Zori Noi, iulie-septembrie 1981 (Anul 34, nr. 9883-9961)

1981-07-18 / nr. 9898

-V i­ wm w w w w w ww w wwwwu w www Idtntr m A '!' Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXV Nr. 9898 sîmbătă 18 iulie 1981 14 pagini 30 bani l-W%*WWWVWWWVw*WWVWWWWe«"«,WVI i: C­A­I­HR ȘI TAR­A! La Putna, în incinta cu­­­­noscutului monument istoric medieval, continuă cercetările pentru a f­urniza noi date științifice legate de for­ma­ și structura Casei Dom­nești, în vederea conservării și restaurării acesteia. Lucră­rile sunt executate de Muzeul județean Suceava, în colabo­rare cu Institutul de arheolo­gie București, Muzeul muni­cipal București și Muzeul Ba­natului din Timișoara.­­ Incepînd cu acest an, la Fabrica de bere din Suceava se produce malțul necesar procesului de fabricație. Instalația este rea­lizată în țară, iar materia pri­mă folosită provine din jude­țul nostru. Această reușită tehnologică are implicații fa­vorabile asupra ritmicității producției și, bineînțeles, a­­supra calității berei. PE AGENDA DE LUCRU, SARCINILE ȘI EXIGENȚELE STABILITE DE CONGRESUL CONSILIILOR OAMENILOR MU­NCI Prin unitățile Complexului C.F.R. Suceava se vehiculează zilnic mii de tone de mărfuri, aici putîndu-se lua exact „pulsul" activității economice din municipiu și localitățile din jur. Prezenți zi și noapte la datorie. in­ ___________ diferent de pos­tul pe care-1 ocupă, ferovia­rii se strădu­iesc să răspun­dă cu promp­titudine cerin­țelor exprima­te de benefici­ari, concomi­­­­tent cu o spo­rită preocupa­re pentru creș­terea eficienței ■_­­■ transportului pe calea ferată. Ca o dovadă, am reținut faptul că, în pr­i­­mul semestru din acest an, toate cererile de transport mărfuri pe C.F.R. au fost o­­norate în raza complexului, indiferent dacă a fost vorba de destinatari interni sau din afara țării. Aceasta a fost po­sibil și ca urmare a faptului că, în cele 6 luni, planul la indicatorul tone nete încărca­te a fost depășit cu 1.353 tone, la vagoane încărcate — cu 662 unități, iar tonajul pe tren a fost mai mare brut cu 58 de tone, ceea ce echiva­lează cu 3 trenuri „economi­site" în fiecare lună, pe dis­tanța Suceava — Ilva Mică. Evaluînd activitatea desfă­șurată, șeful coordonator al Stației C.F.R. Suceava, tova­rășul inginer Mihai Miron, ne-a spus : — Așa cum sublinia secre­tarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recentul forum al democrației­ muncitorești, „In domeniul transporturilor trebuie puse pe primul plan optimizarea acestora, elimi­narea încrucișărilor, reduce­­____________ rea transpor­turilor inutile. Dispunem "de mijloace cores­punzătoare pentru a asi­gura buna des­fășurare a trans­portului fe­roviar". O ilus­trare a celor de mai sus este și complexul nos­tru, dotat cu a- ----­­­paratură mo­dernă, în care avem capacități sporite de manevrare. Triajul Suceava, ca să dau un singur exemplu, are 20 de linii de prelucrare a trenurilor, este înzestrat cu circuit închis de televiziune , MIHAI ȚINTAR (Continuare în pagina a Hl-a) DESFĂȘURAREA TRANSPORTULUI FEROVIAR—ÎN CONDIȚII DE EFICIENȚĂ SPORITĂ Ilustrată din Fălticeni — oraș în care puternica dez­voltare economică este însoțită de o adevărată renaștere urbanistică • La Ipotești, din inițiativa comitetului comunal de partid și cu sprijinul cadrelor didac­tice a fost reluată o mai ve­che îndeletnicire estivală a e­­levilor : strângerea spicelor ră­mase în urma combinelor. Prima acțiune s-a desfășurat zilele trecute, pe o tarla de 20 de hectare cultivată cu orz. S-a apreciat că recolta de spice a școlarilor a sporit pro­ducția de orz cu câte 50 de ki­lograme la hectar. Stimulați de primele lor succese, elevii școlilor ipoteș­­tene au hotărât să întreprin­dă alte acțiuni similare, pe tarlalele cultivate cu grîu. REPERE ALE ÎNFLORIRII PATRIEI­­--------ÎN ACTUALUL CINCINAL-------­CREȘTEREA VOLUMULUI DESFACERILOR de mărfuri cu amănuntul prin COMERȚUL SOCIALIST (In prețuri 19S1) (IN PROCENTE) • Intrucît, odată cu de­clanșarea acțiunii, pușcă­­rile masive s-au îndesit (avem în vedere pe cele în găurile de foreză și în galeriile de minare), iar nu­mărul celor de dimensiuni mari, de pînă la zeci la cîteva tone, și zeci de tone, s-au înmulțit, ca ur­mare a derocărilor prin explozie, s-a pus proble­ma înființării unei echipe de pușcare­ a supra gaba­­riților. Mem­brilor aces­tei formațiuni, condusă de maistrul Petru Balan, li se mai spune aici „sfarmă piatră“, de munca lor de­­pinzînd, în bună măsură, îndepărtarea coloșilor de piatră din calea mijloa­celor de transport din treptele muntelui. • In imediata vecină­tate a clădirii care găzdu­iește comandamentul de coordonare a acțiunii a fost înălțată, în cîteva săptămîni, o baracă meta­lică. .Este vorba despre noul club unde manifes­tările cultural - artistice, ca și cele sportive, au și început. Aici a fost ame­najată o cabină pentru proiecții cinematografice, precum și spații adecvate, destinate viitoarei biblio­teci, care va fi înzestrată cu sute și sute de volu­me de literatură social - politică și be­letristică.­­ Inginerul Ioan Bartol, care răspunde de coordona­rea activită­­­­ții de întreți­nere, repara­ții și con­strucții de drumuri, și-a adus o substanțială contri­buție la scurtarea distan­țelor de transport a pro­duselor de balastieră, ne­cesare acestei activități. Acum, autobasculantele repartizate la drumuri nu se mai deplasează pînă la Berchișești, ci aduc balas­tul dintr-o zonă mult mai apropiată, de la Panaci, așezare situată chiar în căldarea Călimanilor. m ssmm ACTIUftiEAI SULF ® Buna funcționare a puternicelor autobas­culante BEI­ AZ în Că­și mari depinde si de felul cum își fac datoria mecanicii de la atelierul de re­parații și întreține­re al unității. Ima­ginea surprinde un aspect cotidian din atelierul de repara­ții — In acest număr 1 CET­ĂȚENEȘT CONTRAPUNCT | BULETIN RUTIER • NOTE ______In pagina 2 ­ î­nfățișarea oarecum pitorească a unui in­terior de autobuz ru­ral mi-a dezvăluit și ipostază inedită, de-a drep­­­tul cuceritoare. „Persona­jele" — doi băieți simpa­tici, muncitori tineri, cum­secade și politicoși (au o­­ferit locurile unor femei), impresionați prin gesturile lor cumpătate care dega­jau o fermecătoare notă de bună simțire. Mai întii au vorbit despre ce mai e pe la ei la fabrică. Și pentru că era duminică diminea­ța, au chibzuit cum să-și gospodărească mai cu fo­los timpul liber. Ținuta demnă a atitudinii, con­vorbirea aleasă și cultiva­tă, cuviința pentru limba română îngrijită tăceau din cei doi o pereche în totul agreabilă. Cu pricepere au vorbit apoi — vă rog să mă credeți — despre Bal­zac și Eminescu, despre E­­nescu și Mozart („mie însă tot Sofia Vicoveanca îmi DESPRE CULTURĂ place“ — a rostit cu fermi­tate unul din ei), s-au în­grijorat cu justificare de poluarea mediului ambiant. Și mi-am spus că a fi cult nu înseamnă numai­­decît a memora ori a achiziționa biblioteci diplome. Nobilă și necesară dimen­siune­a personalității, a fi cult înseamnă a fi simțitor la lucrurile frumoase din jur. Pe care să le prețu­­iești, să le iubești și să le înfăptuiești tu însuți. DUMITRU BRADAȚAN

Next