Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-24 / nr. 4132

ață CENTRALA UNIVERSA EMINESCU* IAS PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4132 | miercuri 24 aprilie 1974 | 4 pagini — 30 bani 01 PE ACELEAȘI SUPRAFEȚE UN IMPORTANT SPOR DE PRODUCȚIE­ 0 Un recent studiu a scos la iveală faptul că prin completarea actualelor suprafețe industriale și reamplasarea unor mașini și utilaje s-ar putea obține o producție mai mare cu aproape un sfert de miliard lei Utilizarea cât mai completă a capacităților de produc­ție constituie pentru industria județului o sarcină de prim ordin, întrucît în acest an, fără a se pune în funcțiune noi capacități, urmează a se fabrica o producție cu 17,6 la sută mai mare decât în anul 1973. Există suficiente rezerve și disponibilități în întreprin­derile noastre industriale a căror punere în valoare să asi­gure sporul de producție prevăzut în sarcinile celui de-al patrulea an al cincinalului pentru județul nostru ? Hotărît, da. Afirmația este întărită și de concluziile desprinse din­­tr-un recent studiu efectuat de către consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale împreună cu consiliile de control muncitoresc și condu­cerile din întreprinderile județului, în ideea depis­tării de noi spații — în prezent neproductive — ce pot fi conectate la activitatea industrială, a reamplasării și îndesirii mașinilor, instalațiilor și utilajelor pe actua­lele suprafețe, a ridicării potențialului productiv în ca­pacitățile de producție existente. Incepînd cu acest număr, punem în atenția colectivelor de muncă din întreprinderi cîteva din concluziile acestui studiu. mai 15 milioane lei, în uzină de asemenea . Există su­prafață de 180 m.p. utilizată în prezent ca spațiu auxiliar, de depozitare, ce poate fi transformată în capacitate productivă, prin amplasarea a 6 mașini de bobinat, ceea ce va contribui la eliminarea lo­cului îngust existent în pre­zent la operația de bobinat, obținîndu-se și pe această ca­le o producție suplimentară de minimum 2,7 milioane lei anual. In atelierul mecanic, printr-o amplasare mai ra­țională a mașinilor - unelte existente, se poate crea po­sibilitatea introducerii a în­că 3 utilaje de prelucrare a metalelor : un strung para­lel, o freză universală și o mașină de danturat. Ing. Ioan BRAN de la Consiliul județean de control muncitoresc al acti­vității economice și sociale Botoșani trei (Continuare în pag. a IlI-a) Să începem cu folosirea spațiilor de producție, dome­niu în care există largi rezer­ve ce pot fi puse în valoare cu fonduri de investiții redu­se, prin creșterea b­­ utilajelor în halele densită­exis­tente și prin transformarea unor suprafețe auxiliare în spații productive. La întreprinderea textilă „Moldova“, în secția finisaj, la atelierele de apretura și vopsitorie există posibilita­tea introducerii a încă agregate specifice, ceea ce poate asigura condiții pentru sporirea cu 8 milioane m.p. pe an a producției de țesături și acestea fabricate cu materii prime indigene — fibre polies­­terice — în locul celor ce necesită în materii prime prezent din import, aducînd prin aceasta și o creștere anuală de 30 pane lei producție marfă, unici­cu o investiție în utilaje de nu­ CAMPANIA AGRICOLĂ V Lucrări de sezon în agricultură : Semănatul porumbului a intrat în actualitate și la co­operativa agricolă de producție din Bucecea, de pe valea Siretului (foto 1). Intensă ac­tivitate în răsadnițele pentru legume ale cooperativei agricole de producție din Copă­lău (foto 2) Fotografia : T. ARDELEANU red­at pe Ioc. U.J.C.A.P. nu cunoaște legile. A fost respec­tată legea, susținea el. Care lege, tovarășe Cozma ? Pe o adresă a Centrului de /«JUL! &10 T * c­a In agricultură se cere să știi să produci, dar și să valorifici din drepturile cooperativelor agricole suma de 641 636 lei pentru cartofi livrați la alte județe, tovarășul Cozma pu­ne — în temeiul cărei legi ?, BĂTĂLII PENTRU APĂ! CUM ACȚIONEAZĂ FACTORII RESPONSABILI DIN UNITĂȚILE INDUSTRIALE PENTRU REALIZA­REA PROGRAMULUI DE IRIGAȚII ? De unde venea generozitatea „i­efistă“ ? Datele problemei vă sunt, desigur, cunoscute din artico­lul precedent (vezi „Clopotul“ nr. 4­129 și 4130). Constată sucursala județeană Botoșani a Băncii agricole că 566 000 lei au fost cedați de I.S.F. Botoșani cumpărătorilor, adi­că altor I.S.F. din țară, bani — după cum au evidențiat controalele făcute — ce s-ar fi cuvenit să ajungă în coope­rativele agricole. Mulți dintre factorii intere­sați în restabilirea legalității în raporturile dintre coopera­tivele agricole și întreprinde­rea de valorificare a legume­lor au apelat, firesc, la tova­rășul Gheorghe Cozma, di­rectorul întreprinderii. — N-am abuzat. Au fost cîteva greșeli, dar le-am co­legume - fructe Dorohoi, din 24 decembrie 1973, care soli­cita avizul pentru a reține — următorul aviz : „Se vor viza sumele pentru a preîn­­tîmpina litigiile“. Cititorul neavizat ar putea să fie derutat de această for­mulare. Să dăm o explicație. Beneficiarii produselor, con­­testînd calitatea, sortarea etc. reușesc, așa cum e cunoscut în practica comercială, să-și adjudece marfa la prețuri sub cele acceptate de regulă. Si­gur, asta în condiții bine fon­date. Dar în cazurile la care ne referim nu s-au formulat asemenea pretenții pentru că Ion MAXIMIUC (Continuare în pag. a IV-a) à întreprinderea de cor­puri de iluminat Doro­hoi . — Tovarășe director ad­junct Dumitru Rățoi, lucrați într-o unitate ce trebuie să sprijine cooperativa agrico­lă de producție din Broscă­­uți. Ați trecut practic la ac­țiune ? — încă nu. Am avut destu­le lucruri de pus la punct în propria unitate. Mîine (18 a­­prilie — n.r.) voi fi prezent la Broscăuți și, la fața locu­lui, vom stabili concret ce trebuie să facem pentru a veni în ajutorul cooperativei agricole în acțiunea de iri­gații. loan HARIGA (Continuare în pag. a IV-a) Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Marți dimineața, președin­tele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Re­publicii Costa Rica, Jose Fi­­gueres Ferrer, au făcut o vi­zită prin Capitală,­­ în noul cartier Titan și la întreprin­derea „23 August“ — care s-a desfășurat sub semnul bune­lor relații de prietenie și co­laborare statornicite între cele două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple pla­nuri aceste relații în benefi­ciul reciproc al ambelor po­poare. Cei doi șefi de stat sunt în­soțiți de tovarășii Ștefan Voi­­tec, vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Manea Mănes­­cu, prim - ministru al guver­nului, Gheorghe Cioară, pri­marul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Con­stantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose, împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, minis­trul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României con­temporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, răs­­punzînd totodată în chip feri­cit și dorinței manifestate de președintele Figueres în toas­tul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cu­noaște experiența țării noastre „care a inițiat o nouă socie­tate și care a cunoscut o ma­re renaștere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui di­mensiuni arhitectonice reflec­tă rezultatele concrete ale (Continuare în pag. a IV-a) Convorbiri oficiale între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au în­ceput marți dimineața con­vorbirile oficiale între pre­ședintele Republicii Socialis­­te­ România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Cos­ta Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română partici­pă : Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Con­siliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim - ministru al gu­vernului, Emil Drăgănescu, viceprim - ministru, președin­tele Comitetului de Stat al Planificării, George Macoves­­cu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasa­dorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifică­rii, și Franklin Aguilar, am­basador. In cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat sta­diul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilate­rale în lumina Tratatului de prietenie și cooperare și acor­durilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorin­ța de a se identifica noi po­sibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno - costaricane, în folo­sul celor două țări și popoa­re, al cauzei păcii și înțelege­rii între națiuni, între cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice in­ternaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere,. Șantierul Fabricii de lapte praf din Botoșani. Constructorii execută ultimele lucrări la tur­nul de amestec Fiecare cooperator să-și ia in primire terenul! Sfecla, cartoful, floarea-soa­­relui, culturile furajere au și început să răsară. In cîteva zile, prașilele vor intra în ac­tualitate. In aceste condiții se pune întrebarea: cunosc co­operatorii unde vor lucra ? Li s-a repartizat terenul ? Din datele centralizate de care dispunem rezultă că pî­­nă săptămîna trecută au fost angajate pentru a fi lucrate in acord global 96 la sută din suprafețele cu floarea - soa­relui, 89 la sută din legume, 88 la sută din sfeclă, 82 la su­tă din porumb și 64 la sută din suprafețele cu vie. In general procentele co­respund ordinii în care se desfășoară lucrările. Cu toa­te acestea au mai rămas de preluat circa 60 ha legume, 700 ha cartofi, 1­200 ha cu sfeclă, peste 10 000 ha de po­rumb, încă 400 ha vie etc. Desigur însă că problema nu se pune numai ca aceste cul­turi să fie preluate în mod scriptic. Este necesar ca ime­diat terenul să se repartizeze pe echipe și brațe de muncă, ca fiecare să-și cunoască lo­cul de muncă. (Continuare în pag. a IV-a) Satelor — sprijin concret în ■ In curînd va începe prășitul : știe fiecare cît și unde are de lucru ? ■ Parcela să fie dată în primire nu numai pe hîrtie, ci și pe teren ■ Mun­ca politică de masă să însoțească repartizarea suprafețelor în acord global Situația precipitațiilor (în litri pe m.p.) de la 1 ianuarie — 23 aprilie 1974 --------.V5Ș LA­ZI j ________ In ultimele zile, pe o­­goarele unităților agri­cole cooperatiste (pe cele ale întreprinderilor agricole de stat acțiunea s-a încheiat demult) au continuat lucrările de pregătire a terenului pentru semănat. Pînă în cursul zilei de ieri din totalul de 146 600 ha planificate a se însă­­mînța în cursul acestei primăveri au fost pre­gătite 122 105 ha, repre­­zentînd 83 la sută. Pe alocuri, unde tempera­tura a permis, s-a tre­cut la semănatul po­rumbului. Pină în cursul zilei de ieri au fost se­mănate cu porumb boa­be 12 500 ha, reprezent Octav TEMNEANU (Continuare în pag. a IV-a) In întîmpinarea zilei de întreprinderea minieră Miorcani Depășiri la toți indicatorii de plan Eforturile colectivului de muncă de la întreprinderea de exploatare minieră Miorcani se materializează în a­­ceste zile premergătoare lui 1 Mai în depășirea substan­țială a tuturor indicatorilor de plan „la zi". Din datele ultimei decade rezultă că aici producția globală a fost realizată în proporție de 107,1 la sută,­ volumul de pro­ducție marfă — 101,6 la sută, planul la nisip înnobilat a fost îndeplinit în proporție de 120 la sută, iar la nisip sortat — 101 la sută. In ce privește planul la bile silex extrase, a fost depășit cu 100 la sută. I.M.A.I.A. Botoșani 23 tone produse din metal economisit Economisirea gram cu gram a metalului constituie pentru muncitorii, inginerii și maiștrii de la întreprin­derea mecanică pentru agricultură și industrie alimen­tară din municipiu un obiectiv principal al­ întrecerii so­cialiste ce se desfășoară în întîmpinarea zilei de 1 Mai. Inițiativa luată aici, „O zi pe lună vom lucra cu metal economisit" — soldată în 1973 cu rezultate deosebite — (Continuare în pag. a IlI-a) Un autobuz cit pentru populația județului Un calcul ca acesta are nota lui de aproximație , dar forța de sugestie rămîne întreagă. Va să zică : dacă a transportat cite 70 de călători pe zi, în 300 de zile pe an, timp de 21 de ani, ar fi putut avea drept călători pe toți cei ce reprezintă populația județu­lui. Inchipuiți-vă, deci, un autobuz atît de încăpător ii­cit să intre în el atîta lume... sau, mai bine, un autobuz care să încarce atîta răspun­dere , și la volan pe Constan­tin Șutac. (Continuare­­ n pag. a IlI-a) Constantin Șutac a ieșit a­­cum la pensie. Intr-un bilanț al muncii și statorniciei dove-Dumitru IGNAT PE GLOB „UNIVERSAL-650“ pe ogoarele Republicii Guineea Pe platourile regiunii Kankan, cea mai întinsă zonă agricolă a provinciei Guineea Superioară, am în­tîlnit puternicele tractoare românești fabricate la Bra­șov — „Universal — 650“. Lăsau în urma lor brazde roditoare, de-a lungul căro­ra țăranii semănau porumb, manioc și alte plante. „Se comportă admirabil sub a­­cest soare puternic al tro­picelor, îmi spunea, în lim­ba română, tehnicianul guineez Bari Omaru, care le acordă asistență tehni­că de specialitate. Eu cu­(Continuare în pag. a IV-a)

Next