Zori Noi, aprilie-iunie 1989 (Anul 42, nr. 12286-12362)

1989-05-21 / nr. 12328

| NOI • Pagina 3 țcc N !) Vineri, la Institutul sucevean de învățămînt Superior, sub e­­gida Inspectoratului Școlar și a Societății de Științe Filologi­ce (filialele Suceava, Fălticeni și Rădăuți), a avut loc sesiu­nea de referate și comunicări științifice Mihai Eminescu la centenarul trecerii sale in ne­murire. Au participat profesori de limba și literatura română, responsabili ai cenaclurilor li­terare din școli și liceeni,­meroși iubitori ai poeziei.U nu­în ședința plenară (desfășu­rată în aula institutului) au rostit emoționante cuvinte des­pre „omul deplin al culturii române" prof. Gheorghe Ga­­fencu, inspector general al In­spectoratului Școlar al Jude­țului Suceava, și dr. Alexandru Tom­a, președintele Comitetu­lui Județean de Culturi și E­­ducație Socialistă, după care au susținut comunicări prof. dr. Dumitru Copilu, de la Cen­trul de Științe Sociale al Uni­versității din Cluj - Napoca („Procesul de universalizare a operei eminesciene“), lector univ. dr. Mihai Iacobescu („E­­minescu și istoria Bucovinei") și conf. univ. dr. Mihail Ior­­dache („Orfeu și gîndirea or­­fică în literatura eminescia­nă“). Lucrările sesiunii au conti­nuat, apoi, în cadrul a 8 sec­ții : Stilistică eminesciană, Mo­tive pentru o biografie Mihai Eminescu, Mihai Eminescu în perspectiva istoriei literare, Mihai Eminescu sub semnul universalității, Receptarea ope­rei eminesciene în gimnaziu, Receptarea operei eminesciene în liceu, Metodica studierii textului eminescian, Eminescu și Bucovina. Manifestarea — omagiu spi­ritului tutelar al culturii ro­mâne —, în cadrul căreia au fost prezentate peste 100 de referate și comunicări științi­fice, s-a încheiat cu o excursie documentară pe traseul Sucea­va—Botoșani—Ipotești. CENTEMAR EMINESCU SESIUNEA DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI MIHAI EMINESCU LA CENTENARUL TRECERII SALE ÎN NEMURIRE“ • La" școlile cu clasele I—X din Găinești și Herla și la cea cu clasele I—VIII din Slatina (comuna Slatina) au avut loc medalioane literare „Mihai E­­minescu" și „Ion Creangă“, di­mineți de poezie eminesciană (la ciclul gimnazial) și șeză­tori sub semnul poveștilor ce­­­lor doi mari scriitori (la ciclul primar). Un simpozion, cu participarea unor elevi din cla­sele V—VIII și a profesoarelor Doina Țigănașu și Doina Ma­­covei, a fost, de asemenea, consacrat, aici, „Centenaru­lui Eminescu-Creangă". • Clubul „Femina" din loca­litate, ne informează medicul Elvira Orheianu, președinta Comitetului Orășenesc al Fe­meilor din Solca, a fost gazda unei recente manifestări oma­giale, în cadrul căreia profe­soara Mariana Badale a vor­bit despre „Viața și opera lui Mihai Eminescu“, iar elevii au susținut un recital de poezie eminesciană și un program de cântece pe versurile Poetului național. Bustul lui Mihai Eminescu din parcul Stațiunii Balneare Vatra Dornei La rădăcina ochiului senin La rădăcina ochiului senin Nemoartea naște tainice cuvinte, Izvorul de aducere aminte A porții ferecate de destin. Lumina blinda picură fierbinte In liniștea de iarbă și senin, Lingă fîntîni miracolul deplin Inveșmîntează ploi și trupuri sfinte. Mirosul verii­ nchipuie portaluri Cu prelungiri în veacul celălalt, Salcîmii se dezbracă peste maluri Și pregătesc nepămintesc asalt La rădăcina ochiului înalt Cuprins de osebite idealuri. ION COZMEI D­IALOG • Steluța Lucreția Morari: Versurile dv. se împlinesc fericit doar... pe sărite. Dintr-un plic cu 4 poezii am putea „salva" doar una („Timpul prezent“), iar din poezia de 8 strofe ar fi, even­tual, de reținut numai una : „Copiii țării mele sînt rotunde spice / Păduri de muguri vii ce rîd în soare... / Fremătătoare crînguri cu izvoare". Adresați-vă și altor publicații literare. • Elena Popa : Doar... gînduri bune. • Visternicu Da­niela : Perseverență de bun augur... Ideea „celebrării solemne”" a voievodului Ștefan cel Mare de către reprezentanții români­lor de pretutindeni s-a născut la Putna și a fost emisă de cei dinții prozator român bu­covinean, Iraclie Porumbescu. Ea a reapărut, după treisprezece ani, printre studenții români de la Viena, cu prilejul împli­nirii a 400 de ani de la ctito­rirea lăcașului de veci al lui Ștefan cel Mare. Cel mai re­ceptiv la această inițiativă fost Mihai Eminescu. El a îm­­­brățișat „cu aprindere proiec­tul, găsindu-l ca prilejul cel mai potrivit pentru un congres al studenților români din toa­te părțile, care să imprime o singură direcțiune a spiritu­lui românesc și să găsească, în decomun acord, mijloacele pentru aceasta“ (constata G. Călinescu). încă din p­erioada studiilor vieneze, Eminescu a devenit fermentul ide­ilor de redeștep­ ____________ tare și unitate a conștiinței și culturii națio­nale, principa­lul lider clarvă- - .... zător, entuziast, perseverent și modest al tine­retului vremii ce milita pentru crearea premiselor unității po­litice a tuturor românilor. Era un spirit agitatoric, ghidat de o viziune realistă a devenirii istorice, dovedind, în momente cruciale, un veritabil simț po­­litic. Vizionarul politic de la Ipotești era augmentat de ar­tistul patriot și de gazetarul combativ cu convingeri ferme, de nezdruncinat. Gazetarul militant (cel că­ruia i se intentase un proces de presă), agitatorul națiunii române a reușit, în mai puțin de doi ani, să unifice cele două asociații studențești din Viena într-una, „România ju­nă", sub deviza : Uniți-vă în cuget, uniți-vă în simțiri. Tot el e cel care a contribuit la alcătuirea Proiectului de pro­gram pentru serbarea naționa­lă la mormîntul lui Ștefan cel Mare din 15/17 august 1870, a Apelului și a mai multor arti­cole ce au apărut în presa ro­mânească de o parte și de alta a Carpaților. Pentru agi­tația făcută printre studenții români din principialele centre universitare ale Europei, Emi­­nescu, împreună cu Slavici au fost chemați de poliția vieneză să dea socoteală, în urma izbucnirii războiu­lui franco-german, a falimen­tului băncii unde erau depozi­tați banii colectați pentru or­ganizarea festivităților și a u­­nor neînțelegeri interne, ser­barea proiectată nu a mai avut loc și cu toții renunțaseră defi­nitiv la idee. Cu excepția lui Eminescu­­, „cel mai activ, în­crezător și modest dintre toți, ce își avea planul serbării și al congresului gata ticluit“. (G. Călinescu). La sugestia și in­sistența sa, Ioan Slavici, cu tact și convingere, a aplanat conflictele interne și a reani­mat, parțial, ideea serbării de la Putna. Pentru ca noua ini­țiativă, lansată în ședința din 25 mai 1871, să nu rămînă un pios deziderat, pentru a nu pierde încă „un an din viața comună" a „României june“, Eminescu și Slavici și-au asu­mat, fără ezitare, răspunderea organizării și desfășurării ser­bării și a congresului de la Putna. Poetul pleacă în țară unde susține o adevărată cam­panie de presă cu profunde re­zonanțe pe întreg teritoriul lo­cuit de români. Eminescu concepea serbarea de la Putna ca p­e un act de manifestare a solidarității pre­zentului în vederea pregătirii viitorului. „Dacă exteriorul a­­cestei festivități are să fie de un caracter istoric și religios, interiorul ei — dacă junimea va fi dispusă pentru aceasta — are să cuprindă germenii unei dezvoltări organice, p­e care spiritele bune o voiesc din toa­tă inima“, scria tânărul poet. „Dacă serbarea în memoria lui Ștefan va avea însemnăta­te, aceea ar fi o dovadă mai mult cum că a fost cuprinsă în sufletul praporului românesc și s-a realizat pentru c-a tre­buit să se realizeze ; dacă însă va trece­­ neînsemnată, atunci va fi dovada că a fost expre­­siunea unor voințe individua­le, necrescute din sâmburele ideilor prezentului". Rezultatele campaniei de presă întreprinsă de Eminescu nu s-au lăsat mult așteptate. La înfăptuirea actului patrio­tic au contribuit cu sume im­­p­ortante numeroase municipii din țară, persoane particulare ș.a., încît s-au putut colecta fonduri în valoare de 35.000 florini. Noul comitet central de ac­țiune (Ioan Slavici, președinte; Mihai Eminescu, secretar I; Vasile Morariu, secretar II; Pamfil Dan, casier), avînd fi­nanțarea asigurată, a pornit, prin Cernăuți la Putna, unde au pregătit desfășurarea serbă­rii, a primului congres al stu­denților români, primirea circa 1­600 de invitați și a altor­a participanți. Rînd pe rînd, la jubileul de la Putna au înce­put să sosească delegații din diverse centre universitare (Iași, București, Viena, Ber­lin, Paris), invitați și vizitatori, ajungîndu-se la p­este 3 000 de persoane. Printre ei se numă­rau delegații Societății Acade­mice Române (Mihail Kogălni­­ceanu și Ioan G. Sbiera, tri­miși să felicite din inimă „toa­tă tinerimea generoasă inspirată de marile fapte care, ale marilor principi români, a fă­cut a se ține cea mai națională sărbătoare în ___________ memoria lui Ștefan cel Ma­re"), reprezen­tanții Mitropo­liei Moldovei, cărturari, artiști (Carol Popp de Szatmary și Epaminonda Bucevschi), compozitorul Ci­­prian Porumbescu, jurnaliști, elevi, studenți și țărani bucovi­neni. Serbarea a început în seara zilei de sâmbătă 14/26 au­gust 1871 și a ținut pînă luni după-amiază ; primul congres și-a deschis furtunoasele dez­bateri luni seara și a conti­nuat, cu un număr redus de participanți, marți 17/29 au­gust. Despre modul cum s-a­u des­fășurat emoționantele eveni­mente de la Putna, în cele pa­tru zile ce au intrat în istoria spiritualității românești, a re­latat, de la fața locului, G. Dem. Teodorescu în „Româ­nul", și-au amintit în cărțile lor Ioan Slavici sau T. V. Ște­­fanelli, s-au publicat, 118 ani cîți s-au scurs în cei de la jubileu, numeroase volume și studii. Mai puțin cunoscute de prosteritate sunt reportajele nesemnate ce au apărut în „Curierul de Iassi“, anul IV, nr. 92 și 93 din 22 și 25 au­gust 1871, sub titlul Serbarea de la Putna întru memoria lui Ștefan cel Mare. Ele au fost realizate — o dovedesc ideile, stilul inspirat — de unul din­tre principalii organizatori și animatori ai evenimentului. Mihai Eminescu. PAUL LEU EMINESCU ȘI JUBILEUL DE LA PUTNA etc. • Pionierul Amariei Cătă­lin din Grămești ne scrie că zilele trecute, un grup de 48 de pionieri din comună, ma­joritatea membri ai cercului literar «Luceafărul», au par­ticipat la o excursie pe tra­seul Grămești — Dorohoi — Botoșani — Ipotești — Su­ceava. „La Botoșani am pășit cu emoție și am zăbovit înde­lung în casa copilăriei din Ipotești. La statuia sale din curte am așezat cu grijă gin­gașe flori... în cinstea ma­relui poet am mai organizat cîteva acțiuni importante, dintre care cea mai frumoa­să a fost simpozionul în­chinat vieții și operei sale, la care a participat toată u­­nitatea noastră de pionieri. In ajunul centenarului vom prezenta o serbare și vom participa la un concurs „cine știe răspunde" despre viața și activitatea lui Mihai E­minescu. De asemenea, plă­­nuim să pornim pe urmele sale și prin dulcele tîrg al Ie­­șilor...“ • La Editura Kri­­terion a apărut recent vo­lumul de poeme (în limba u­­craineană) „Balade și ex­taze", a treia carte de poezie a lui Ioan Negriuc din Ipo­­teștii Sucevei. «Un drama­turg (despre lecturi): „Deși aflăm multe despre viață trăind-o, ca și din relațiile cu ceilalți. Se învață de multe din cărți... la fel Lec­tura ne deschide multe feres­tre, ne înfățișează multe pa­norame și realități. Litera­tura este, poate, ucenicia cea­­ mai profundă pentru a afla ce este viața • La Baia Ma­re, în perioada 2—4 iunie a.c., concursul de poezie „Măiastră“. • „Pendulul lui Foucault" este titlul noului roman al scriitorului Umber­to Eco (autorul celebrului „Numele trandafirului“). • Etc___ D. B. 4

Next