Zori Noi, aprilie-iunie 1989 (Anul 42, nr. 12286-12362)
1989-05-21 / nr. 12328
| NOI • Pagina 3 țcc N !) Vineri, la Institutul sucevean de învățămînt Superior, sub egida Inspectoratului Școlar și a Societății de Științe Filologice (filialele Suceava, Fălticeni și Rădăuți), a avut loc sesiunea de referate și comunicări științifice Mihai Eminescu la centenarul trecerii sale in nemurire. Au participat profesori de limba și literatura română, responsabili ai cenaclurilor literare din școli și liceeni,meroși iubitori ai poeziei.U nuîn ședința plenară (desfășurată în aula institutului) au rostit emoționante cuvinte despre „omul deplin al culturii române" prof. Gheorghe Gafencu, inspector general al Inspectoratului Școlar al Județului Suceava, și dr. Alexandru Toma, președintele Comitetului Județean de Culturi și Educație Socialistă, după care au susținut comunicări prof. dr. Dumitru Copilu, de la Centrul de Științe Sociale al Universității din Cluj - Napoca („Procesul de universalizare a operei eminesciene“), lector univ. dr. Mihai Iacobescu („Eminescu și istoria Bucovinei") și conf. univ. dr. Mihail Iordache („Orfeu și gîndirea orfică în literatura eminesciană“). Lucrările sesiunii au continuat, apoi, în cadrul a 8 secții : Stilistică eminesciană, Motive pentru o biografie Mihai Eminescu, Mihai Eminescu în perspectiva istoriei literare, Mihai Eminescu sub semnul universalității, Receptarea operei eminesciene în gimnaziu, Receptarea operei eminesciene în liceu, Metodica studierii textului eminescian, Eminescu și Bucovina. Manifestarea — omagiu spiritului tutelar al culturii române —, în cadrul căreia au fost prezentate peste 100 de referate și comunicări științifice, s-a încheiat cu o excursie documentară pe traseul Suceava—Botoșani—Ipotești. CENTEMAR EMINESCU SESIUNEA DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI MIHAI EMINESCU LA CENTENARUL TRECERII SALE ÎN NEMURIRE“ • La" școlile cu clasele I—X din Găinești și Herla și la cea cu clasele I—VIII din Slatina (comuna Slatina) au avut loc medalioane literare „Mihai Eminescu" și „Ion Creangă“, dimineți de poezie eminesciană (la ciclul gimnazial) și șezători sub semnul poveștilor celor doi mari scriitori (la ciclul primar). Un simpozion, cu participarea unor elevi din clasele V—VIII și a profesoarelor Doina Țigănașu și Doina Macovei, a fost, de asemenea, consacrat, aici, „Centenarului Eminescu-Creangă". • Clubul „Femina" din localitate, ne informează medicul Elvira Orheianu, președinta Comitetului Orășenesc al Femeilor din Solca, a fost gazda unei recente manifestări omagiale, în cadrul căreia profesoara Mariana Badale a vorbit despre „Viața și opera lui Mihai Eminescu“, iar elevii au susținut un recital de poezie eminesciană și un program de cântece pe versurile Poetului național. Bustul lui Mihai Eminescu din parcul Stațiunii Balneare Vatra Dornei La rădăcina ochiului senin La rădăcina ochiului senin Nemoartea naște tainice cuvinte, Izvorul de aducere aminte A porții ferecate de destin. Lumina blinda picură fierbinte In liniștea de iarbă și senin, Lingă fîntîni miracolul deplin Inveșmîntează ploi și trupuri sfinte. Mirosul verii nchipuie portaluri Cu prelungiri în veacul celălalt, Salcîmii se dezbracă peste maluri Și pregătesc nepămintesc asalt La rădăcina ochiului înalt Cuprins de osebite idealuri. ION COZMEI DIALOG • Steluța Lucreția Morari: Versurile dv. se împlinesc fericit doar... pe sărite. Dintr-un plic cu 4 poezii am putea „salva" doar una („Timpul prezent“), iar din poezia de 8 strofe ar fi, eventual, de reținut numai una : „Copiii țării mele sînt rotunde spice / Păduri de muguri vii ce rîd în soare... / Fremătătoare crînguri cu izvoare". Adresați-vă și altor publicații literare. • Elena Popa : Doar... gînduri bune. • Visternicu Daniela : Perseverență de bun augur... Ideea „celebrării solemne”" a voievodului Ștefan cel Mare de către reprezentanții românilor de pretutindeni s-a născut la Putna și a fost emisă de cei dinții prozator român bucovinean, Iraclie Porumbescu. Ea a reapărut, după treisprezece ani, printre studenții români de la Viena, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la ctitorirea lăcașului de veci al lui Ștefan cel Mare. Cel mai receptiv la această inițiativă fost Mihai Eminescu. El a îmbrățișat „cu aprindere proiectul, găsindu-l ca prilejul cel mai potrivit pentru un congres al studenților români din toate părțile, care să imprime o singură direcțiune a spiritului românesc și să găsească, în decomun acord, mijloacele pentru aceasta“ (constata G. Călinescu). încă din perioada studiilor vieneze, Eminescu a devenit fermentul ideilor de redeștep ____________ tare și unitate a conștiinței și culturii naționale, principalul lider clarvă- - .... zător, entuziast, perseverent și modest al tineretului vremii ce milita pentru crearea premiselor unității politice a tuturor românilor. Era un spirit agitatoric, ghidat de o viziune realistă a devenirii istorice, dovedind, în momente cruciale, un veritabil simț politic. Vizionarul politic de la Ipotești era augmentat de artistul patriot și de gazetarul combativ cu convingeri ferme, de nezdruncinat. Gazetarul militant (cel căruia i se intentase un proces de presă), agitatorul națiunii române a reușit, în mai puțin de doi ani, să unifice cele două asociații studențești din Viena într-una, „România jună", sub deviza : Uniți-vă în cuget, uniți-vă în simțiri. Tot el e cel care a contribuit la alcătuirea Proiectului de program pentru serbarea națională la mormîntul lui Ștefan cel Mare din 15/17 august 1870, a Apelului și a mai multor articole ce au apărut în presa românească de o parte și de alta a Carpaților. Pentru agitația făcută printre studenții români din principialele centre universitare ale Europei, Eminescu, împreună cu Slavici au fost chemați de poliția vieneză să dea socoteală, în urma izbucnirii războiului franco-german, a falimentului băncii unde erau depozitați banii colectați pentru organizarea festivităților și a unor neînțelegeri interne, serbarea proiectată nu a mai avut loc și cu toții renunțaseră definitiv la idee. Cu excepția lui Eminescu, „cel mai activ, încrezător și modest dintre toți, ce își avea planul serbării și al congresului gata ticluit“. (G. Călinescu). La sugestia și insistența sa, Ioan Slavici, cu tact și convingere, a aplanat conflictele interne și a reanimat, parțial, ideea serbării de la Putna. Pentru ca noua inițiativă, lansată în ședința din 25 mai 1871, să nu rămînă un pios deziderat, pentru a nu pierde încă „un an din viața comună" a „României june“, Eminescu și Slavici și-au asumat, fără ezitare, răspunderea organizării și desfășurării serbării și a congresului de la Putna. Poetul pleacă în țară unde susține o adevărată campanie de presă cu profunde rezonanțe pe întreg teritoriul locuit de români. Eminescu concepea serbarea de la Putna ca pe un act de manifestare a solidarității prezentului în vederea pregătirii viitorului. „Dacă exteriorul acestei festivități are să fie de un caracter istoric și religios, interiorul ei — dacă junimea va fi dispusă pentru aceasta — are să cuprindă germenii unei dezvoltări organice, pe care spiritele bune o voiesc din toată inima“, scria tânărul poet. „Dacă serbarea în memoria lui Ștefan va avea însemnătate, aceea ar fi o dovadă mai mult cum că a fost cuprinsă în sufletul praporului românesc și s-a realizat pentru c-a trebuit să se realizeze ; dacă însă va trece neînsemnată, atunci va fi dovada că a fost expresiunea unor voințe individuale, necrescute din sâmburele ideilor prezentului". Rezultatele campaniei de presă întreprinsă de Eminescu nu s-au lăsat mult așteptate. La înfăptuirea actului patriotic au contribuit cu sume importante numeroase municipii din țară, persoane particulare ș.a., încît s-au putut colecta fonduri în valoare de 35.000 florini. Noul comitet central de acțiune (Ioan Slavici, președinte; Mihai Eminescu, secretar I; Vasile Morariu, secretar II; Pamfil Dan, casier), avînd finanțarea asigurată, a pornit, prin Cernăuți la Putna, unde au pregătit desfășurarea serbării, a primului congres al studenților români, primirea circa 1600 de invitați și a altora participanți. Rînd pe rînd, la jubileul de la Putna au început să sosească delegații din diverse centre universitare (Iași, București, Viena, Berlin, Paris), invitați și vizitatori, ajungîndu-se la peste 3 000 de persoane. Printre ei se numărau delegații Societății Academice Române (Mihail Kogălniceanu și Ioan G. Sbiera, trimiși să felicite din inimă „toată tinerimea generoasă inspirată de marile fapte care, ale marilor principi români, a făcut a se ține cea mai națională sărbătoare în ___________ memoria lui Ștefan cel Mare"), reprezentanții Mitropoliei Moldovei, cărturari, artiști (Carol Popp de Szatmary și Epaminonda Bucevschi), compozitorul Ciprian Porumbescu, jurnaliști, elevi, studenți și țărani bucovineni. Serbarea a început în seara zilei de sâmbătă 14/26 august 1871 și a ținut pînă luni după-amiază ; primul congres și-a deschis furtunoasele dezbateri luni seara și a continuat, cu un număr redus de participanți, marți 17/29 august. Despre modul cum s-au desfășurat emoționantele evenimente de la Putna, în cele patru zile ce au intrat în istoria spiritualității românești, a relatat, de la fața locului, G. Dem. Teodorescu în „Românul", și-au amintit în cărțile lor Ioan Slavici sau T. V. Ștefanelli, s-au publicat, 118 ani cîți s-au scurs în cei de la jubileu, numeroase volume și studii. Mai puțin cunoscute de prosteritate sunt reportajele nesemnate ce au apărut în „Curierul de Iassi“, anul IV, nr. 92 și 93 din 22 și 25 august 1871, sub titlul Serbarea de la Putna întru memoria lui Ștefan cel Mare. Ele au fost realizate — o dovedesc ideile, stilul inspirat — de unul dintre principalii organizatori și animatori ai evenimentului. Mihai Eminescu. PAUL LEU EMINESCU ȘI JUBILEUL DE LA PUTNA etc. • Pionierul Amariei Cătălin din Grămești ne scrie că zilele trecute, un grup de 48 de pionieri din comună, majoritatea membri ai cercului literar «Luceafărul», au participat la o excursie pe traseul Grămești — Dorohoi — Botoșani — Ipotești — Suceava. „La Botoșani am pășit cu emoție și am zăbovit îndelung în casa copilăriei din Ipotești. La statuia sale din curte am așezat cu grijă gingașe flori... în cinstea marelui poet am mai organizat cîteva acțiuni importante, dintre care cea mai frumoasă a fost simpozionul închinat vieții și operei sale, la care a participat toată unitatea noastră de pionieri. In ajunul centenarului vom prezenta o serbare și vom participa la un concurs „cine știe răspunde" despre viața și activitatea lui Mihai Eminescu. De asemenea, plănuim să pornim pe urmele sale și prin dulcele tîrg al Ieșilor...“ • La Editura Kriterion a apărut recent volumul de poeme (în limba ucraineană) „Balade și extaze", a treia carte de poezie a lui Ioan Negriuc din Ipoteștii Sucevei. «Un dramaturg (despre lecturi): „Deși aflăm multe despre viață trăind-o, ca și din relațiile cu ceilalți. Se învață de multe din cărți... la fel Lectura ne deschide multe ferestre, ne înfățișează multe panorame și realități. Literatura este, poate, ucenicia cea mai profundă pentru a afla ce este viața • La Baia Mare, în perioada 2—4 iunie a.c., concursul de poezie „Măiastră“. • „Pendulul lui Foucault" este titlul noului roman al scriitorului Umberto Eco (autorul celebrului „Numele trandafirului“). • Etc___ D. B. 4