România Liberă, februarie 1949 (Anul 7, Nr. 1364-1387)
1949-02-01 / nr. 1364
ANUL VII Nr 1364 C. 8 PAGINI 4 LEI < tach. im» Sixa de francare plătită la numera? cot ®, apreSsM Direcțiunii Generale P. T. T. 108.928, 16 Septat si REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii {redactor RESPONSABIL: e«T'S\XÄ» “eJ« 1 lu"â ,eI 120 salariați si student., armu*. »tt*. s«. w koo | Cont. Cec poștal Nr. 7796 1 an „ 1400 I lună lei 100 Firme individuale „ 2000 Declarația sovietică adresată gifiraului norvegian CU PRIVIRE LA ATITUDINEA GUVERNULUI NORVEGIAN FATA DE PACTUL ATLANTICULUI 9 OSLO, 30 (Rador). — TASS transmite: In ziua de 29 Ianuarie ambasadorul sovietic Afanasiev, a făcut o vizită secretarului general al ministerului de afaceri străine norvegian Schilstad căruia i-a făcut următoarea declarație: In legătură cu știrile apărute în presă cu privire la intenția Norvegiei de a se alătura alianței Atlanticului, guvernul sovietic m’a autorizat să fac următoarea declarație: Potrivit numeroaselor fapte cunoscute, așa numita alianță Atlantică va fi constituită în curând. Deși inițiatorii acestei alianțe declară că alianța Atlanticului urmărește scopuri defensive, guvernul sovietic are suficiente motive să susțină că alianța Atlanticului, care se află acum în curs de pregătire, nu poate servi la Întărirea păcii universale ci dimpotrivă reprezintă un grup de puteri ce urmăresc scopuri agresive, ceea ce este dealtfel confirmat de faptul că alianța Atlanticului se constitue în afara și pe deasupra Națiunilor Unite. De asemenea există motive suficiente să se afirme că inițiatorii pactului Atlantic Încearcă să folosească stabilirea acestui nou grup internațional în scopul de a înființa baze aeriene și navale în diferite părți ale globului și în deosebi pe teritoriul puterilor situate In imediata apropiere a Uniunii Sovietice, situație care nu este deloc o mărturie a scopurilor pașnice ale acestui grup. Atrăgând atenția guvernului norvegian asupra acestei stări de lucruri, guvernul sovietic crede necesar să declare că consideră alianța Atlanticului ca un grup de puteri care este de fapt opus Organizației Națiunilor Unite și care urmărește scopuri ce nu au nimic comun cu interesele consolidării păcii. Având în vedere toate aceste fapte mai sus amintite, guvernul sovietic cere guvernului norvegian să-și precizeze atitudinea față de pactul Atlantic, avându-se în vedere îndeosebi faptul că Norvegia are graniță comună cu Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic cere să fie informat dacă știrile apărute în presă, că Norvegia se alătură alianței Atlanticului, corespund realității și de asemenea cere să fie informat dacă guvernul norvegian își asumă unele obligații față de alianța Atlanticului, cu privire la stabilirea de baze aeriene și navale pe teritoriul norvegian. Schîlsiad a promis că va comunica această declarație guvernului norvegian. RĂSPUNSUL MINISTERULUI DE EXTERNE AL U. R. S. S. LA NOTELE PRIMITE DIN PARTEA GUVERNELOR STATELOR UNITE, MARII BRITANII ȘI FRANȚEI CU PRIVIRE LA REPATRIEREA PRIZONIERILOR GERMANI MOSCOVA 30 (Rador).—TASS transmite: La 4 ianuarie 1949 guvernul sovietic a primit note din partea guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței cu privire la problema repatrierii prizonierilor de război germani. In răspunsul la aceste note ministerul de externe al Uniunii Sovietice a trimis la 24 ianuarie guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței următorul memoriu al guvernului sovietic: ,,Guvernul sovietic este în posesia notelor guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței cu data de 3 ianuarie 1949, privind repatrierea prizonierilor de război germani. In aceste note se prezintă sub un aspect fals situația în legătură cu problema repatrierii prizonierilor de război germani. Adevărata stare de lucruri poate fi văzută din următoarele: La sesiunea de la Moscova a Consiliului miniștrilor de afaceri străine ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Marii Britanii și Franței, care a avut loc în Aprilie 1947 a fost examinată propunerea delegației sovietice privind repatrierea prizonierilor de război germani deținuți pe teritoriul puterilor aliate și pe alte teritorii. In această propunere, care a întrunit acordul delegațiilor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței, s-a subliniat că „repatrierea prizonierilor de război germani va fi efectuată în conformitate cu planul care va fi elaborat, de Consiliul de control“. După cum se știe, acest plan nu a fost elaborat de către Consiliul de control din vina guvernelor Marii Britanii, Franței și Statelor Unite întrucât guvernele mai sus menționate, prin reprezentanții lor la Consiliul de control din Berlin au refuzat să prevadă in planul repatriere un număr considerabil de prizonieri de război germani, pe motiv că acești prizonieri de război sunt folosiți de ele ca muncitori salariați. In timp ce problema elaborării planului pentru repatrierea prizonierilor de război germani se afla în discuție în Consiliul de control, între guvernele Statelor Unite, Marii Britanii Și Franței se duceau negocieri și s-au încheiat acorduri cu privire la prizonierii de război germani pe teritoriul controlat de ele sub deghizarea folosirii lor ca muncitori salariați. Acest lucru este confirmat de numeroase fapte. Astfel de pildă, reprezentantul francez, generalul Dromard, la ședința din 19 Septembrie 1947 a Comitetului militar a declarat: ,Îa momentul de față au loc negocieri între guvernele american și francez cu privire la recrutarea de mână de lucru germană pentru Franța. Planul pentru repatrierea prizonierilor de război germani și în deosebi rapiditatea acestei repatrieri depind de negocierile ce sunt în curs.“ La ședința din 29 octombrie 1947 a Comitetului politic al Consiliului de control, reprezentantul american Chase a declarat că „între Statele Unite și Belgia există un acord punând la dispoziția acesteia din urmă, prizonieri de război germani capturați de trupele americane”. Deasemeni a fost încheiat un acord între Marea Britanie și Belgia pentru cedarea de prizonieri de război germani pentru a fi folosiți sub deghizarea de muncitori salariați fapt confirmat prim scrisoarea misiunii militare belgiene de la Berlin ce a fost examinată in Comitetul politic la 1 Octombrie 1947. Puterile occidentale au refuzat să informeze Consiliul de control cu privire la negocierile duse intre ele pentru a folosi prizonieri de război ca muncitori salariați iar la 20 ianuarie 1948 generalul Clay a propus ca profelerii elaborării affiel »lan pentru repatrierea prizonierilor de război germani să fie scoasă cu totul de pe ordinea de zi a Consiliului de control Această propunere a fost adoptată. In felul acesta puterile mai sus amintite au sabotat planul pentru repatrierea prizonierilor de război germani. Potrivit informațiilor deținute de guvernul sovietic, un mare număr de prizonieri de război germani sunt deținuți până în ziua de astăzi ca muncitori salariați pe teritoriile controlate de Marea Britanie, Franța și Statele Unite. Din declarația făcută în Camera Comunelor la 21 Septembrie 1948 de către ministrul muncii din Marea Britanie, Isaacs, precum și din alte declarații ale oficialilor britanici, se poate vedea că prizonierii de război germani folosiți de ministerul de război britanic pentru distrugerea bombelor, vor fi reținuți în Marea Britanie până la sfârșitul anului 1949. Potrivit datelor publicate la 5 ianuarie 1949 de către „Manchester Guardian“, în Marea Britanie sunt folosiți actualmente, numai în agricultură, 15.000 de prizonieri germani. Pe lângă aceasta prizonierii de război germani sunt folosiți la construirea de cantonamente pentru trupele britanice ce staționează în Orientul Mijlociu. Potrivit datelor departamentului central pentru chestiunile prizonierilor de război, de pe lângă ministerul apărării naționale din Franța, publicate în ziarul „Le Monde“ la 6 ianuarie 1949, actualmente se află în Franța, sub deghizarea de muncitori cu plată. 137 MH prizonieri de război germani. IN CE PRIVEȘTE REPATRIEREA PRIZONIERILOR DE RĂZBOI GERMANI DIN UNIUNEA SOVIETICA, GUVERNUL SOVIETIC A SI REPATRIAT CEA MAI MARE PARTE DIN PRIZONIERII DE RĂZBOI GERMANI ȘI POTRIVIT PLANULUI CE SE ELABOREAZĂ, REPATRIEREA RESTULUI DE PRIZONIERI DE RĂZBOI VA FI DESĂVÂRȘITA IN CURSUL ANULUI 1944. Din cmle declarate mai sus, reese că afirmația cuprinsă în aceste note, că pRizonieri de război germani sunt reținuți în Uniunea Sovietică violându-se obligațiile asumate de guvernul sovietic, falsifică adevărata stare de lucruri. Nu poate fi nici o îndoială că declarații de acest fel urmăresc scopuri ce nu au nimic comun cu interesele accelerării soluționării problemei repatrierii prizonierilor de război germani. Prin astfel de declarații se speră să se abată atenția opiniei publice de la numeroasele fapte de deținere a unui mare număr de prizonieri germani sub masca folosirii lor ca muncitori salariați pe teritoriile controlate de autoritățile britanice și franceze, și deasemeni de la faptul în admisibil cu peste 250 mii de cetățeni sovietici care au fost aduși în Germania de hitleriști în timpul războiului sunt încă deținuți în diferite moduri în lagărele din zonele de ocupație americana, britanică și franceză din fier Amania și din Austria. RASPUNSURILE LUI I. V. STALIN la întrebările puse de directorul general pentru Europa al agenției americane de presă „International News Service" MOSCOVA 30 (Rador). — TASS, transmite:" Răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa ai Agenției Americane INTERNATIONAL NEWS SERVICE, primite la 27 ianuarie 1949. ÎNTREBAREA la; Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să examineze împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii chestiunea publicării unei declarații comune care să confirme că nici unul din aceste guverne nu are intenția de a recurge la război unul împotriva celuilalt? RĂSPUNS: Guvernul sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declarații. ÎNTREBAREA II-a: Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii, cum ar fi de pildă dezarmarea treptată? RĂSPUNS: Desigur, guvernul U. R. S. S. ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii în aplicarea de măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii și duc la dezarmarea treptată. ÎNTREBAREA SH a. Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și Franței vor fi de acord cu amânarea creerii unui stat german occidental separat până la convocarea sesiunii Consiliului miniștrilor de externe, consacrată examinării problemei germane în ansamblul său, va fi oare guvernul U. R. S. S. gata să ridice restricțiile pe care autoritățile sovietice le-au introdus cu privire la comunicațiile dintre Berlin și zonele occidentale ale Germaniei? RĂSPUNS. Dacă Statele Unite ale Americii. Marea Britanie și Frana respectă condițiile expuse în întrebarea a treia, guvernul sovietic nu vede nici o piedică pentru ridicarea restricțiilor asupra transporturilor, cu condiția însă ca restricțiile asupra transporturilor și comerțului introduse de către cele trei puteri, să fie ridicate în același timp. ÎNTREBAREA IV-A: Excelența Voastră va fi oare gata să se Întâlnească cu președintele Truman într’un loc oarecare, acceptabil pentru amândoi, pentru a discuta posibilitatea Indicerii unui astfel de pact al păcii? RĂSPUNS: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni împotriva unei întâlniri. LV. STALIN UN SCRIITOR, UN MUNCITOR, O ACTRIȚA DESPRE LEGEA PENTRU STIMULAREA ACTIVITĂȚII ȘTIINȚIFICE, LITERARE ȘI ARTISTICE Zaharia Stancu, Botezatu Vasile și Aura Buzescu Pe Zaharia Stancu, autorul „Desculților”, l-am găsit seara târziu, în tmnul său din Direcția Generală a Teatrului Național. Ne declară: Pentru mine, ca de altfel pentru majoritatea creatorilor de literatură și artă din Republica noastră Populara, apariția Decretului pentru stimularea creației literare și artistice, n’a constituit o surpriză. Și aceasta pentru că prin lupta clasei muncitoare, in frunte cu avantgarda ei, Partidul Muncitoresc Român, au fost create condițiile necesare ca desfășurarea revoluției culturale să capete un ritm din ce în ce mai viu. Măsurile luate prin decret, ușurând situația materială a scriitorilor și a celorlalți creatori de artă, deschid largî perspective înfloririi artei și culturii noastre. Acest act important al regimului nostru de democre populară,realizat în urma inițiativei Comitetului Central al Partidului Atuncitoresc Român, dovedește încă odată că știința, literatura și arta fac parte integrantă din cauza generală a clasei muncitoare. Sunt convins că scriitorii și toți ceilalți creitori de artă își înțeleg sarcina de onoare ce le revine, de a pune în întregime talentul lor în slujba maselor populare, făcând ca operele lor să devină puternice arme de luptă împotriva dușmanilor de clasă din lăuntru și din afară, făcând ca operele lor să devină instrumente ajutătoare pentru implnarea și depășirea Planului Economic pe 1949. Scriitorii și ceilalți creatori de artă vor fi prezenți, în acest moment măreț din istoria poporulm nostru, prin contribuția lor la construirea socialismului. Muncitorul Botizat" Vasile Muncitorul " monteur Botezatu Vasile, din str. Stefan cel Mare Nr. 46, lucrează la depoul de motoare C. F. R. In acelas timp, este unn activist de frunte al Ateneului „30 Decembrie- Chiajna”. El ne-a declarat : „Acest decret, prin care guvernul își însușește propunerea C. C. al P. M. R., de a stimula activitatea artistică, literară și științifică, reprezintă pentru noi. (Continuare în pag. 6-a, col. 1-2) Oțeluri resifenl mm éepaftf cu 5,5* piiuil pe 1 i. maim xtuat* ie ECHIPELE DE MACARAGII ȘI-AU LUAT ANGAJAMENTUL DE A ÎNCĂRCA O ȘARJĂ ÎN MAI PUȚIN DE 3 ORE REȘIȚA (prin telefon). — Echipele de topitori, macaragii, jurnaliști, laminatori, alături de alte mii și mii de muncitori obțin zi de zi noi succese în lupta pentru realizarea și depășirea Planului Economic de Stat pe 1949. La Oțelăria Siemens-Martin de la Uzinele Reșița, cu toate greutățile întâmpinate programul de lucru a fost depășit. Până în ziua de 30 Ianuarie oțelarii reșițeni au depășit cu 10 la sută programul zilnic și cu 5,5 la sută planul pe luna Ianuarie. Aceste succese au dat un nou impuls întrecerilor și oțelarii au pornit cu mai mult avânt în lupta pentru obținerea a cât mai mult oțel și de cât mai bună calitate. Au pornit întreceri între macaraurii Pe platoul de încărcare al cuptoarelor Siemens Martin echipeie de macaragii și-au luat angajamentul ca să realizeze încărcarea a 50 de șarje, în mai puțin de 3 ore fiecare șarjă. Totodată vor căuta să scurteze cu 20 la sută durata reparațiilor la macarale.> „ Echipele au mai chemat la întrecere pe macaragiii de la hala de turnare fixând următoarele obiective: 1) Deservirea promptă cu cochile (forme de turnat) și cu mortar necesar pregătirii podurilor de turnare. 2) încărcarea în cel mai scurt timp a lingourilor pe vagoane. Este știut că în lupta pentru scurtarea duratei șarjelor, macaragiii au un rol important. Intrecerile pornite vor duce la reducerea timpului de încărcare, a cup*toarelor și prin aceasta la realizarea a cât mai multe șarje". GHEORGHE CHINCEA corespondent LA O SCOALĂ DE PREGĂTIRE A CADRELOR ADMINISTRATIVI _ Cum se pregătesc cadrele noului nostru aparat de Stat — ‚ MASA LUNGA de bradițg pe care stau vrafuri de cărți, caete, carnete. De o parte și de alta, serioși și cufundat în lertru, câțiva muncitori, muncitoare, funcționari și funcționare, cursiști ai Școlii de Cadre Administrative a Primăriei Municipiului București, se pregătesc pentru seminar. 1 când în când, câte unul —a și cere în șoaptă . lămurire. Apei fi- i și nu se mai aud decât foile cărților întorcându-se încetișor. Suntem la un curs redus, de 12 zile, care funcționează în str. Sf. Gheorghe Nou nr 19. Aceste cursuri au ca scop înarmarea elementelor cele mai cinstite, capabile «5 devotate poporului muncitor, din aparatul administrativ cu cunoștințele necesare muncii lor, în condițiile noui create de legea Sfaturilor Populare. Programul cursurilor cuprinde, — în afara lecțiilor în legătură cu explicarea și prelucrarea prevederilor legii Sfaturilor Populare — și un număr de lecții asupra unora dintre cele mai importante probleme generale, care trebue să fie însușite de marea masă a funcționarilor administrativi. Somnasiile Ora 4 după amiază. Cele patru săli de seminar se umplu cu repeziciune. Fiecare „elev“ își ia locul In bancă. Se duc discuții aprinse. Colegii își pun întrebări reciproce, se completează, cer părerea celor din jur. Gina Petrăchescu (Continuare in pag. 6-a, col. 1 2-3) j