Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)

1969-12-13 / nr. 6842

zor: noi PAGINA 4 SESIUNEA O.N.U. Un apel al lui U Thant NEW YORK 12 (Agerpres). Secretarul general al Națiu­nilor Unite, U Thant, a adre­sat un apel tuturor statelor membre ale O.N.U. să contri­buie la finanțarea organizării Adunării mondiale a tineretu­lui, care va avea loc în luna iulie la New York în cadrul manifestărilor cea de-a 25-a ce vor marca aniversare a Națiunilor Unite. In comunică­rile adresate tuturor statelor membre ale O.N.U., U Thant a­­rată că Adunarea mondială a tineretului este „din multe puncte de vedere o manifesta­re unică în istoria Organiza­ției Națiunilor Unite“. Rezoluții adoptate în unele comitete ale Adunării Generale NEW YORK 12, (Agerpres). Comitetul Adunării Genera­le a O.N.U. pentru teritoriile sub tutelă și neautonome a adoptat cu 58 de voturi și 4 contra (Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud și Por­tugalia) o rezoluție prin care se cere instituțiilor speciali­zate ale O.N.U., în special Băn­cii Mondiale și Fondului Mo­netar Internațional, să respec­te dispozițiile Declarației pri­vind decolonizarea. Documen­tul cere instituțiilor specializa­te să refuze orice ajutor fi­nanciar și economic Africii de Sud, Portugaliei și Rhodesiei și să pregătească, în coopera­re cu Organizația Unității Afri­cane și mișcările de eliberare, „programe concrete pentru a­­jutoarea populației oprimate din Rhodesia, Africa de Sud și teritoriile de sub adminis­trația portugheză“. Intr-o altă rezoluție, adopta­tă cu 73 de valuri, 3 împotri­vă (Africa de Sud, Portuga­lia și Marea Britanie) și 14 ab­țineri. Comitetul condamnă re­fuzul permanent al Portugaliei de a comunica O.N.U infor­mații privind situația din teri­toriile de sub­ administrația sa de pe continentul african, con­form articolului 73 din Carta O.N.U. NEW YORK 12 (Agerpres). Adunarea generală a O.N.U. a adoptat o serie de rezolu­ții în problema colonialismu­lui. La propunerea Comitetului pentru problemele sociale, u­­manitare și culturale, Aduna­rea Generală a condamnat într-o rezoluție Republica Sud- Africană și Portugalia pentru „tratamentul inuman la care sunt supuși deținuții politici“. Această rezoluție cere, de a­­semenea, Marii Britanii „să-și reconsidere refuzul de a fo­losi forța împotriva regimului din Rhodesia“ pentru a resta­bili drepturile populației ma­joritare din această țară. Do­cumentul condamnă R. S. A. pentru „ocuparea ilegală“ a Namibiei și cere Comitetului special al O.N.U. pentru Nami­bia să acționeze în acest te­ritoriu aplicînd Convenția de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul prizonierilor de război și protecția civililor în timp de război. Intr-o altă rezoluție adopta­tă, Adunarea Generală a cerut tuturor puterilor coloniale să-și desființeze bazele și instalații­le militare din teritoriile aflate sub dominația lor. NEW YORK 12 (Agerpres). La Națiunile Unite s-a anun­țat că luni la ora 20:00 GMT Consiliul de Securitate se va întruni pentru a discuta plîn­­gerea Guineei împotriva a­­tacurilor trupelor portugheze asupra teritoriului acestei țări africane. VIENA 12 — Corespondentul Agerpres, P. Stăn­­cescu, transmite ! După cum anunță ziarul „Volksstim­­me“ din 12 decembrie, Plenara C.C. al P. C. din Austria a hotărât să convoace, după alegerile parlamentare din 1 martie 1970, cel de-al 21-lea Congres al partidu­lui. ROMA 12 — Corespondentul Agerpres, N. Puicea, transmite : Intre 2 și 9 decembrie, a făcut o vizită la Roma o delegație a Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, condusă de Țvietin Miatovici, membru al Birou­lui Executiv al Prezidiului U.C.I. Oaspeții iugoslavi au fost primiți de către Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian, și au avut loc convorbiri cu alți conducători ai P.C.I. WASHINgTON . Cancelarul Republicii Federale a Germaniei, Willy Brandt, a acceptat invitația pre­ședintelui Richard Nixon, de a întreprinde o vizită în SUA, în 1970, a anunțat vineri purtătorul de cuvînt al Casei Albe. Data vizitei va fi stabilită ulterior, a pre­cizat purtătorul de cuvînt. COTONOU — In cea de-a treia zi după lovitura de stat din Dahomey, atît în capitală cit și în alte o­­rașe ale țării, situația se menține calmă, iar magazi­nele și instituțiile funcționează normal, întrucât auto­rul loviturii militare, șeful statului major al armatei, colonelul Kowandete, nu a reușit să formeze un gu­vern provizoriu; el a apelat, potrivit agenției France Presse, la serviciile fostului cabinet. TOKIO — Vineri, 286 de avioane de pe liniile in­terne japoneze au rămas la sol datorită grevei decla­rate de piloții companiei „Dzennihon Koku“, care pro­testează astfel împotriva hotărîrii administrației aces­tei societăți de a angaja aviatori străini. T Program româno-francez de schimburi culturale și 9 tehnico-științifice PARIS 12. Corespondentul A­­gerpres, Al. Gheorghiu, trans­mite : Vineri a avut loc la Paris semnarea Programului de schimburi culturale și tehnico­­științifice între Guvernul Re­publicii Socialiste România­­ și Guvernului Republicii France­ze, pe anii 1970—1971. Programul cuprinde schim­buri reciproce de oameni de știință, de cultură și artă, ca­­re și specializare d­e didactice și studenți, a­­cordarea de burse, organiza­rea de expoziții, cooperarea în domeniul cinematografiei. Sunt prevăzute, de asemenea, schimburi în domeniile muzi­cii și literaturii, traduceri de opere reprezentative din pa­trimoniul cultural al celor două țări, precum și primirea, pe bază de reciprocitate, de specialiști pentru documenta­ întrevedere Nixon - Johnson WASHINGTON 12 (Agerpres). Fostul președinte Lyndon Johnson a făcut joi o vizită președintelui Nixon, prima după ce a părăsit acest post cu un an în urmă. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Ro­nald Ziegler, a declarat că discuțiile s-au purtat asupra principalelor probleme de po­litică externă și internă a Sta­telor Unite. Printre acestea au fost abordate problema răz­boiului din Vietnam, convorbi­rile de la Helsinki cu privire la limitarea armelor strategice, tratatul de neproliferare a ar­melor nucleare, precum și re­glementarea problemei insulei Okinawa. Disputa dintre guvern și sindicatele britanice LONDRA 12 (Agerpres). O nouă dispută a fost de­clanșată între guvernul și sin­dicatele britanice, după publi­carea unei „cărți albe“ guver­namentale asupra politicii pre­țurilor și veniturilor. Noul do­cument prezentat de către Bar­bara Castle, ministrul forței de muncă și al productivității, care, începînd din primăvara anului 1970, ar urma să ca­pete putere de lege, limitea­ză posibilitățile de sporire a salariilor la maximum 4,5 la sută pe an. In expunerea sa de motive, Barbara Castle a susținut că o libertate comple­tă privind creșterea salariilor n-ar face decit să pună în pe­ricol balanța de plăți a Marii Britanii și nivelul actual de fo­losire a forței de muncă. Intenția anunțată de guvern prin publicarea acestei „cărți albe“ a stîrnit o vie reacție din partea sindicatelor. sindicatelor britanice Centrala (TUC) și-a manifestat deja opoziția sa totală fată creșterii salariilor. de­limitarea Consiliul general al TUC urmează să examineze „cartea albă“ în cursul săptămînii viitoare și, după toate probabilitățile — se subliniază în cercurile po­litice din Londra — el va res­pinge principalele dispozițiuni ale acesteia. Călătorind prin America La­tină găsești semne ale pro­gresului, dar în același timp și mari probleme care nu sunt încă rezolvate. Dacă-i asculți pe latino - americani vei auzi cuvinte pline de speranțe ca­re sunt însă deseori învăluite în­tr-um pesimism sumbru. E­­misfera pare să trăiască, du­pă expresia unui observator, intr-un fel de ritm drăcesc de dans — un pas înainte, doi pași înapoi. Abordind problema educa­ției, un purtător de cuvînt al Alianței pentru progres a de­clarat cu mîndrie că peste 80 la sută din copiii latino - ame­ricani de vîrstă școlară au în prezent acces la învățătură ; că numărul celor intrați în co­legii și universități s-a du­blat ; că țările Americii La­tine cheltuiesc în medie cu 62 la sută mai mult pentru dezvol­tarea învățământului, față de 1961. Dar există și celălalt re­vers al situației învățămîntu­­lui. Din 1961 numărul copiilor latino - americani pentru ca­re nu au existat posibilități de a merge la școală s-a ridicat o dată cu creșterea populației. Abandonarea școlii de către elevi este o regulă și nu o excepție. Din 1.000 de copii care intră în școala primară, numai zece termină studiile medii și numai unul singur ob­ține o pregătire universitară. Nu toate renunțările la studii sînt voluntare. In Brazilia, mii de elevi sînt constrînși să re­nunțe la studii din cauza lip­sei de localuri pentru școli medii și a fondurilor insufi­ciente destinate acestora. In aproape toate celelalte sectoare importante ale vieții sociale există acest dublu as­pect al succeselor și eșecuri­lor. Miliarde de dolari au fost investite, fie de capitalul au­tohton, fie de cel străin, în in­dustrie și agricultură, dar nu­mărul șomerilor se află în creștere. Construcția de locu­ințe se dezvoltă intr-un ritm record. Totuși, numărul celor fără locuințe e în creștere... Latino - americanii atribuie multe din necazurile lor în­răutățirii condițiilor în care se desfășoară comerțul dintre ță­rile lor și țările indus­trializate din care ei im­portă produse manufactu­rate. Președintele Columbiei, Carlos Lleras Restrepo, (Co­lumbia este una din principa­lele țări exportatoare de ca­fea) a explicat acest lucru în felul următor : „în 1954 pre­­țțul de vînzare al cafelei era de 80 cenți un pfund. Cu 14 saci de cafea puteai să cum­peri un jepp. Acum, prețul ca­felei este de 40 de cenți, iar cel al jepp-uilui a crescut atît de mult mncit îți trebuie 43 de saci de cafea pentru a cum­păra unul“. In baza programului „Alian­ța pentru progres“, latino-ame­­ricanii au fost îndemnați să construiască o serie de indus­trii noi care să producă pen­tru export bunuri finite prin li­vrarea cărora să-și poată re­duce dependența față de ex­porturile de materii prime. Dar se întimplă așa cum se spu­ne într-o anecdotă frecvent re­petată în această parte a lu­­mii.Un om de afaceri din A­­merica Centrală a acceptat o ofertă în cadrul programului de asistență a­l SUA pentru a construi o fabrică de mănuși, a cărei producție urma să fie exportată. Se spune că noua întreprindere a reușit să livre­ze abia o singură tranșă de mănuși în SUA, mai înainte ca producătorii americani de mă­nuși să obțină continentarea importurilor, întreprinderea din America Centrală s-a re­profilat atunci pe producția articolelor de lenjerie. S-a în­tâmplat același lucru : o sin­gură livrare și producătorii de lenjerie din SUA au reușit să impună contigentarea impor­turilor. * S-ar putea ca întîmplarea să nu fie adevărată, dar la­tino - americanii cred că ea este adevărată. Și această credință are un efect dublu : descurajare în încercarea de a construi noi unități indus­triale pentru producerea unor mărfuri­ destinate exporturilori și creșterea resentimentelor față de Statele Unite. Cifrele oficiale din SUA do­­­vedesc că acosta­­ parte a măr­furilor latino - americane pe piața SUA a scăzut de la 21 la sută în 1960, la 13 la sută în 1968. Președintele Nixon a promis, călăuzindu-se recomandările făcute în după ra­portul lui Nelson Rockefeller, să încerce să reducă unele bariere comerciale, americanii se întreabă Latino­­ însă cum va reuși Nixon să obți­nă sprijinul necesar pentru a­­probarea acestora în Congres. Multe din oficialitățile lati­no - americane consideră că povara grea a datoriilor ex­terne pe care le au majorita­tea țărilor latino - america­ne reprezintă un obstacol ma­­­jor în calea dezvoltării lor. A­­ceste țări trebuie să aloce a­­nual 25 la sută, sau mai mult, din toate veniturile în devize străine pentru a restitui dato­riile și a onora angajamente­le externe. Și în acest dome­niu planul lui Nixon recoman­dă o oarecare ușurare. Pre­ședintele SUA a propus o e­­șalonare pentru reducerea ra­tei anuale de restituire a îm­prumuturilor. In același timp, un număr din ce în ce mai mare de experți își exprimă opinia, după o examinare în­delungă și amplă a proble­melor emisferei, că regiunea are­ nevoie de ceva mai mulți decit de bani pentru a intra în rîndul țărilor dezvoltate. („U. S. NEWS AND WORLD REPORT“) Din presa străină Dificultățile Americii latine VIZITA ÎN U.R.S.S. A DELEGAȚIEI MILITARE ROMÂNE LENINGRAD 12 (Agerpres). Delegația militară română, condusă de ministrul forțelor armate ale Republicii Socia­liste România, general-colonel Ion Ioniță, care la invitația ministrului apărării, mareșalul Uniunii Sovietice A A. Greci­­ko, se află într-o vizită oficia­lă de prietenie în U.R.S.S., a făcut vineri o vizită vicepre­ședintelui Comitetului Executiv al Sovietului Orășenesc Lenin­grad, B. V. Aristov. La întîlnire au participat general-colonel I. E. Lavrov, comandantul re­giunii militare Leningrad, ami­ralul I. I. Baikov, comandantul bazei maritime militare, gene­rali, amirali și ofițeri superiori sovietici. Intre general-colo­­­nel Ion Ioniță și B. V. Aristov a avut loc o convorbire caldă, tovărășească. De asemenea, delegația mi­litară română a depus o co­roană de flori la cimitirul me­morial al apărătorilor Lenin­gradului. A fost aliniată o gardă de onoare, fiind intonate imnurile de stat ale Republicii Socia­liste România și U.R.S.S. In aceeași zi, membrii dele­gației române au făcut o vizi­tă în vechea fortăreață Kron­stadt. La sosire, după intona­rea imnurilor de stat ale Re­publicii Socialiste România și U.R.S.S., ministrul forțelor ar­mate ale României, general­­colonelul Ion Ioniță, și contra­amiralul V. P. Beliakov au tre­cut în revistă garda de onoa­re. Oaspeții români au vizitat apoi crucișătorul „Kirov“, unde s-au bucurat de o primire căl­duroasă din partea echipajului navei. In cursul după-amiezii, co­mandantul bazei maritime mi­litare Leningrad, amiralul I. I. Baikov, a oferit o masă în cin­stea membrilor delegației. A­­miralul I. I. Baikov și general­­ul­lonelul Ion Ioniță au rostit toasturi. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă și tovărășească prietenie. Saigon = COMUNICATUL COMANDAMENTULUI MILITAR AMERICAN IN LEGĂTURĂ CU PIERDERILE IN VIETNAMUL DE SUD SAIGON 12 (Agerpres). In urma ciocnirilor înregis­trate în ultima săptămînă în Vietnamul de sud, 100 de mili­tari americani au fost uciși, se menționează într-un comunicat al Comandamentului militar a­­merican dat publicității la Sai­gon. Această cifră este supe­rioară celei înregistrate în săptămînă precedentă (70), co­­respunzînd unor acțiuni inten­se lansate de forțele guvernu­lui revoluționar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud. In aceeași perioadă, numă­rul militarilor sargonezi uciși se ridică la 411. Totodată, se menționează că în perioada respectivă au fost răniți 592 de militari americani, comparativ cu 292 în săptămî­­na precedentă. In acest mod, precizează comunicatul ofi­cial, pierderile americane de la 1 ianuarie 1961 pînă în pre­zent se ridică la 301.523 de oa­meni, dintre care 39.742 de morți, 260.420 de răniți și 1.361 dispăruți sau luați prizonieri. SITUAȚIA DIN LIBIA TRIPOLI 12 (Agerpres). Agenția MEN anunță că Consiliul comandamentului re­voluției din Libia a creat joi un Tribunal militar în fața că­ruia vor fi traduși autorii în­cercării loviturii de stat con­trarevoluționare, care a a­­vut loc cu cîteva zile în urmă la Tripoli. Totodată, s-a anun­țat că autoritățile libiene au promulgat o lege in care se prevede pedeapsa cu moartea pentru acțiunile contrarevolu­ționare și au proclamat, în nu­mele poporului libian, o con­stituție provizorie. Printre prin­cipalii acuzați și care urmea­ză să fie judecați de Tribu­nalul militar se află locote­nent - colonelul Adam Al- Hawaz, fost ministru al apără­rii, locotenent-colonelul Mussa Ahmed, fost ministru de inter­ne, organizatorii principali ai loviturii de stat. Se precizea­ză că Tribunalul­ militar este condus de căpitanul Mahamed Negri, membru al Consiliului comandamentului revoluționar libian. Colonelul Moamer el Ge­­dan­, liderul noului regim libia­­nez, a anunțat că unul dintre acuzați, colonelul Adam Al Hawaz, a încercat să se sinu­cidă în închisoare și că el se află în prezent spitalizat. mum ROMÂNEȘTI PRAGA 12. Coresponden­tul Agerpres, E. lonescu, transmite , Joi, la Monumentul cul­turii naționale din Praga a avut loc o seara literară închinată lui Miihai Emi­­nescu. Cu acest prilej, Vi­­lem Zavada, artist al po­porului din R. S. Ceho­slovacă, a adus un oma­giu marelui poet român. Alexandru Oprea, director adjunct al Muzeului litera­turii române din București, a vorbit despre viața și o­­pera lui Eminescu. In con­tinuare, artistele Silvia Po­­povici și Valeria Gagea­­lov, de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale“ din București, aflat în turneu la Praga, precum și acto­rul Otakar Brousek, de la Teatrul „Vinohrady“ din Praga, au recitat din poe­ziile lui M. Eminescu. PRAGA 12. Corespon­dentul Agerpres, E. Iones­­cu, transmite : Teatrul Na­țional „Ion Luca Caragia­le“ din București și-a con­tinuat turneul la Praga, prezentînd joi seara pe scena teatrului „La Bra­­ncu“ spectacolul „Cine ești tu ?“ de Paul Everac. Spec­tacolul s-a bucurat de un frumos succes, artiștii fiind rechemați în repetate rin­­duri la rampă. Teatrul bu­­cureștean își va încheia turneul sîmbâtă, cînd, pe scena Naționalului pra­­ghez, va prezenta piesa „Becket“. TOKIO 12. Coresponden­tul Agerpres, F. Țulu, trans­mite : La Universitatea Tokio, în cadrul Facultății de cul­tură generală, a fost des­chis recent un curs de lim­ba română, din inițiativa și sub îndrumarea profesoru­lui Atsushi Naono, absol­vent al Facultății de filolo­gie de la Universitatea Bu­curești. Este pentru prima dată cînd se înființează un asemenea curs la o uni­versitate japoneză de stat. Tot zilele acestea s-a încheiat ediția din 1969 a cursurilor de limba româ­nă, organizate de Asocia­ția de prietenie Japonia — România. Declarația a doi foști ofițeri americani instruiți în cadrul­­ „Programului Phoenix“ WASHINGTON 12 (Agerpres). In ultimele zile, mai mulți se­natori din S.U.A. au primit co­pia unei declarații făcute in februarie 1969 de către doi foști ofițeri ai armatei ameri­cane, prin care aceștia afir­mau că, în timp ce se înșiru­iau în statul Maryland, au pri­mit ordinul de a recruta, în momentul în care vor ajunge în Vietnam, mercenari pentru a ucide pe toți simpatizanții Frontului Național de Elibera­re, „indiferent de vîrstă sau sex“. Instructorii din tabăra din Maryland îi sfătuiau pe ofițeri să folosească în Vietnam „toa­te formele de tortură“. Cei doi ofițeri, Francis Rei­e­­meyer și Michael Cohn, au re­fuzat să plece în Vietnam. De­clarațiile lor au fost remise oficial unui tribunal federal din Maryland, iar copii ale acestor documente au fost tri­mise senatorilor William Ful­­bright, Edmund Muskie, Ed­ward Kennedy, John Stennis și Charles Mathias. In această declarație, Reise­­meyer și Cohn, care au făcut parte dintr-un grup de 48 de ofițeri ce se instruiau la Forth Holabird, urmau să uci­dă lunar prin mercenarii re­crutați de ei câte 50 de patrioți sud-vietnamezi. Instruirea se făcea în cadrul „Programului Phoenix“, care prevedea lupta împotriva forțelor patriotice și obținerea de informații. Ofi­țerii nu acționau direct, ci prin mercenari, care utilizau meto­dele cele mai barbare. Aceștia din urmă trebuiau să elimine orice persoană susceptibilă să obțină, „prin autoritatea sau influența ce ar putea să o e­­xercite asupra unor sate, cooperarea populației locale cu forțele vietcong“. Reiteme­­yer afirmă că unul din „consi­lierii“ reveniți din Vietnam a povestit că un sud-vietnamez bănuit de a fi simpatizant al forțelor patriotice a fost de­capitat, iar corpul lui a fost depus în fața casei sale ca un avertisment pentru ceilalți locuitori. De asemenea, se re­latează că un prizonier care a refuzat să furnizeze informații a fost decapitat cu baioneta. „Consilierii americani, care-și luau micul dejun la cîțiva me­tri depărtare, au aprobat a­­ceastă acțiune, iar în raportul întocmit au menționat : „ucis cînd a încercat să fugă“. Rei­­temeyer și Cohn declară că „Programul Phoenix“ avea drept scop principal „elimina­rea civililor inamici politici, simpatizanți ai Frontului Na­țional de Eliberare“. L___________ TEL AVIV Golda Meir a prezentat președintelui Israelului lista noului guvern TEL AVIV 12 (Agerpres).­­ După consultări asidue, care au durat peste o lună, parti­dele politice ale coaliției gu­vernamentale din Israel au reușit, în cele din urmă, să se pună de acord, permițîndu-i premierului desemnat, Golda Meir, să prezinte președintelui Zalman Shaza lista noului guvern. Ultimul obstacol în calea formării noului guvern a fost înlăturat cu numai cîteva ore înainte de expirarea termenu­lui acordat lui Golda Meir pentru această misiune, ca ur­mare a renunțării, de către partidul Gahal, la majoritatea cererilor privind viitoarea po­litică a guvernului și la „drep­turile sale speciale în cadrul coaliției“. (Este vorba de drep­tul de a adopta o poziție pro­prie în legătură cu controver­sata problemă a arbitrajului obligatoriu al statului în liti­giile de muncă, în momentul în care această chestiune va fi luată în dezbaterea deputa­ților). Lista cabinetului prezidat de Golda Meir include, pentru pri­ma oară, un număr record de miniștri — 24 — dintre care 6 fără portofoliu. Numărul și componența actualului guvern sunt determinate de rezultate­le alegerilor generale desfășu­rate în luna octombrie în urma cărora, după cum s-a mai a­­nunțat, partidul primului minis­­tru, MAP­AI — a pierdut majo­ritatea în Knesset, reușind să obțină numai 56 din cele 120 de locuri în Parlamentul țării. In felul acesta, devenea impe­rios necesară crearea unei coaliții guvernamentale. Din ea fac parte partidele MAPAI MAPAM, care dețin 14 portofo­li­lii, partidul Gahal, reprezen­tat în parlament de 26 de de­putați, căruia îi revin 6 posturi ministeriale ; celelalte formați­uni politice ale coaliției — „Partidul național religios“ și „Partidul liberal independent“ — vor fi reprezentate în gu­vern de 4 miniștri. LOS ANGELES 12 (Ager­pres). Procesul lui Charles Manson și a cinci din „dis­cipolii“ săi acuzați de a­­sasinarea la 9 august a actriței Sharon Tate și altor patru persoane, pre­a­cum și a soților Lablanca, ar putea începe în urmă­toarele două luni, a anun­țat procurorul districtual din Los Angeles, Evelle Younger. Procurorul a re­fuzat să comenteze o in­formație apărută în ziarul „Los Angeles Times“, po­trivit căreia „familia" lui Manson ar putea fi acu­zată de încă 14 asasinate comise în această locali­tate. Evelle Younger a ți­nut, însă, să precizeze că ancheta continuă și ea nu se limitează la crimele co­mise la 9 și 10 august la vila Bel Air și la locuința soților Lablanca. Joi, Charles Manson compărut în fața Curții su­­­perioare din Los Angeles în vederea inculpării sale. LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEI Epidemia de gripă să se extindă în Epidemia de gripă, care bîntâie în Europa, continuă să se extin­dă. Se consideră că peste 30 de milioane de europeni, cuprinzînd între altele o pătrime din popu­lația Franței și Italiei, au contrac­tat virusul gripei. Organele me­dicale din țările afectate decla­ră că este vorba de un virus mai pu­țin virulent decît cel al gripei a­­siatice Favorizată de timpul umed friguros, aria de răspîndire a epi­si­demiei a cuprins o parte însemna­tă din teritoriul Franței, provocînd serioase perturbații în serviciile publice și administrative și deter­­miniîn­d o încetinire a activității economice. In unele orașe, școlile au fost închise. Se pare­ că­­ gripa a atins punctul culminant în su­dul țării, unde epidemia cîștigă din ce în ce mai mult teren. Aici, peste 50 la sută din personalul sanitar a fost contaminat. Nici vestul Franței n-a­­ fost ocolit. Pes­te 30 la sută din muncitorii uzi­nelor Renault sunt în prezent bol­navi. Cazuri de gripă au fost sem­nalate și în nordul țării, unde 20 de școli au fost, de asemenea,­ în­chise. In Italia,­ numărul celor conta­minați crește cu fiecare zi. Se a­­preciază că 15 milioane de ita­lieni sunt atinși de virusul gripei. In regiunea Brescia,­ toate proce­ continuă Europa ,ele au fost amînate,­ iar unele comisii parlamentare itaili­ene și-au suspendat lucrările din același mo­tiv. Oficialitățile italiene au aver­tizat pe cei îmbolnăviți să stea a­­casă pentru a se evita complica­țiile bronșice. Epidemia nu oco­lește nici teritoriul R. F. a Ger­maniei. La München și Nürnberg, aproximativ 30 la sută din salariați nu s-au prezentat la lucru, fiind bolnavi, o bună parte din numă­rul elevilor absentează de la cursuri. In fine, în Belgia, 10 la sută din studenții și muncitorii provinciei Hadmnaut (la frontiera cu Franța), au contractat virusul gri­pei. (Agerpres). REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA; Suceava, str. Tipografiei nr. 1; telefoane ; redactor $ef construcție do Hat, scrisori ;i corespondenți - 11696, 10766) redactor jef adjunct - 1199­­8 secretariatul de redacție- 11692­ industrie, viață de partid - 10765­­ cultură. Informații - 10764 ; agrară, administrație - 11995 Tiparul, întreprinderea Poligrafică Suceava, telefon serv, producție, expediție - 1191440.491

Next