Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-28 / nr. 4136
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNW-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4136 duminică 28 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Ce avans ai cîștigat în îndeplinirea cincinalului? „19 luni, ne aflăm în noiembrie 1975“ " Vineri, 26 aprilie a.c. După cum ne spune inginerul șef al întreprinderii de confecții Botoșani, Iancu Swartzberg, confecție pentru unul din doi bărbați din țară. Mai departe. Au fost produse, în plus, 3 100 000 cămăși. Acestea, îm ÎN ÎNTÎMPINAREA SĂRBĂTORII MUNCII Planul pe 4 luni a fost îndeplinit Colectivul de muncă al întreprinderii de corpuri de iluminat Dorohoi a reușit ca, în întîmpinarea zilei de 1 Mai, să se înscrie cu planul realizat pe primele patru luni din acest an, avînd — pînă la data de 25 aprilie — și o depășire de peste un milion lei la indicatorul producției globale. La export, au fost livrate circa 450 000 abajururi în diferite modele. Ziua internațională a celor ce muncesc va găsi acest tînăr colectiv cu un spor de producție de 1,75 milioane lei. Printre preocupările de seamă ale sticlarilor dorohoieni se află perfecționarea tehnologiei de fabricație, care va conduce la reducerea procentului de rebuturi, producerea unor articole de sticlărie cu valoare estetică și comercială ridicată, ca și asimilarea de noi produse solicitate de diverși beneficiari din țară și de peste hotare: pahare cu picior gravate, servicii cu talpă etc. In acest scop, în perioada ce urmează va fi înființată o echipă de creație, care va întruni pe lucrătorii cei mai buni în operațiunile de suflat, șlefuit, gravat, pictat. Comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii apreciază că, valorificînd mai bine avantajele introducerii acordului global, ca și experiența sticlarilor mai vechi, sarcinile de plan ale celui de-al doilea trimestru vor fi îndeplinite cu 20 de zile mai devreme, pas important în atingerea cu cel față de termenul puțin o lună planificat a parametrilor proiectați. întreprinderea de confecții Botoșani aici se lucrează în contul zilei de 18 noiembrie 1975 : „Avem un avans în realizarea cincinalului de aproape 19 luni, ceea ce înseamnă, la zi, o producție suplimentară de peste 325 milioane lei“. Iată, deci, ce raportează un colectiv muncitoresc. Ce înseamnă însă, în producție fizică, aceste multe zeci de milioane încercăm, împreună cu tovarășa Cleopatra Popa, să găsim cîteva imagini mai grăitoare. Au fost produse, în plus, circa 5 300 000 confecții ceea ce înseamnă că revine cîte o părțite pe numărul bărbaților cuprinși între 20 și 40 ani Iulian CRISTEA (Continuare în pag. a II -a) I.A.S. Cătămărăști Peste prevederile cincinalului întreprinderea agricolă de stat Cătămărăști a îndeplinit planul cincinal la carne, încă la începutul lunii aprilie, în momentul de față a livrat peste prevederi încă 10 tone. în același timp, colectivul de muncă de aici a îndeplinit în devans planul anual la export, la același indicator. Un alt fapt care merită evidențiat este recuperarea din restanța trimestrului I a unei producții în valoare de peste 200 000 lei în contul planului de industrializare a cărnii. Se evidențiază pentru portul adus la îndeplinirea acestor indicatori fermele nr. 6 și 7 Cătămărăști și 5 Zăicești. (De la Eugen Mighiu). in CAMPANIA AGRICOLĂ ZI RECORD IN AGRICULTURĂ B Toți oamenii satelor, în cîmp, la executarea lucrărilor de sezon B Eforturi susținute pentru încheierea însâmînțârilor de primăvară Dat fiind că lucrările agricole au întîrziat, astăzi, oamenii muncii de pe ogoare sînt prezenți la lucru ca și în zilele obișnuite. Ei beneficiază larg de aul lucrătorilor din sprijiprinderi și instituții, a întreelevilor și altor categorii de oameni ai muncii. Efortul principal este îndreptat spre încheierea însămînțărilor de primăvară, în special a porumbului, precum și spre executarea unor noi amenajări de irigat, spre combaterea efectelor secetei etc. După cum am fost anunțați, în consiliul Frumușicarea generală făcută mobilizaganizațiile de partid de argură ca fiecare butuc așide vie din plantațiile rativelor agricole de cop deproducție să beneficieze de cel puțin 10 litri de apă. Asemenea acțiuni sunt prevăzute și în alte zone. Apropierea zilei de 1 Mai dă un nou impuls întrecerii lucrătorilor ogoarelor pentru a obține anul acesta recolte record, întrecere pe care o dorim cit mai rodnică. Crește-n Botoșani ca să rodească-n Alba! — Nu vă pare rău să preluați animalele astea ? (Animalele sînt vaci get - beget, ca vîrstă, dar ca greutate abia fac una cu alta la 300 kg bucata). — Ce să spun ? Dacă ne roagă ! E păcat. Astea 60 de vaci, de la Românești și Bobulești puteau să pună pe ele încă cîte 100 kg. Și intrau în cooperativele agricole respective încă măcar 87 000 lei. Asta dacă se livrau la calitatea a II-a. Altfel, la calitatea I, li se cuvenea și mai mult. Dacă nu-mi pare rău ? Sigur că-mi pare. Pentru că animalele crescute aici — adică după ce s-a făcut munca cea mai grea — le trimitem la îngrășat în județul Alba. Discuția o purtăm cu Ilie Hrițcu, recepționer la baza Trușești a întreprinderii de industrializare a cărnii. De cazul respectiv nu știam, nu auzisem. Știam în schimb, de la tovarășul Eugen Ciobanu, directorul I.I.C. Botoșani că numai în trimestrul nul acesta numeroase din acooperative agricole, contrar indicațiilor date de conducerea partidului, au continuat să valorifice animalele la greutăți inferioare celor stabilite. Iată și cîteva cazuri : • Cooperativa agricolă din Mihăileni livrează 42 vaci de calitatea a III-a, la greutatea medie de 300 kg ; • C.A.P. Vorona, 50 vaci de 340 kg (în loc de minimum 400 kg), la calitatea a III-a ; • C.A.P. Trușești, 66 vaci de 346 kg, la calitatea a III-a; • C.A.P. Avrămeni, 35 vaci, de 334 kg, la calitatea a III-a. După părerea specialiștilor, greutățile la care au fost livrate aceste animale sunt de fapt fazele cînd acestea prezintă cea mai mare capacitate de îngrășare, cînd încep să se realizeze cele mai eficiente sporuri — de peste un kilogram zilnic. Cum se explică atunci faptele respective? Nu știu conducerile unităților aceste lucruri ? — Bu știm foarte bine, ne declară Gheorghe Federenciuc, șef contabil la C.A.P. Avrămeni. Au fost tarate (adică reformate de la producția de lapte). — Nu puteau nici să mănînce ? — Ba puteau, dar n-aveau ce. Noi am livrat, în alți ani, tineret taurin la 350 kg în medie... Nu sînt furaje deci. Adică, mai exact, avem furaje să creștem o vacă 8 —12 ani, dar nu avem pentru a o îngrășa 100 de zile ! E de crezut ? E de crezut numai în situația că avem de a face cu oameni insuficient de gospodăroși, ca să nu-i numim direct răi gospodari. Pentru că să ai cîte 400 ha de teren irigat, cum e la Bobulești ori Românești, și să nu ai nutreț pentru a îngrășa tu singur 60 de vaci, nu se mai poate numi că ești bun gospodar. De ce se feresc, ori ce nu fac bine oamenii noștri din agricultură ? Nu fac muncile cele mai bine plătite — respectiv îngrășarea taurinelor, în acest caz. Și așa se face că, de multe ori, creștem vaci aici la Botoșani șirodesc în județul Alba, ori Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) In agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici , mai ușor de întreținut o vacă 10 ani decît să o îngraș! 100 de zile? Fabrica mixtă de industrie locală Dorohoi a sărbătorit, ieri, 25 de ani de existență Reafirmînd un angajament Sărbătorirea a 25 de ani de la înființarea unității dorohoiene de industrie locală a coincis în mod fericit cu îndeplinirea, în aceste zile, de către colectivul de muncă de aici, a sarcinilor inițiale ale cincinalului pentru primii 4 ani. Cu prilejul acestei aniversări, adunarea de ieri a lucrătorilor Fabricii mixte de industrie locală Dorohoi a reafirmat hotărîrea de a înfăptui încă în acest an sarcinile întregului cincinal 1971 — 1975. „Astăzi, colectivul nostru de muncă a lucrat în contul zilei de 5 ianuarie 1975“ — a raportat directorul fabricii, tovarășul Aurel Frunză. Oamenii au crescut odată cu fabrica, și-au legat destinele de prezentul și viitorul ei, au străbătut un drum nu ușor, dar care a dat satisfacții, aducînd împliniri în munca și viața lucrătorilor. Participanții la adunare, organizația de partid a fabricii, întreg colectivul de muncă au fost felicitați călduros de către tovarășii Emilian Popa, secretar al Comitetului orășenesc de partid Dorohoi, primarul orașului și ing. Nistor Răcnea, directorul întreprinderii județene de industrie locală, care a dat citire scrisorii de felicitare adresate colectivului dorohoian de către comitetul executiv al Consiliului popular județean. Au adus mesajul lor pionierii din oraș. «iLIOTECA •GENTRAIA mmmiuu XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXX' Buna gospodărire a energiei electrice — cum s-a subliniat și la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 aprilie a.c. — trebuie să preocupe în egală măsură pe furnizor, ca și pe consumatorii de toate categoriile din județ. In prima parte a anului, pierderile de energie în rețelele electrice de transport și distribuție au fost reduse cu 6,15 la sută, ceea ce înseamnă economisirea a peste 300 000 kWh. Utilizarea rațională a iluminatului public a permis reducerea cu 650 000 kWh a consumului de energie destinat județului. Consumatorii din sectorul agricol, precum și consumatorii casnici s-au încadrat în cantitățile de energie electrică planificate, fapt pozitiv care se înscrie în acțiunea generală de bună gospodărire și economisire a resurselor energetice ale țării. Dar chemarea de a reduce la strictul necesar consumul de energie nu a găsit ecou favorabil peste tot. Astfel, ceea ce au economisit energeticienii noștri prin diminuarea pierderilor în rețele au „înghițit“ unitățile din comerț, precum și consumatorii care se folosesc de iluminat general. Lucrătorii secției de distribuție a energiei electrice Botoșani au trecut la aplicarea reducerii consumului de energie pe casa scărilor din blocurile de locuințe, prin sigilarea locurilor de lampă la etajele I și III și limitarea la 25 CE UNII ECONOMISESC CU O MINĂ. ALȚII RISIPESC CU DOUĂ! Un prim bilanț al consumului de energie electrică pe județ sația puterii lămpilor la celelalte paliere. Principalele deficiențe continuă să se localizeze la marii consumatori industriali. Aceștia au depășit cantitățile de energie contractate pentru primul trimestru ; întreprinderea textilă — cu 57 la sută, I.U.P.S. — cu 124 la sută, Fabrica de zahăr Bucecea — cu 27 la sută, secția de cărămizi Dorohoi — cu 128 la sută, iar bazele I.V.C. din Botoșani, Dorohoi, Vorniceni, Todireni, au consumat, peste limitele stabilite în contract, cantități cu 69 pînă la 178 la sută mai mari. Totodată, prinderi sau un șir de întreînregistrat cu factorul de putere sub cel neutral (0,92), înrăutățind astfel curba de sarcină pe ansamblul județului, determinînd o folosire neeconomicoasă a agregatelor de producere și distribuție a energiei electrice. In ordinea influenței, inclusiv prin cantitatea mare de energie electrică absorbită, unitățile cu factori de putere subneutrali sunt: întreprinderea textilă (0,85), atelierul mecanic al I.J.I.L. (0,70), industria laptelui (0,64), industria cărnii (0,55), stația de deterizare a apei Bucecea (0,68), întreprinderea de corpuri de iluminat Dorohoi (0,73) etc. Acum, principalul efort ce trebuie să-l facă unitățile a Ing. Paul IORDACHE Secția de distribuție a energiei electrice Botoșani (Continuare: în pag. a III-a) Plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim - ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea și a Comitetului Central mea partidului. (Aplauze puternicice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă într-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am ascultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta în bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum (Continuare în pag. a II-a) Au terminat semănatul porumbul • SUHARĂU. In zilei de ieri, după cum cursul ne-a transmis Mihai JITARAȘU, secretarul comitetului comunal de partid, toate cele 3 cooperative agricole din comună — Lișna, Oroftiana și Suharău — au încheiat semănatul porumbului. Au fost însămânțate 556 ha — la Lișna ; 427 ha — la Suharău ; Oroftiana — 270 ha. In această campanie s-au evidențiat mecanizatorii: loan Taparie, Gheorghe Maftei, Constantin Scutaru (Lișna), loan Asimionesei, loan Ciobanu (Oroftiana), Constantin Scrobaniță (Suharău). (Continuare în pag. a III-a) cooperativele agricole din: Suharău, Oroftiana, Lișna, Bucecea, Crasnaleuca, Negreni, Unțeni, Podeni și Vatra-Hudești Se face „plinul“ cu substanțele chimice ce se folosesc la erbicidarea terenului pe care se va însămînța porumbul oiloz, la cooperativa agricolă din Cucorăni Acum, în anul gloriosului jubileu al împlinirii a trei decenii de la Eliberarea patriei, al celui de-al XI-lea Congres al partidului, ca și al propriei aniversări a organizației lor revoluționare, pionierii și școlarii județului, prin activitatea de zi cu zi, închinată mărețelor evenimente, își manifestă recunoștința și profunda prețuire față de conducătorul nostru înțelept, Partidul Comunist Român, hotărîrea de a fi părtași la eforturile generale ale întregului popor pentru propășirea neîncetată a patriei socialiste. Cu acest prilej, al sărbătoririi a 25 de ani de la crearea primelor detașamente de pionieri în țara noastră, răsfoind cartea de aur a organizației noastre județene, găsim înscrise, de către cele de mii de purtători zeai cravatei roșii, numeroase acțiuni demne de titlul de pionier. Copiii au răspuns prin fapte la chemarea „învață cu Prof. Teodor CLOCOTICI președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor (Continuare în pag. a III-a) JURIUI Și CRONICA Pionul Semnal „Sfatul țesătorilor“ Ieri, s-au încheiat lucrările „Sfatului țesătorilor“, care au reunit 50 de participanți din diverse țesătorii din țară, precum și 40 de lucrători ai întreprinderii textile botoșănene. Au fost prezentate 9 referate, între care „Contribuții privind îmbunătățirea rețetelor de încleiere a firelor de urzeală“ (ing. Aurelia Precul, de la „Țesătura“ Iași), „Experiența întreprinderii textile „Moldova“ Botoșani privind încleierea firelor din celofibră sută la sută și din poliesteri în amestec cu bumbac și celofibră“ (ing. Iancu Pincas), „Contribuții privind îmbunătățirea încleierii urzelilor tip bumbac“ (ing. Ioan Bejan, „Textila“ Lugoj). Pe marginea referatelor prezentate au avut loc dezbateri. A fost alcătuită tematica pentru omologarea noii mașini de încleiat fire de urzeală și a fost adoptat un program de măsuri privind activitatea asociației țesătorilor în sprijinul promovării tehnologiilor moderne de tratare a firelor. (De la ing. Georgeta AGAPI). ... Pe globul îu Criza monetară internațională și „lumea a treia“ In ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre consecințele crizei monetare internaționale asupra economiei Europei occidentale și prea puțin despre efectele acesteia asupra țărilor din „lumea a treia". Aceste țări dețin foarte puțin aur, în 1971 aveau numai 9 la sută din stocurile mondiale. Rezervele lor monetare sunt alcătuite în proporție de 80 la sută din devize străine, îndeosebi dolari. Aceasta înseamnă că atunci cînd trebuie să-și lichideze creanțele, vor utiliza mai ales moneda americană, în felul acesta apare o primă consecință defavorabilă, deoarece dolarul depreciin(Continuare în pag. a IV-a)