Argus, mai 1924 (Anul 15, nr. 3307-3330)
1924-05-05 / nr. 3310
Anul XV No. 3310 ABONAMENTE: IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 „ 3 luni 400 M Iei în tară. 4 Iei în străinătate PASIK! ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin BIROURILE: bucuRESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 si 2369 IN TARA Un an 650 lei 6 luni 350 „ 3 luni 180 n IvpS FÎMilM. PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socîetăţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger Sir. fopiaCatada fnnsS KarailiCTrgiesiîl 9 Tsleîon ll/84 bKMtmn verticală a intrepiieMort de P3R. L. TRAKCU-IAȘ! "*V Fost ministru % ! Cu ocaziunea morfei lui Hugo Stinnes, s’a pus iarăși în discuțiune origina concentrărei verticale a industriei. Multă ilume este în credință că Hugo Stinnes este inițiatorul sistemului acestei concentrări. Multe caracteristice avea marele industriaş sau „comerciantul“ Stinnes, aşa cum se califica singur. ! In cartea lui Maximilian Harden găsim de pildă faptul că până la 1917 el nu ocupa la hotelurile din Berlin mai mult decât o cameră, primindu-și vizitele în piesele comune de la „rez-de- chaussée“. Deabia acum doi-trei ani, Ballin l’a convins să-și comande un ,,dinner-jacket“ pe care l’a numit „smoking pentru germanii cultivaţi“. *.v r I El examina toate lucrurile numai din punct de vedere comercial. Se spune că șeful unui partid despre care se susţinea că e acaparat de Stinnes şi că acesta-l ajuta cu banii săi a declarat că Stinnes nu i-a dat niciodată vreun sprijin mărginindu-se numai a încerca să obţie pentru întreprinderile sale, comenzile de papeterie şi lucrările de imprimerie efectuate pentru nevoile partidului. ..Dar in ceia ce priveşte însă „Integraţiunea verticală“, ea se atribue lui Mathias Stinnes care in 1807 avea vase pe Rin şi care şi-a construit şantierele sale, achiziţionând o mină de huilă, pentru a nu lăsa ca alţii să câştige din construcţia vaselor şi extragerea cărbunelui. Iată în mic concentrarea verticală aplicată pe atunci şi dealte întreprinderi: - Proprietarul unei papetării care pentru a se aproviziona direct cu lemne şi celuloză, cumpără păduri, construeşte cherestele, se amenajează în vederea fabricaţiei celulozei şi apoi — pentru a evita să plătească tributul la intermediari şi pentru a-și asigura toate industriile cari alimentează materia sa primă — devine: tipograf, editor, publică ziare și le vinde, acest întreprinzător face, pe o scară întinsă, ceia ce deja făcea Mathias Stinnes la 1807. . ■ nt . * * * In acest sistem de concentrare industrială, ţara noastră, cu bogăţiile ei, îşi are locul ei, este o verigă. Faptul acesta ne îndreptăţeşte să credem că, dată fiind caracteristica actualului sistem capitalist, aportul capitalului şi nu a mărfurilor, atenţiunea capitalurilor din Occident — cu toată întârzierea datorită concepţiilor greşite guvernamentale — se va îndrepta asupra noastră- "Aceiaşi nevoie pe care o avem noi, de capitalurile străine, pentru punerea în valoare a bogăţiilor noastre, o au şi ele tocmai din cauza aplicaţiunei pe scară întinsă a principiilor concentrărei verticale. • Când odinioară concentrarea era orizontală, monopol, cartel, trust, nevoia ca o ţară bogată în materie primă să intre în angrenaj nu era aşa de inexorabilă, ca actiuni, în timpul „integraţiunei verticale”, înălţarea noastră va veni prin efectul legilor economice, iar guvernul nu face acum decât să întârzie producerea acestor efecte în loc să le grăbească cum ar trebui. Şi ce păcat că se pierd atâţia ani! GR. L. TRANCU-IAŞI Situaţia Politică INTERNA ! Zvonurile despre o apropiată înţelegere între partidul naţional şicel ţărănesc capătă confirmare dindiferte cercuri, de obceia bine informate. Înţelegerea ar fi deplină şi întreagă: fuziunea într’un singur partid naţional ţărănesc. Uneledificultăţi de persoane,cum ar fi aşa numitul caz Stere, mi se mai pun, D. Stere I rămâne în partid, ca membru al Iorganizaţii basarabene. Nici d-sanu voeşte altceva. De altfel, fruntaşii ţărănişti fac, acum, destăinuirea că chiar guvernul actual ar fi dorit concursul deputatului basarabean cu prilejul recentei conferinţe ruso-române de la Viena. Ar fi fost, pe atunci, vorba ca d. V.Sassu, fost ministru de industrie, ],să fie şeful delegaţiei oficiale,iar d. Stere să participe ca delegat ■fofi'.ios. ’A depins di d. Stere ca aceasta combinaţie să reuşească. Cazul Stere fiind scos din desbateri, asupra celorlalte chestii acordul s’a putut lesne înfăptui. Şi în primul rând, partidul naţional ca şi cel ţărănesc socotesc că este în interesul consolidărei Statului ca, partidul liberal, a cărui politică economică şi financiară a dat greş, să lase locul altora. Nu încape îndoială că fuziunea celor două partide, cari au cele mai întinse și mai adânci legături cu masa electorală va constitui, daca se va îndeplini la adevăr, un fapt remarcabil pentru desvoltarea ulterioară a politicei noastre interne. Ș Venită după înţelegerea lor la Argetoianu, ea clarifică situaţia, şi dă Capului Statului putinţa de a lua o hotărîre mai folositoare tarei, în ziua când se va deschide succesiunea guvernului liberal, m r.T. P. . Astăzi au loc în Germania alegerile generale. Nu numaiReichul, dar întreaga Europă aşteaptă cu un interes pe deplin justificat rezultatul acestei consultări electorale. Fiindcă, niciodată poate, mai mult ca în această zi, cetăţenii unei ţări n’au fost puşi însituaţia de a decide, in mod categoric, asupra destinelor patriei. __ j 'Sunt în luptă, de fapt, două tabere,deoparte extremiştii, dedreapta sau de stânga, deopotrivă duşmani ai ordinei stabilite şi ai politicei de conciliere europeană; de altă parte, partidele moderate şisocial democraţii, cu programul întemeiat pe respectarea Constituţiei Republicane de la Weimar şi pe baza unei politici de realizare a tratatelor. 'Scurt: alegătorulgerman va avea să aleagă între război şi pace, in momentul când rapoartele experţilor tind să uşureze Germaniei, cu sprijinul Americii şi al tuturor aliaţilor, refacerea economică şi deslegarea sarcinii reparaţiilor. In faţa acestei alternative, socotim că raţiunea rece va învinge exaltările ultranaţionaliste sau comuniste. Germania va dobândi un parlament capabil de înţelegere şi de realizări practice. HISOUOXd pdtip mu? ‘pjtp 97 EXTERNA curile electorilor naţionalişti,se pare că izbânda sperată de dânşii va fi prea puţin însemnată pentru a putea determina o schimbare situaţiei politice. Aceste pronosticuri evaluiază la 200 deputaţi viitoarele forţe extremiste, de dreapta şi de stânga şi la 250 deputaţi şansele blocului constituţional. Acestea sunnt socotelile naţionaliştilor. Sperăm că telegramele de mâine ne vor arăta că chiar şi aceste socoteli au fost exagerate, —• spre binele Germaniei şi al păcii generale. . ■■■ ■ rA H •tfEggtf ' —■ im... —. j j Situajiunea financiară a căilor ferate0 I - ■iW W-^—— de Victor V. Rădulescu v ! (Hârtii) Heudile refacere! şi împrumutul extern Rolul Iul In trecutul căilor noastre ferate Cercetând mijloacele financiare pentru refacerea şi întregirea reţelei noastre ferate am arătat, în articolul nostru de ori, că împrumutul externe este singura soluţiune în stare, se aplicăm îndreptare temeinică lipsurilor de azi. Am arătat concţiunile principiale ale realizării lui, ne rămâne decercetat azi mijloacele înfăptuărrei practice. Emiterea de obligaţiuni speciale pentru nevoile căilor ferate se adaptează cu destulă uşurinţă situaţiunei actuale a pieţelor străine cari ar trebui să le primească. Este ştiut, că sub-consumaţiunea ţărilor cari au fost zdruncinate de război este cauza principală a lipsei de lucru, care afectează Anglia, Elveţia, etc. şi a dificultăţii de plasare a produselor fabricate de caii suferă toate ţările producătoare. Aceasta explică de ce pieţele ce oferă împrumuturi propun efectuarea lor in natură. Pentru refacerea şi completarea căilor ferate e nevoie de materiale ce nu se produc la noi în ţară: locomotive, maşini diverse pentru ateliere, materiale de cale, material de telegrafie, instalaţiuni pentru siguranţa traficului, pentru iluminat, etc. Pe de altă parte, anumite lucrări care cer un personal rutinat, o experienţă întinsă şi un utilaj important se încredinţează caselor străine — cazul recent al tunelului Telin pe linia Braşov-Nohoiaş, dat în lucrul unei case germane. — E destul de uşor să plasezi obligaţiuni pe o piaţă străină, atunci când, odată cu aceasta, dai de lucru marilor ei întreprinderi. Eventual, s'ar putea chiar încredinţa săvârşirea întreagă a unor anumite lucrări: porturi, docturi, lucrări de artă, unor grupuri străine — în condiţiuni cari să răspundă fireşte intereselor noastre economice şi naţionale. Admitem aceasta fiindcă avem impresiunea că s’ar găsi mult mai uşor credite în străinătate dacă ele sunt cerute şi utilizate direct de întreprinderile cu caracter exclusiv economic şi dacă acceptăm realizarea acestor credite în condiţiuni, cari să satisfacă interesele împrumutătorilor, preocupaţi de lipsa de lucru, de insuficienţa debuşeurilor, sau de imposibilitatea de a folosi utilajul economic de care dispun. Dacă voim, să ne asigurăm colaborarea iniţiativei private şi a capitalurilor străine, trebuie să găsim formula care să răspundă nevoilor noastre, fireşte, dar şi intereselor lor. Pe terenul independenţii noastre politice şi economice nu se poate accepta nici o transacţiune. Singura posibilitate de discuţie şi de înţelegere stă clar numai pe terenul avantajelor directe comerciale şi economice, ce-şi asigură fiecare din cei doi contractanţi. Interesul celor ce vor veni să ajute înzestrarea noastră economică poate fi tot atât de trare ca al nostru care primim concursul lor. Cu importanţa şi varietatea mijloacelor de cari dispunem, nu ne indoim ca se va găsi o solujium., dacă într'adevăr o voim in mod sincer și cu tot dinadinsul. De împrumutul extern se leagă punerea în valoare a domeniului Statului. Refacerea şi înzestrarea căilor noastre ferate se poate concepe desigur în afară de chestiunea valorificărei domeniilor; punerea în valoare a bogăţiilor ţării poate însă se permite combinaţiuni multiple care ar uşura problema financiară ce avem de rezolvat, noi sacrificii economiei generale a ţării. Aceste sacrificii nol, se pot evita. Siliţi însă, să le purtăm povara avem dreptul să cerem o îmbunătăţire reală a traficului de călători şi mărfuri. Dacă administraţiacăilor ferate reclamă,cu drept Cuvânt, să i se plătească cum trebue transporturile Ce face, dacă ni se atrage atenţiîlnea asupra diferenţei ce există între tarifele noastre şi Cele străine, apoi se Cuvine, rca aceasta la rândul ei, să îngrijească altfel decât până avem de nevoile călătorilor şi de mărfurile ce i se încredinţează. Pe de altă parte, imposibilitatea de a se cunoaşte azi situaţiunea financiară exactă a căilor, ferate, faptul că o mare parte diin cheltuelile lor stau de ani de zile necomptabilizate dovedesc că gestiunea transporturilor noastre feroviare tiu este dincele ce pot să asigure întrebuinţare economică şi un Control serios al sumelor ce li se pun la dispoziţie. Chestiunea unei exploatări normale a căilor ferate nu este clar numai o problemă financiară. Fără o schimbare grabnică şi temeinică a metodelor de gestiune şi exploatare de azi nu se poate ajunge la o îndreptare reală, oroare ar fi sacrificiile financiare ce am fi dispuși să facem. II A doua problemă de rezolvat este împerirea nevoilor bugetului extraordinar, adică procurarea mijloacelor financiare, pentru înfăptuirea, cât mai grabnică, a lucrurilor de refacere şi completare a reţelei noastre ferate şi înzestrarea ei desăvârşită de materialul necesar. Am arătat că în situaţiinea actuală nu putem conta pe excedente bugetare, iar aşezarea unor impozite extraordinare — impozitul pe capital şi Cel pe îmbogăţiţii de război — ne pare imposibilă sai, în orice caz, foarte anevoioasă. împrumutul intern, în fine, nu ar putea da decât sume neînsemnate, fată de importanta nevoilor de azi. împrumutul extern, legat eventual de punerea in valoare a bunurilor Statului rămâne dar singura soluţiune, care ar putea asigura, neîntârziat, mijloacele necesare pentru grabnica înfăptuire a refacerii şi complectărei reţelei noastre ferate. Cercetarea amănunţită a situaţiei de azi şi istoria trecutului Căilor noastre ferate ne duce, deopotrivă, la această deslegare. Experienţa ultimilor ani ne-a dovedit însă că această repede înfăptuire nu se poate produce dacăiU. alcătuim de indată un program complet care să ne ducă cât mai curând la satisfacerea desăvârşită a tuturor nevoilor de azi. Precizarea acestui program nu suferă întârziere. Nu avem pretenţiiînea de a fi în divat solUţiuni tidii. Concluziunile noastre sunt ale tuturor, Celor Ce au gândit la această problemă. Am voit numai să arătăm, printr‘o oglindă obiectivă a situaţiUnei actuale, pe Ce se întemeiază soluţiu- nile propuse. Va trebui dar să păşim şM ele la o înfăptuire imediată, dacă vrem CU tot dinadinsul să eşim dirn făgaşul dificultăţilor actuale. Buna întocmire a transporturilor noastre ferate nu, se poate amâna decât în paguba propăşirii ţării şi siguranţei fruntariilor ei.________ Marele incendiu din portul Constanța CONSTANTA, 3 Vuia. — Un mare incendiu a îsbucnit astăzi în port. Magaziile Softf. R. constituite din scânduri, sunt cuprinse de flăcări. Focul continuă. Pagubele sunt imense. împrumutul extern în trecutul căilor noastre ferate CU CE S’A CONSTRUIT REŢEAUA VECHIULUI REGAT? • Cercetarea soluţiunilor financiare la lumina situaţiunei de azi, ne-a dus la concluziunea necesităţii absolute a unui împrumut extern, pentru refacerea şi înzestrarea căilor noastre ferate. Ne rămâne de văzut ce rol a jucat împrumutul extern In politica noastră feroviară înainte de război. împrumutul extern nu este o soluţiune nouă în istoria căilor noastre ferate. El a fost mijlocul, aproape exclusiv, cu’ care s’au acoperit nevoile financiare aleconstauirei reţelei noastre ferate înainte de război. încă dela 1864, cu modestul împrumut de 12 milioane pentru podurile de fer, s’a înţeles că o ţară tânără an se poate Înzestra fără concursul economiilor, realizate de-alungul vremurilor, de ţările mai înnaintate. La 1865 se făcu Împrumutul pentru construirea liniei Bucureşti- Giurgiu, urmat apoi la 1871 şi 1872 de alte împrumuturi pentru liniile Suceava-Roman, Roman-Vârciorova, Iaşi-Ungheni. La 1880 se emit obligaţiunile pentru răscumpărarea liniilor ce fusese concedate grupurilor Ofenheim şi Strasberg. Această politică a continuat de la răscumpărare încoace şi a permis construirea reţelei ferate a vechiului regat. După darea de seamă a căilor ferate din 1915, suma efectiv cheltuită pentru cei 3702 km. de care, aflaţi în exploatare la 31 Martie 1915, era de 1.096 milioane Iei, repartizată astfel: mii. lei împrumuturi (externe în cea mai mare parte) 941 Fond de rezervă al C. F. 64 Excedente și fonduri bugetare 91 Total 1.096 Aceste cifre ne arată cât de neînsemnată a fost acoperirea făcută cu excedente bugetare și ne îngădue să afirmăm că împrumutul extern a fost mijlocul financiar cu care s‘a construit reţeaua de căi ferate vechiului Regat. REPATRIEREA IMPRUMUTURILOR EXTERNE Situaţiunea creată în momentul emitere! împrumutului extern nu rămas aceiaşi până azi. S’a produs şi la noi, ca şi aiurea, fenomenul cunoscut al repatrierei titlurilor externe, îndată ce creşterea prosperităţei generale a îngăduit această operaţiune. . . Acest fenomen de repatriere corespunde şi tendinţei pieţei naţionale, de a-şi plasa disponibilităţile în titluri al căror substrat economic şi financiar îi este cunoscut, şi intereselor împrumutătorilor străini cari au avantaj să -şi degajeze fondurile, după câtva timp pentru a le da o altă întrebuinţare. Cu vremuri mai bune titlurile datoriei externe se întorc pe piaţa de unde au fost emise. Economiile noastre de atunci vor sluţi la acoperirea nevoilor noastre de azi. împrumutul extern, singur, ne poate permite să aşteptăm, fără zdruncinare, închegarea şi folosirea acestor economii. învăţătura trecutului ne dlace, dar, la aceiaşi deslegare ca şi cercetarea nevoilor şi împrejurărilor financiare de azi. . . . Concluziune generală CU aceasta am ajuns la sfârşitul studiului nostru asupra situafia- Hei financiare a Căilor ferate. Ne rămâne să rezumăm, concluziuuiile generale ,ce se desprind din articolele publicate până acum. Inr situaţiunea de azi căile noastre ferate au de deslegat o îndoită problemă financiara , gă a tuturor cheltuelilor curente de exploatare. Urcarea tarifelor, revizuirea gratuităţilor și reducerilor sunt mijloacele necesare pentru a realiza acest echilibru. V Anficarea ro/ v.ampMe 'desigur\ * Echilibrarea efectivă a bugetului ordinar, adică acoperirea întrea(1) Vezi 'Argus, No. 3306 la 3309 din Aprilie și Mai .• %•- - I. G. Bibicescu A murit veteran al şcoalei veche a liberalismului român, un bărbat integru care a ocupat cu demnitate funcţiuni înalte in stat şi pe care presa revendica cu mândrie ca unul de ai săi* ca anul care a început să lupte pentru ideia democratică, in sensul cel mai curat al cuvântului, cu pana în mână. Generaţiunea mai tânără, acea care a ajuns la maturitate după război, îşi aduce aminte de I. It. Bihicescu numai ca director şi apoi ca guvernator al Băncei Naţionale, urmaş al lui Anton Carp. Dispărutul a compus destinele marelui nostru institut de credit in timpul războiului de dezrobire, şi într’o carte, în care a pus în evidenţă rolul ce l-a jucat Banca in anii hotărâtori pentru făurirea României Mari — a lăsat în umbră contribuţia persoanei sale — a scris o serie de pagini ce vor fi consultate cu folos de către toţi acei care vor studia modul cum a fost finanţat războiul şi peripeţiile prin care a trecut institutul nostru de emisiune. Documentele, în mare parte iaedite, în care relatează transportul stocului de aur la Moscova, în momentele tragice pe care le-am trăit, nu pot fi cetite fără o adâncă emoţie. VhB ■BlălIMMIIMBWRBBMMBM—MWWi Cei mai bătrâni dintre noi, işi aduc aminte insă de I G. Bibicescu ca ziarist, care în scrierile sale în voinţa Naţională şi alte foi liberale, şi-a exprimat convingerile sale fără a recurge vreodată la nota agresivă şi corosivă care a ajuns la modă, în diferitei© sale funcţiuni ulterioare, fie la Primăria Capitalei, fie ca deputat, n’a uitat legăturile sale cu presa şi întotdeauna afabil, prevenitor, s’a pus la dispoziţia ei cu vasta sa experienţă şi cu bunătatea sufletului său. Bibicescu a făcut jertfe materiale — după vorba evangheliei: „să nu ştie dreapta ce dă stânga“ — pentru cauza ardeleană şi basarabeană — şi, o altă caracterizare a omului, moare sărac. La retragerea sa de la Banca Naţională în urma stărei sănătăţei sale, Consiliul Băncei i-a oferit un apartament în localul instituţîuneî. In toată activitatea ce a desfăşurat-o în serviciul ţărei, unitatea morală a dispărutului nu se desminte: simţământul datoriei, curăţenie sufletească, iubire de neam, convingeri democratice şi nici un pic de sectarism. Cetăţeni ca I. G. Bibicescu onorează Patria. - J \ ■ *! ț * - ■ ■ ! î ■ - <- Tr MARITIME: Regalele maritime York-Anvers, clauza din contractul transport, modalităţile de contribuţiune şi avariile comune texte, regulamente, mişcarea porturilor noastre maritime şi danubiene de Const. G. Tonegarn, sunt publicate pe larg în Almanachul Argus 1924. Exemplarul Iei 100. Procesul Băncii italiene de Scont ROMA, 3. •— înalta Curte de Justiţie a emis o ordonanţă spre a se face o expertiză în administraţia Băncii italiene de Scont într’un timp de patru luni. Procesul acestei bănci a fost amânat până la preeentarea raportului întocmit de experţi. __ .*«£**. Se va modifica anteproectul legii minelor Punctul de vedere al societăţilor petrolifere cu capital strein Am redat la timp şi pe larg conţinutul anteproectului legii minelor, întocmit de către d. Tancred Constantinescu, ministru de industrie şi comerţ, precum şi obiecţiunile aduse acestui anteproect de către asociaţia industriaşilor de petrol. Deşi se făcuseră lucrările premergătoare pentru ca legea minelor să fie depusă în Parlament în cursul acestei sesiuni, totuş în urma demersurilor societăţilor petrolifere cu capital străin s-a hotărât ca anteproectul legii minelor să nu mai fie depus în Parlament decât la toamnă CERERILE SOCIETĂŢILOR STRĂINE DE PETROL Societăţile petrolifere străine ca: „Astra-Română”, „Româno- Americană”, etc. atât în şedinţele asociaţiei petroliştilor precum şi în diferitele demersuri către autorităţile In drept, au arătat că punctul lor de vedere permanent cu privire la naţionalizarea întreprinderilor prevăzută în anteproiectul legei minelor ar fi următorul: 1) Să li se respecte toate drepturile câştigate înainte de această lege şi 2) Să se bucure în viitor de acelaş regim ca şi societăţile petrolifere cu capital românesc. Societăţile petrolifere străine revendică aceste drepturi, bazându-se pe faptul că atunci când au venit în ţară ştiau că pot lua în concesiune orice teren petrolifer fără de nici un fel de restricţie. Ori după noua lege a minelor, concesiunile de terenuri petrolifere nemai acordându-se decât acelor societăţi ce se vor supune naţionalizării, instalaţiile lor nu-şi vor mai avea întrebuinţarea necesară. Societăţile petrolifere străine mai arată că restricţiunile prevăzute in noua lege a minelor cu privire Ia concesiunile de terenuri petrolifere sunt dăunătoare Însuşi statului, Întrucât In aceste timpuri de criză acută nu poate găsi şi dispune de capitalul necesar pentru naţionalizarea societăţilor de petrol străine. De altfel aceste societăţi au venit în ţară şi şi-au riscat munca şi capitalul lor atunci când încă nu se ştia de existenţa acestei bogăţii de petrol, contribuind astfel la propăşirea acestei industrii. Bazându-se pe considerentele de mai sus, societăţile petrolifere străine au cerut şi şi ca la viitor bucure de acelaş regim ca şi societăţile de petrol cu capital românesc, cari s’au creat in timpul din urmă. GUVERNUL A RECUNOSCUT TEMEINICIA CEREI SOCIETĂŢILOR PETROLIFERE * STRĂINE După câte suntem informaţi cea mai mare parte din membrii guvernului, inclusiv d. Vintilă Brăi tianu, au recunoscut întru câtva temeinicia cererilor, societăţilor, de petrol străine. Ca o primă mă- sură s’a hotărât ca anteproectul legii minelor să fie depus în Parlament abia în sesiunea de toam- nă, urmând ca până atunci să se numească o nouă comisie din care să facă parte şi reprezentanţi ai societăţilor de petrol străine, pentru a se aduce modificările necesare la părţile referitoare la naţionalizareaîntreprinderilor, precum şi la drepturile câştigate, în aşa mod ca să se ţie seamă atât de doleanţele industriei de petrol cu capital străin, cât și de interesele superioare ale statului... M. B. ; . Intensificarea învăţământului românesc In zonele cu populaţie heteroglotă Ministerulde Instrucţie a fixat în regiunile cu populaţiune heteroglotă, o zonă culturală în care activitatea şcolară şi extra-şcolară a corpului didactic va fi mai intensă. Această zonă va cuprinde în Ardeal, judeţele: Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bihor, Timiş- Torontal, Trei-Scaune, Odorhei şi Ciuc. In Bucovina, judeţele: Cofmani, Văscauii, Vişniţa şi Zastavna. In Basarabia judeţele: Hotin, Tighina (oraş) şi Cetatea-Albă. In Dobrogea judeţul Caliacra. Pentru activitatea şcolară şi extraşcolară se acordă deocamdată până la fixarea prin lege a unor dispoziţiuni speciale, un spor de 50 la sută asupra salariului de bază. Acest spor se va acorda numai de ministru în urma unui raport motivat al inspectoratului-şef al regiunii pentru profesori, sau al inspectorului şcolar ETimar pentru învăţători şi e destinat în mod special pentru membrii corpului didactic originari din vechiul re- gat, cari doresc să meargă în zona he-■ teroglotă. Totuşi acest spor va puteai fi acordat şi altor membri ai corpului didactic numiţi în zona heteroglotă, dacă sunt originari din alte judeţe decât cele din care cer catedra, în acest caz însă, ministerul îşi rezerva dreptul de a controla activitatea profesorului, institutorului sau învăţătorului printr'un delegat al său. Recomandările se vor face ministerului pe tablouri întocmite pe regiuni în ce priveşte profesorii de grad secundar, şi pe judeţe in ce priveşte membrii corpului didactic primar. Ele se vor referi la activitatea profesorului institutorului sau învăţătorului, pe cel puţin un an, iar aprobarea dată de minister va fi valabilă numai pentru anul școlar ,curent ... -