Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-28 / nr. 4136

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNW-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4136­­ duminică 28 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Ce avans a­i cîștigat în îndeplinirea cincinalului? „19 luni, ne aflăm în noiembrie 1975“ " Vineri, 26 aprilie a.c. După cum ne spune inginerul șef al întreprinderii de confecții Botoșani, Iancu Swartzberg, confecție pentru unul din doi bărbați din țară. Mai depar­te. Au fost produse, în plus, 3 100 000 cămăși. Acestea, îm­ ÎN ÎNTÎMPINAREA SĂRBĂTORII MUNCII Planul pe 4 luni a fost îndeplinit Colectivul de muncă al în­treprinderii de corpuri de i­­luminat Dorohoi a reușit ca, în întîmpinarea zilei de 1 Mai, să se înscrie cu planul realizat pe primele patru luni din acest an, avînd — pînă la data de 25 aprilie — și o de­pășire de peste un milion lei la indicatorul producției glo­bale. La export, au fost li­vrate circa 450 000 abajururi în diferite modele. Ziua inter­națională a celor ce muncesc va găsi acest tînăr colectiv cu un spor de producție de 1,75 milioane lei. Printre preocupările de sea­mă ale sticlarilor dorohoieni se află perfecționarea tehno­logiei de fabricație, care va conduce la reducerea procentu­lui de rebuturi, producerea u­­nor articole de sticlărie cu va­loare estetică și comercială ri­dicată, ca și asimilarea de noi produse solicitate de diverși beneficiari din țară și de peste hotare: pahare cu pi­cior gravate, servicii cu talpă etc. In acest scop, în perioada ce urmează va fi înființată o echipă de creație, care va în­truni pe lucrătorii cei mai buni în operațiunile de su­flat, șlefuit, gravat, pictat. Comitetul de partid și co­mitetul oamenilor muncii a­­preciază că, valorificînd mai bine avantajele introducerii acordului global, ca și expe­riența sticlarilor mai vechi, sarcinile de plan ale celui de-al doilea trimestru vor fi îndeplinite cu 20 de zile mai devreme, pas important în a­­tingerea cu cel față de termenul puțin o lună planificat a parametrilor proiectați. întreprinderea de confecții Botoșani aici se lucrează în contul zilei de 18 noiembrie 1975 : „Avem un avans în realizarea cinci­nalului de aproape 19 luni, ceea ce înseamnă, la zi, o pro­ducție suplimentară de peste 325 milioane lei“. Iată, deci, ce raportează un colectiv muncitoresc. Ce în­seamnă însă, în producție fi­zică, aceste multe zeci de mi­lioane­ încercăm, împreună cu tovarășa Cleopatra Popa, să găsim cîteva imagini mai grăi­toare. Au fost produse, în plus, circa 5 300 000 confecții ceea ce înseamnă că revine cîte o părțite pe numărul bărbați­lor cuprinși între 20 și 40 ani Iulian CRISTEA (Continuare în pag. a II -a) I.A.S. Cătămărăști Peste prevederile cincinalului întreprinderea agri­colă de stat Cătămărăști a îndeplinit planul cin­cinal la carne, încă la începutul lunii aprilie, în momentul de față a livrat peste prevederi încă 10 tone. în același timp, colectivul de mun­că de aici a îndeplinit în devans planul anu­al la export, la același indicator. Un alt fapt care me­rită evidențiat este re­cuperarea din restanța trimestrului I a unei producții în valoare de peste 200 000 lei în con­tul planului de indus­trializare a cărnii. Se evidențiază pentru portul adus la îndepli­­­nirea acestor indicatori fermele nr. 6 și 7 Cătă­mărăști și 5 Zăicești. (De la Eugen Mighiu). in­ CAMPANIA AGRICOLĂ ZI RECORD IN AGRICULTURĂ B Toți oamenii satelor, în cîmp, la executarea lucrărilor de sezon B Eforturi susținute pentru încheierea însâmînțârilor de primăvară Dat fiind că lucrările a­­gricole au întîrziat, astăzi, oamenii muncii de pe ogoa­re sînt prezenți la lucru ca și în zilele obișnuite. Ei beneficiază larg de aul lucrătorilor din spriji­prinderi și instituții, a între­e­­levilor și altor categorii de oameni ai muncii. Efortul principal este în­dreptat spre încheierea în­­sămînțărilor de primăvară, în special a porumbului, precum și spre executarea u­­nor noi amenajări de iri­gat, spre combaterea efecte­lor secetei etc. După cum am fost anunțați, în consi­liul Frumușica­­rea generală făcută mobiliza­ganizațiile de partid de ar­gură ca fiecare butuc ași­de vie din plantațiile rativelor agricole de cop de­pro­ducție să beneficieze de cel puțin 10 litri de apă. Ase­menea acțiuni sunt prevă­zute și în alte zone. Apropierea zilei de 1 Mai dă un nou impuls întrecerii lucrătorilor ogoarelor pentru a obține anul acesta recolte record, întrecere pe care o dorim cit mai rodnică. Crește-n Botoșani ca să rodească-n Alba! — Nu vă pare rău să pre­luați animalele astea ? (Ani­malele sînt vaci get - beget, ca vîrstă, dar ca greutate a­­bia fac una cu alta la 300 kg bucata). — Ce să spun ? Dacă ne roagă ! E păcat. Astea 60 de vaci, de la Românești și Bo­­bulești puteau să pună pe ele încă cîte 100 kg. Și intrau în cooperativele agricole res­pective încă măcar 87 000 lei. Asta dacă se livrau la calita­tea a II-a. Altfel, la calitatea I, li se cuvenea și mai mult. Dacă nu-mi pare rău ? Sigur că-mi pare. Pentru că anima­lele crescute aici — adică du­pă ce s-a făcut munca cea mai grea — le trimitem la în­grășat în județul Alba. Discuția o purtăm cu Ilie Hrițcu, recepționer la baza Trușești a întreprinderii de industrializare a cărnii. De cazul respectiv nu știam, nu auzisem. Știam în schimb, de la tovarășul Eugen Ciobanu, directorul I.I.C. Botoșani că numai în trimestrul nul acesta numeroase­­ din a­­coope­rative agricole, contrar in­dicațiilor date de conducerea partidului, au continuat să valorifice animalele la greu­tăți inferioare celor stabili­te. Iată și cîteva cazuri : • Cooperativa agricolă din Mihăileni livrează 42 vaci de calitatea a III-a, la greutatea medie de 300 kg ; • C.A.P. Vorona, 50 vaci de 340 kg (în loc de minimum 400 kg), la calitatea a III-a ; • C.A.P. Trușești, 66 vaci de 346 kg, la calitatea a III-a; • C.A.P. Avrămeni, 35 vaci, de 334 kg, la calitatea a III-a. După părerea specialiștilor, greutățile la care au fost li­vrate aceste animale sunt de fapt fazele cînd acestea pre­zintă cea mai mare capacita­te de îngrășare, cînd încep să se realizeze cele mai eficien­te sporuri — de peste un kilo­gram zilnic. Cum se explică atunci faptele respective? Nu știu conducerile unităților a­­ceste lucruri ? — Bu știm foarte bine, ne declară Gheorghe Federen­­ciuc, șef contabil la C.A.P. A­­vrămeni. Au fost tarate (adi­că reformate de la producția de lapte). — Nu puteau nici să mă­­nînce ? — Ba puteau, dar n-aveau ce. Noi am livrat, în alți ani, tineret taurin la 350 kg în medie... Nu sînt furaje deci. Adică, mai exact, avem furaje să creștem o vacă 8 —12 ani, dar nu avem pentru a o în­­grășa 100 de zile ! E de crezut ? E de crezut numai în situația că avem de a face cu oameni insuficient de gospodăroși, ca să nu-i numim direct răi gospodari. Pentru că să ai cîte 400 ha de teren irigat, cum e la Bo­­bulești ori Românești, și să nu ai nutreț pentru a îngră­­șa tu singur 60 de vaci, nu se mai poate numi că ești bun gospodar. De ce se feresc, ori ce nu fac bine oamenii noș­tri din agricultură ? Nu fac muncile cele mai bine plătite — respectiv îngrășarea tauri­nelor, în acest caz. Și așa se face că, de multe ori, creș­tem vaci aici la Botoșani și­­rodesc în județul Alba, ori Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) In agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici , mai ușor de întreținut o vacă 10 ani decît să o îngraș! 100 de zile? Fabrica mixtă de industrie locală Dorohoi a sărbătorit, ieri, 25 de ani de existență Reafirmînd un angajament Sărbătorirea a 25 de ani de la înființarea unității do­­rohoiene de industrie locală a coincis în mod fericit cu îndeplinirea, în aceste zile, de către colectivul de muncă de aici, a sarcinilor inițiale ale cincinalului pentru primii 4 ani. Cu prilejul acestei aniversări, adunarea de ieri a lucrătorilor Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi a reafirmat hotărîrea de a înfăptui încă în acest an sar­cinile întregului cincinal 1971 — 1975. „Astăzi, colectivul nostru de muncă a lucrat în con­tul zilei de 5 ianuarie 1975“ — a raportat directorul fa­bricii, tovarășul Aurel Frunză. Oamenii au crescut odată cu fabrica, și-au legat destinele de prezentul și viitorul ei, au străbătut un drum nu ușor, dar care a dat satisfac­ții, aducînd împliniri în munca și viața lucrătorilor. Participanții la adunare, organizația de partid a fa­bricii, întreg colectivul de muncă au fost felicitați căldu­ros de către tovarășii Emilian Popa, secretar al Comite­tului orășenesc de partid Dorohoi, primarul orașului și ing. Nistor Răcnea, directorul întreprinderii județene de industrie locală, care a dat citire scrisorii de felicitare adresate colectivului dorohoian de către comitetul execu­tiv al Consiliului popular județean. Au adus mesajul lor pionierii din oraș. «i­LIOTECA •GENTRAIA mmmiuu XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXX' Buna gospodărire a energi­ei electrice — cum s-a subli­niat și la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 aprilie a.c. — trebuie să preocupe în egală măsură pe furnizor, ca și pe consu­matorii de toate categori­ile din județ. In prima parte a anului, pierderile de energie în rețelele e­­lectrice de transport și distri­buție au fost reduse cu 6,15 la sută, ceea ce înseamnă e­­conomisirea a peste 300 000 kWh. Utilizarea rațională a ilumi­natului public a permis re­ducerea cu 650 000 kWh a consumului de energie desti­nat județului. Consumatorii din sectorul agricol, precum și consumatorii casnici s-au încadrat în cantitățile de e­­nergie electrică planificate, fapt pozitiv care se înscrie în acțiunea generală de bună gospodărire și economisire a resurselor energetice ale ță­rii. Dar chemarea de a redu­ce la strictul necesar consu­mul de energie nu a găsit e­­cou favorabil peste tot. Astfel, ceea ce au economi­sit energeticienii noștri prin diminuarea pierderilor în re­țele au „înghițit“ unitățile din comerț, precum și consumato­rii care se folosesc de ilumi­nat general. Lucrătorii secției de distri­buție a energiei electrice Bo­toșani au trecut la aplicarea reducerii consumului de ener­gie pe casa scărilor din blocu­rile de locuințe, prin sigilarea locurilor de lampă la etajele I și III și limitarea la 25 CE UNII ECONOMISESC CU O MINĂ. ALȚII RISIPESC CU DOUĂ! Un prim bilanț al consumului de energie electrică pe județ sați­a puterii lămpilor la ce­lelalte paliere. Principalele deficiențe con­tinuă să se localizeze la marii consumatori industriali. Aceș­tia au depășit cantitățile de energie contractate pentru pri­mul trimestru ; întreprinde­­­rea textilă — cu 57 la sută, I.U.P.S. — cu 124 la sută, Fa­brica de zahăr Bucecea — cu 27 la sută, secția de cără­mizi Dorohoi — cu 128 la su­tă, iar bazele I.V.C. din Bo­toșani, Dorohoi, Vorniceni, Todireni, au consumat, pes­te limitele stabilite în con­tract, cantități cu 69 pînă la 178 la sută mai mari. Totodată, prinderi s­au un șir de între­înregistrat cu factorul de putere sub cel neutral (0,92), înrăutățind ast­fel curba de sarcină pe an­samblul județului, determi­­nînd o folosire neeconomi­­coasă a agregatelor de produ­cere și distribuție a energiei electrice. In ordinea influen­ței, inclusiv prin cantitatea mare de energie electrică ab­sorbită, unitățile cu factori de putere subneutrali sunt: întreprinderea textilă (0,85), atelierul mecanic al I.J.I.L. (0,70), industria laptelui (0,64), industria cărnii (0,55), stația de deterizare a apei Buce­cea (0,68), întreprinderea de corpuri de iluminat Dorohoi (0,73) etc. Acum, principalul efort ce trebuie să-l facă unitățile a­ Ing. Paul IORDACHE Secția de distribuție a ener­giei electrice Botoșani (Continuare: în pag. a III-a) Plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimi­neața, Expoziția de apa­rate și instalații pentru ac­tivitatea de cercetare știin­țifică și dezvoltare tehno­logică, organizată cu prile­jul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secreta­rul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim - ministru al gu­vernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice­­ (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cerce­tătorilor din România, un sa­lut călduros din partea și a Comitetului Central mea partidului. (Aplauze puterni­ci­ce). Am vizitat cu interes expo­ziția dumneavoastră și, cu a­­cest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aș dori să feli­cit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cer­cetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă într-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru solu­ționarea unor probleme nece­sare producției noastre. Am ascultat­­ multe explica­ții. Unele din aparatele expu­se le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am ascul­tat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența econo­mică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fieca­re a arătat că se realizează economii la import de milioa­ne și zeci de milioane lei va­lută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la bu­get un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am sim­țit eficiența economică în re­ducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că a­­ceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta în bugetul țării, în sensul de a reduce necesa­rul de valută la import, pro­­ducînd această aparatură în țară — așa cum a spus fie­care din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezul­tate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sa­lă). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat proble­mele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că a­­veți însă pretenția să fac acum (Continuare în pag. a II-a) Au terminat semănatul porumbul • SUHARĂU. In zilei de ieri, după cum cursul ne-a transmis Mihai JITARAȘU, secretarul comitetului comu­nal de partid, toate cele 3 co­operative agricole din comu­nă — Lișna, Oroftiana și Su­harău — au încheiat semăna­tul porumbului. Au fost însă­mânțate 556 ha — la Lișna ; 427 ha — la Suharău ; Orof­tiana — 270 ha. In această campanie s-au evidențiat me­canizatorii: loan Taparie, Gheorghe Maftei, Constan­tin Scutaru (Lișna), loan A­­simionesei, loan Ciobanu (O­roftiana), Constantin Scro­­baniță (Suharău). (Continuare în pag. a III-a) cooperativele agricole din: Suharău, Oroftiana, Lișna, Bucecea, Crasnaleuca, Negreni, Unțeni, Podeni și Vatra-Hudești Se face „plinul“ cu substanțele chimice ce se folosesc la erbicidarea terenului pe care se va însămînța porumbul oiloz, la cooperativa agricolă din Cucorăni Acum, în anul gloriosului­ jubileu al împlinirii a trei decenii de la Eliberarea pa­triei, al celui de-al XI-lea Congres al partidului, ca și al propriei aniversări a or­ganizației lor revoluționare, pionierii și școlarii județu­lui, prin activitatea de zi cu zi, închinată mărețelor eve­nimente, își manifestă recu­noștința și profunda prețuire față de conducătorul nostru înțelept, Partidul Comunist Român, hotărîrea de a fi păr­tași la eforturile generale ale întregului popor pentru pro­pășirea neîncetată a patriei socialiste. Cu acest prilej, al sărbătoririi a 25 de ani de la crearea primelor detașamente de pionieri în țara noastră, răsfoind cartea de aur a or­ganizației noastre județene, găsim înscrise, de către cele de mii de purtători ze­ai cravatei roșii, numeroase ac­țiuni demne de titlul de pio­nier. Copiii au răspuns prin fap­te la chemarea „învață cu Prof. Teodor CLOCOTICI președintele Consiliului ju­dețean al Organizației pionierilor (Continuare în pag. a III-a) JURIUI­ Și CRONICA Pionul Semnal „Sfatul țesătorilor“ Ieri, s-au încheiat lucrările „Sfatului țesătorilor“, care au reunit 50 de participanți din diverse țesătorii din țară, precum și 40 de lucrători ai întreprinderii textile boto­­șănene. Au fost prezentate 9 referate, între care „Contri­buții privind îmbunătățirea rețetelor de încleiere a fire­lor de urzeală“ (ing. Aurelia Precul, de la „Țesătura“ Iași), „Experiența întreprinderii textile „Moldova“ Botoșani privind încleierea firelor din celofibră sută la sută și din poliesteri în amestec cu bum­bac și celofibră“ (ing. Iancu Pincas), „Contribuții privind îmbunătățirea încleierii ur­zelilor tip bumbac“ (ing. Ioan Bejan, „Textila“ Lugoj). Pe marginea referatelor prezen­tate au avut loc dezbateri. A fost alcătuită tematica pen­tru omologarea noii mașini de încleiat fire de urzeală și a fost adoptat un program de măsuri privind activitatea a­­sociației țesătorilor în spri­jinul promovării tehnologi­ilor moderne de tratare a fi­relor. (De la ing. Georgeta A­­GAPI). ... Pe glob­u­l îu­ Criza monetară internațională și „lumea a treia“ In ultimul timp s-a vor­bit foarte mult despre con­secințele crizei monetare in­ternaționale asupra econo­miei Europei occidentale și prea puțin despre efecte­le acesteia asupra țărilor din „lumea a treia". Aceste țări dețin foarte puțin aur, în 1971 aveau numai 9 la sută din stocurile mondiale. Rezervele lor monetare sunt alcătuite în proporție de 80 la sută din devize străi­ne, îndeosebi dolari. Aceas­ta înseamnă că atunci cînd trebuie să-și lichideze cre­anțele, vor utiliza mai ales moneda americană, în fe­lul acesta apare o primă consecință defavorabilă, de­oarece dolarul depreciin­(Continuare în pag. a IV-a)

Next