl văzusem atît de aproape devenea din ce în ce mai mic. Se îndrepta grăbit spre nord. Un om accidentat va fi dus la spitalul din Iași. In hangarul stației Aviasan deservește județele Suceava și Botoșani), alte cinci avioane sunt pregătite pentru zbor. Toate sunt de fabricație românească. Bune și ușoare. Aceste aparate permit aterizarea în locuri mai mult sau mai puțin amenajate în acest scop. Pilotul Aurelian Jumolea mîngîie aripile lungi, construite din duraluminiu și placaj. — In această primăvară, apele Moldovei, în revărsarea lor vijelioasă, au transportat, pe aerodromul aflat pe mal, pietre și bușteni. Astfel, aterizarea la Cîmpulung devenise imposibilă. Nici nu am fost anunțați. O urgență, însă, ne-a obligat să aterizăm aici în condiții extrem de primejdioase. Pentru a salva viața unui om, pilotul Gheorghe Macovei și-a pus propia-i viață în pericol. Că a reușit, nu trebuie să vă mai spun. L-ați văzut acum cîteva minute plecînd într-o nouă cursă. Copilul Dan Prilat, în vîrstă de 10 ani (traumatism toraco-abdominal forte) a fost în mai puțin de o oră la spitalul din Iași. Cînd, a doua zi, am întrebat de starea lui, medicul ne-a liniștit cu cuvintele : „Nici o grijă. In afară de orice pericol“.« Mecanicii Emilian Ștefanschi și Alvin Tiron lucrau la motorul unui avion. Mi-au vorbit despre necesitatea unor revizii înainte de zbor , o ultimă verificare a motorului, a aparatelor de bord . — Totul trebuie să funcționeze perfect. In nori nu se poate „trage pe dreapta“ în cazul unei pene la motor — glumi unul din ei. In registrul aflat în noua clădire a aerodromului am găsit numeroase nume de oameni transportați la spital pe calea Amales aerului, cazurile cele mai grave . S. D., în vîrstă de 11 ani (polifracturi), pilotul a transportat-o mai mult pe răspunderea lui. Medicul din Ștefănești îl asigurase că „e prea tîrziu“. Dus urgent la spitalul din Botoșani, copilul a fost salvat. V. B. a fost transportat de la Cîmpulung la Iași. Era în stare foarte gravă (sindrom cerebral). Cîteva ore întîrziere i-ar fi fost fatale... Reîntors pe aerodrom, micul aparat era pregătit pentru un alt zbor. Aripile lui lungi vor duce din nou, prin imensitatea albastră, spre un anumit punct de salvare, un om... OCTAVIAN LAZAR ARIPI IN SLUJBA VIEȚII PE ECRANE 12 IUNIE SUCEAVA i Modern Tineretului Burdujeni Arta CÂMPULUNG : Moldova Luceafărul RĂDĂUȚI : Flacăra Unirea FĂLTICENI : Doina Popular V. DORNEI : Doina G. HUMOR : Lumina SOLCA : Solca ȘIRET : Șiretul DORNEȘTI : Dornești DOLHASCA : Dolhasca FALCAU î Falcău FRASIN : Frasin IACOBENI : Minerul VAMA : Vama MOLDOVIȚA: Moldovita In umbra colțului Sfîntul la pinda Astă seară mă distrez Colivie pentru doi Pentru încă puțini dolari Reîntoarcerea lui Surcouff Răutăciosul adolescent Colina Comedianții Prin Kurdistanul sălbatic Adio, Gringo Premiere strict secrete Bomba de la ora 10 și 10 Pantoful cenușaresei Rio Bravo, serile I și II Don Gabriel Noaptea nunții in ploaie Fața pierdută Lordul din Alexanderplatz Boccaeio 70, seriile I și II Dragostea unei blonde Cadru din filmul „Acest pămînt este al meu“. V CARNET CINEMATOGRAFIC Colina producție engleză Premiat pentru scenariu la Festivalul de la Cannes, din 1965, filmul lui Sidney Lumet este, de fapt, ecranizarea unei piese semnată de Ray Rigby și R.S. Allen. E o zguduitoare dramă care înfățișează viața inumană a deținuților din lagărele disciplinare militare engleze din timpul războiului, represiunile la care aceștia erau supuși. Cruzimea, reprezentată aici îndeosebi prin sergentul major Wilson (excelent interpretat de cunoscutul actor Harry Andrews), capătă un aspect monstruos. Istoria celor cinci deținuți, evoluția lor pe plan psihologic de ia teama dezumanizejntă la curajul tenace de a înfrunta deschis răul, e reprezentativă pentru o întreagă categorie de oameni. Meritul principal al filmului este acela că izbutește să individualizeze pe fiecare dintre eroii principali, punîndu-le în lumină culare de trăsăturile particaracter. Fiecare personaj devine astfel o prezență vie, care va stărui multă vreme în memoria spectatorilor. Se remarcă imaginea expresivă realizată de Oswald Marris și muzica melodioasă semnată de Art Noel și Don Pelosi, I. C. V Y A y