Cronica, 1974 (Anul 9, nr. 1-52)

1974-05-03 / nr. 18

Proletari din toate țările, uniți-vă ! 18 (431 ) săptămînal politic - social - cultural 12 pagini -1 leu ANUL IX VINERI 3 / 1974 Л SOLIDARITĂȚII De peste opt decenii făuritorii bunurilor civilizației și ai istoriei moderne, muncitorii din întreaga lume își sărbă­toresc solidaritatea internațională, hotărîrea de a-și conjuga toate eforturile pentru a instaura o lume a dreptății și a libertății. De peste opt decenii cea m­ai înaintată și mai re­voluționară clasă a societății omagiază munca, valoare inestimabilă a umanității, care a dat omului condiția de om și omului social conștiința demnității și a forței sale. Clasa muncitoare din România, continuatoare a tradi­țiilor de luptă ale poporului nostru pentru eliberare socială și națională, și-a înscris ca un titlu de glorie al istoriei sale manifestarea solidarității internaționale, prezența sa ca fac­tor activ în „lupta cea mare“ de înlăturare a vechii orîn­­duiri și construcție a societății socialiste. Această solidaritate este cu atît mai vie astăzi cînd socialismul a devenit o rea­litate în 14 țări ale lumii, constituind un exemplu spre care se îndreaptă speranțele oamenilor muncii de pretutindeni. Poporul român a întîmpinat 1 Mai 1974 cu hotărîrea de a sprijini neabătut politica internă și externă a României socialiste, de a traduce în viață documentele de excepțională semnificație ale Congresului al X-lea și ale Conferinței Na­ționale a partidului. Ziarele, radioul și televiziunea aduc în permanență știri despre succesele oamenilor muncii care în­tâmpină în acest fel cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului. Este modul în care făuritorii bunurilor materiale și spirituale din țara noastră înțeleg să-și facă datoria fața de patria căreia aparțin, față de oamenii muncii din întreaga lume. Este modul în care noi toți înțelegem să răspundem însuflețitoa­­relor chemări adresate de către Partidul Comunist Român, de către secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ale cărui cuvinte au devenit propriile noastre cuvinte, că­lăuză sigură în acțiune : „Clasa muncitoare din România, partidul nostru comunist, întregul popor vor milita și în vi­itor, neabătut pentru cauza nobilă a eliberării tuturor celor ce muncesc de exploatare și asuprire, pentru transformarea revoluționară a societății și făurirea unei lumi mai bune și mai drepte, pentru instaurarea păcii trainice și înțelegerii între popoarele planetei noastre“, cronica „Lumină de mai" In mai, atunci cînd liliacul, Albastru ca un gingaș nor, Cu floarea-i parfumează veacul Și-al sufletului nostru dor, Se bucură și iarba luncii Și frunza ce adie-n vînt , Se-ntinde sărbătoarea muncii Pînă la margini de pămînt, Stă-n nestemate primăvara, Curg apele cu murmur crud, Un freamăt nou străbate țara Și anii viitori s-aud. Chiar munții mari se luminează Cu cerul revărsat pe stînci Și fiecare om e-o rază Intru speranțele adînci. E-un steag de aur bucuria Și-ncrederea din orice plai. Cu cupa-n mină. România, închină pentru­ Intîiul Mai ! Și noi cu-ntreaga-ne ființă. Așa cum pururea rîvnim Cu dînsa, calzi de năzuință. Paharul inimi­­i ciocnim. George LESNEA Înaltă apreciere Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 aprilie a.c. a ascun­tait o informare prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu privire la activitatea desfășurată de delegația română la lucrările Consfă­tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. In hotărîrea special adoptată se arată că „Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului și statu­lui nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferin­ța Națională ale partidului. Aprecierile și consideren­tele expuse, întreaga activitate a delegației la Con­sfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvol­tarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socia­liste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continen­tului, un aport însemnat la promovarea noilor prin­cipii de relații internaționale“. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și-a exprimat aprobarea față de documentele Consfătuirii și consi­deră că întâlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și coo­perare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. Să ne reamintim vigoarea cu care tovarășul Ni­­colae Ceaușescu a militat pentru așezarea relațiilor in­­tereuropene pe principii noi, pentru instituirea pe continent a unui sistem de securitate care să ofere fiecărui popor garanția că se poate consacra dezvol­tării sale economico-sociale fără primejdia vreunei agresiuni ori amestec din afară. Să ne reamintim în­crederea manifestată, încă cu mulți ani în urmă, în forțele sănătoase ale continentului — forțele progre­siste, democratice, cercurile politice lucide și realiste —, în capacitatea lor de a întreprinde cu succes ope­ra herculeană a depoluării climatului european, schi­monosit, deteriorat și sufocat de practicile din peri­oada „războiului rece“. Să ne reamintim de pasiunea și forța cu care pleda și pledează conducătorul par­tidului și statului nostru pentru succesul tuturor ac­țiunilor — bi sau multilaterale — consacrate secu­rității și cooperării pe continent, acțiuni la care țara noastră a participat activ, manifestând un spirit de inițiativă recunoscut. Lansată la București, în 1966, de către țările socialiste, ideea „utopică“ a unei con­ferințe general-europene, prima de acest fel în isto­ria milenară a continentului, s-a materializat în anii din urmă, ea desfășurîndu-și acum a doua fază, în pregătirea etapei de consacrare — la nivel înalt. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., subliniind consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent, reafir­mă „necesitatea ca în cadrul Conferinței general-eu­ropene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe conti­nent bazate pe respectul independenței și suveranită­ții naționale, să excludă folosirea forței sau amenin­țării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrederii și stabilității“. (continuare în pag. Ш­S RADULESCU

Next